Școala după școală, prima confruntare părinți – administrație: de ce nu se mai poate ”ca până acum”

Programul ”Școală după școală” se poate derula în continuare, dar ”nu ca până acum”, ci ”cu respectarea strictă” a regulilor în vigoare: nu mai mult de 12 elevi într-o grupă și nu prin achitarea serviciilor prestate de către cadrele didactice pe bază de facturi emise în calitate de persoane fizice autorizate. Deocamdată, nu se poate ști care sunt sumele necesar a fi plătite de către părinți și nici modul în care vor fi selectați cei care să completeze grupa de maxim 12 elevi dintr-o clasă cu – de exemplu – 20 de copii care vor să frecventeze acest program.

Clarificările aduse modalității de derulare a programului ”Școală după școală” (after school, termenul mai larg răspândit) au determinat ca prima ”confruntare” între părinți și administrație să aibă loc la Școala ”Regina Maria” din Sibiu. Întâlnirea a fost solicitată de către părinți, nemulțumiți de faptul că zilele trecute li s-a comunicat faptul că programul ȘDȘ va fi oprit. Alături de Camelia Radu, directoarea Școlii ”Regina Maria”, la discuțiile cu cei aproximativ 50 de părinți ai unor elevi care frecventează școala în discuție au mai fost reprezentanți ai Primăriei Sibiu și ai Inspectoratului Școlar Județean Sibiu.

Reguli vechi, dar aplicate de acum

”Programul «Școală după școală» se poate derula în continuare. Însă este la latitudinea fiecărui cadru didactic dacă mai dorește sau nu să continue acest program. Pentru fiecare învățătoare, orele prestate în cadrul ȘDȘ se plătesc ca ore suplimentare, iar cuantumul acestor sume este diferit, în funcție de vechime, încadrare și așa mai departe. Vom putea ști ce sumă trebuie plătită de către părinți doar după ce vom avea o nouă evidență cu elevii care doresc să continue acest program și cu învățătoarele care vor să mai rămână. Deocamdată, trei cadre didactice au anunțat că se retrag”, a comunicat Camelia Radu părinților veniți la discuții. Aceștia s-au arătat nemulțumiți de faptul că, din acest an școlar, autoritățile au decis să aplice toate regulile din normativele în vigoare de mai bine de cinci ani. ”Până acum de ce s-a putut să plătim profesorii care ne emiteau, în calitate de PFA, facturi și își plăteau dările la stat? De ce se putea ca într-o grupă să fie mai mult de 12 elevi?”, au fost întrebările ridicate până acum.

Orientativ: între 350 și 400 de lei

Un calcul aproximativ al conducerii Școlii unde a avut loc prima întâlnire publică pe tema ”noilor vechi” reguli ale programului ȘDȘ indica faptul că, lunar, fiecare părinte va trebui să achite o sumă cuprinsă între 350 și 400 de lei, bani care nu includ și masa dată fiecărui elev. Aceleași calcule aproximative și neasumate oficial arată că, de cealaltă parte, profesorii vor primi între 600 și 1.000 de lei lunar pentru prestarea serviciilor în cadrul ȘDȘ (față de 2.000 de lei, de exemplu, cât încasau lunar unele cadre didactice organizate sub formă de PFA). Potrivit conducerii Școlii ”Regina Maria” sumele concrete care vor trebui achitate de fiecare părinte vor putea fi calculate doar după refacerea situațiilor cu elevii și cadrele didactice care doresc să continue acest program. După stabilirea numărului de elevi și – implicit – a numărului de grupe (cu cel mult 12 elevi fiecare), va urma alegerea cadrelor didactice și calcularea sumelor necesare pentru plata orelor suplimentare prestate de aceștia (sume care vor fi achitate de către părinți către bugetul școlii). Cum fiecare cadru didactic are un nivel diferit de salarizare și sumele pe care le va încasa fiecare pentru serviciile prestate în cadrul ȘDȘ vor fi diferite.

Cum sunt aleși elevii pe grupe?

”Nici legea actuală nu permite ca într-o clasă să funcționeze cu 30 de elevi, dar sunt astfel de clase. De ce nu se poate, atunci, ca și grupele ȘDȘ să aibă mai mult de 12 elevi?”, a fost una din întrebările ridicate de părinți. Răspunsul primit a invocat faptul că învățământul este obligatoriu, iar legile în vigoare permit în aceste condiții ca numărul de elevi dintr-o clasă să îl depășească pe cel stabilit prin norme. În aceste condiții, părinții au ridicat o altă nemulțumire. ”Dacă din clasa copilului meu vor să meargă 20 la after-school, cum îi alegeți pe cei 12 care să rămână în grupă cu învățătoarea lor și pe cei opt rămași care să meargă într-o altă sală pentru a fi supravegheați de – să zicem – profesorul de sport?”. Această întrebare nu a primit, însă, răspuns, metodologia aplicată urmând a fi stabilită de consiliul de administrație al fiecărei școli în parte.

De ce ”pică” și varianta închirierii claselor?

Varianta ca asociațiile de părinți să închirieze clasa sub motivul desfășurării unor alte activități decât cele specifice ȘDȘ și să plătească – la fel ca până acum – învățătorii pe baza unor facturi emise de PFA este, iarăși, neconformă legilor: cadrelor didactice care predau într-o școală le este interzis să desfășoare alte activități remunerate separat în respectiva școală. Cu alte cuvinte, pentru această variantă propusă de părinți, cadrele didactice ar trebui să provină de la alte unități de învățământ. Sau copiii să fie supravegheați de cu totul altcineva.

De unde a pornit situația?

Până anul acesta, învăţătorii şi profesorii care desfăşurau programe Şcoala după şcoală erau plătiţi de părinţi, fie pe PFA-urile proprii, fie prin intermediul unor asociaţii înfiinţate de părinţi şi care îşi asumau acest lucru. În urma unor controale ale Camerei de conturi (controale care s-au desfășurat în mai bine de 20 de județe din țară pe această temă), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis o adresă prin care a atras atenţia că modul de lucru abordat până anul trecut inclusiv este ilegal. Potrivit ANAF, profesorii nu pot fi plătiţi suplimentar pentru orele pentru care oricum sunt remuneraţi prin contractul de muncă. Această activitate este considerată ca făcând parte din fişa postului, iar dascălii trebuie cel mult plătiţi pe principiul orelor suplimentare, pe statul de plată derulat de unitatea de învăţământ la care sunt încadraţi. Acest lucru înseamnă, însă, mai puţini bani pentru profesori, care nu pot încasa decât cuantumul prevăzut de lege pentru orele suplimentare, mai mic decât cel pe care l-ar fi putut lua independent. Mai înseamnă şi bătaie de cap în plus pentru şcoli, care trebuie să se angajeze la o contabilitate suplimentară, fără un câştig efectiv pentru unitatea de învăţământ.

Dintre cele 24 de unităţi de învăţământ din județ care aveau depuse proiecte ȘDȘ la Inspectoratul Școlar, după apariția adresei ANAF, trei școli au retras aceste proiecte, până săptămâna trecută: Colegiul Naţional “Octavian Goga”, Şcoala “Ioan Slavici” şi Liceul Gustav Gundisch din Cisnădie.

Citește mai mult despre probleme ”Școlii după școală”

http://www.turnulsfatului.ro/2016/10/02/afterschool-ul-blocat-scolile-din-sibiu-parintii-se-revolta/

http://www.turnulsfatului.ro/2016/09/30/ce-se-intampla-cu-school-urile-din-sibiu-pozitia-primariei-si-inspectorului-scolar-general/

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro