Miercuri,
20.01.2021
Partial Noros
Acum
-3°C

Ce-ai făcut pentru ai tăi?

Una dintre cele mai grele întrebări... În primul rând să lămurim cine sunt „ai tăi”:

- Pe primul loc – rudele, prietenii, con-sătenii sau con-orășenii.

- Apoi cei din parohia ta: la țară – teritorial e mai simplu, parohia mai închegată, indivizii fiind mai des în contact direct ( cu conflicte cotidiene mai ușor de identificat și aplanat...). La oraș lumea e mai diversă, de proveniențe diferite, chiar de culturi diferite... Teritorial, parohia este un cartier mic, sau o parte dintr-un cartier mare – așa-numita „unitate de vecinătate” în accepțiunea urbanistică. Aspect care și el a suferit mult de pe urma comunismului, când s-au format numeroase noi cartiere fără a avea un centru spiritual creștin (o biserică), drept care populația adunată mai mult de prin sate a migrat spre alte „centre de interes” (prăvălii, maidane, discoteci, etc...)

Desigur, există și alte diferențe, dar în acest context, liantul comunității rurale a fost mereu numai morala creștină – fundamentul adevăratei comuniuni sociale ! Continui să cred că aceasta este una dintre cele câteva cauze responsabile de „miracolul românesc”, adică dăinuirea timp de două milenii într-o atât de dramatică istorie, și încă în mai multe state, stătulețe și imperii separate...

- Mai sunt cei de o breaslă, împreună cu care se constituie, peste adversități și animozități, un grup de solidaritate funcțională.

- Și sunt cei de-un „leat” – colegi de generație, de aceleași necazuri sau bucurii datorate acelorași conjuncturi... Și tot aici sunt și diferențierile inerente destinelor personale, în virtutea cărora unii urcă trepte de împliniri materiale, alții de împliniri spirituale, întru aparențe mai modeste.

- Și nu în cele din urmă – cei de aceeași credință ! Dincolo de toate cântecele de sirenă contemporane, liantul creștin-european a întărit (cel puțin până la sfârșitul secolului XX...) parohiile, așezările, Cetățile (la propriu și la figurat), în final Neamurile și Țările!

Aici ar fi de subliniat că legăturile cu „ai tăi” se duc până la a realiza o națiune, aia pe care încearcă din răsputeri să o anihileze ateii contemporani (ca noțiune și ca realitate comunitară), spre a zburda nestingheriți într-o lume „fără opreliști vetuste”... Noi, aici, în România, suntem foarte avertizați, printr-o experiență multiseculară, că acești robi ai materialismului și „progresului nelimitat” pot veni și din Vest, dar și din Est (ăștia mimând chiar un ortodoxism de stil vechi...)!

Ca să realizezi ceva pentru ai tăi trebuie să fii o ființă integră, puternică moral, ceea ce nu implică neapărat și putere financiară! Lucrarea înseamnă inițiativă, angajare, încredere, ducerea până la capăt, racolarea energiilor benefice.

„Facerea de bine” poate fi și ceva aparent minor, dar și un proiect de anvergură, care să se întindă pe decenii – vedeți exemplul Festivalului internațional de teatru Sibiu. În orice caz, avem câteva determinante comune:

- Propriul interes pecuniar este pe ultimul plan.

- Interesul comunitar, lupta pentru coagularea și coerența durabilă a comunității (sat, cartier, oraș, regiune) sunt prioritare ! Cam aici s-ar situa activitatea celor aleși să conducă localitățile, județele, ș.a.m.d.

- Chiar dacă efortul și țelul anunțat nu sunt recunoscute/apreciate, nu te dai bătut.

- A realiza contextul favorabil pentru viața împreună (cu rude, dar și cu vecini sau necunoscuți), pentru efortul comun, spre a aduce la un loc forțe disparate și greu de conciliat, deci „a pune început bun” – este deja o reușită majoră. Pentru că, vorba lui Constantin Brâncuși, greu nu este a face, ci a te pune în situația de a face!

Pare că aceste lucruri nu (mai) sunt în „spiritul vremii” de astăzi... Dar merită insistat că, tocmai în asemenea perioade de „subțiere morală” și creștere a circului „fără frontiere”, ar fi extrem de benefică întărirea solidarității intra-comunitare, mai degrabă decât a celei trans-frontaliere! Pentru că se știe din istorie (cine vrea să știe!) că un organism social coerent, solidar, corect înarmat moral, este mult mai rezistent în furtuna vremii!

Vor învinge cei care stau „între ai lor”, unde fiecăruia îi pasă de „ai lui”!

Comentarii

2 comentarii

e-manuela

Acum 4 ani

Buna! Nenea, trollingul va spune ceva? Asta fac eu, pentru "ai mei" pentru ca le pune mintea la lucru. Si cu toată modestia, nu cred ca-i puțin....
Raspunde

Dragos

Acum 4 ani

Nimic folositor din ce ati scris. Intrebarea este buna, dar adresata gresit, iar adresata celor care ii mentionati de mai multe ori, raspunsul ar fi NIMIC. Eventual adaugat ca le-au luat banii la saracii oameni mai in varsta .
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus