Joi,
08.12.2022
Ceata
Acum
4°C

33,5 mil. euro pentru dezvoltarea Sibiului, de la UE. În ce ar vrea Primăria să investească banii?

33,5 mil. euro pentru dezvoltarea Sibiului, de la UE. În ce ar vrea Primăria să investească banii?

Desemnat pol de dezvoltare urbană, Sibiului îi sunt alocate în actualul exercițiu financiar european 33,53 de milioane de euro, dublu față de cât a primit în exercițiul trecut. Cu doi ani înainte de termenul limită de contractare a acestor fonduri, Sibiul nu are un plan pentru cheltuirea acestor bani.

Aproximativ 28 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar restul până la 33,53 – contribuția Guvernului sunt banii pe care Primăria îi poate accesa nerambursabil pentru a-i investi în oraș, în cadrul exercițiului financiar european 2014 – 2020. Pentru a putea utiliza acești bani, Sibiul trebuie să depună proiecte și – după eventuala acceptare a acestora – să semneze contractele de finanțare până în 31 decembrie 2018, cel mai târziu.

Primăria încă nu prea știe

Deocamdată, conducerea Sibiului nu prea știe exact unde ar putea fi investiți acești bani. Arătând faptul că autoritățile centrale nu au elaborat, deocamdată, ghidurile specifice pentru fiecare axă de finanțare, la nivelul Primăriei Sibiu nu a fost realizat niciun studiu de fezabilitate sau prefezabilitate. Studii care să indice, aproximativ, sumele necesare pentru eventualele proiecte ce ar putea primi finanțare nerambursabilă și perioada în care ar putea fi implementate. ”În cazul axei prioritare nr. 4 a Programului Operațional Regional, axă pentru care există alocare dedicată Municipiului Sibiu, Primăria Sibiu va depune proiecte din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Lista de proiecte aferente Planului este în curs de finalizare, iar ulterior se vor întocmi și aceste studii de fezabilitate”, comunică reprezentanții Primăriei Sibiu la solicitarea Turnul Sfatului. Planul la care se face referire costă 250.000 de euro (bani oferiți nerambursabil Sibiului de către BERD) și trebuia finalizat luna trecută. Este considerat principalul document în baza căruia va fi regândit traficul din oraș. Primarul Astrid Fodor a comunicat zilele trecute ziarului Turnul Sfatului faptul că celor care realizează acest plan (asocierea SC Metroul SA – Traffic Verkehrsplannung Gmbh) li s-a cerut să aibă în vedere și traficul generat de eventuala construire a unui spital județean pe Calea Șurii Mici. După cum anunțau autoritățile locale în primăvară, acest plan urmează a fi inclus în Strategia de dezvoltare a Sibiului (alt document util accesării de fonduri), strategie pentru care Primăria a organizat la începutul anului întâlniri în fiecare cartier.

Două creșe

Cele 33,53 de mil. de euro pot fi investite și în alte proiecte decât infrastructura de transport. Și aici conducerea Primăriei are câteva idei, dar niciun studiu, deocamdată. ”Celelalte proiecte avute în vedere în cadrul acestei axe se referă la amenajarea de zone de agrement în oraș, construcția a două noi creșe, precum și la lucrări de reabilitare a unor clădiri în care funcționează unități de învățământ. Lista completă și mai detaliată a acestor proiecte va fi făcută publică de Primăria Sibiu în momentul în care acestea sunt definitivate și există studii de fezabilitate care să ofere mai multe date. Primele studii de fezabilitate pentru care se va organiza procedură de achiziție vor fi cele pentru construcția a două noi creșe în Sibiu”, mai comunică reprezentanții Primăriei municipiului Sibiu.

Cum au făcut alții. Exemplul CJ Sibiu

Spre diferență de municipalitate, Consiliului Județean Sibiu nu îi sunt alocate fonduri necompetitive (adică pentru care nu se mai ”bate” nicio altă autoritate publică locală). În acest context, CJ Sibiu a realizat studiile de fezabilitate, dar în cadrul unor contracte semnate pe mai mulți ani: studiile au fost realizate, astfel, înainte de publicarea ghidurilor specifice pentru accesarea fondurilor, iar după ce aceste ghiduri sunt adoptate, studiile mai sunt, eventual, doar modificate. Așa se face că, până acum, CJ Sibiu a adoptat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea a trei drumuri județene, reabilitarea complexă a trei clădiri monument-istoric, precum și a unei biserici – Biserica Azilului. În lipsa ghidurilor specifice, pentru realizarea studiilor premergătoare, autoritățile județene au luat în calcul ”capetele” de informații din documentul cadru de implementare a POR (publicat în iunie 2015) și ghidul general elaborat pentru POR și publicat în noiembrie 2015.

Nici administrația municipiului Târgu Mureș, celălalt pol de dezvoltare urbană al Regiunii Centru, nu a trecut, deocamdată, prin Consiliul local vreun proiect pentru accesarea fondurilor nerambursabile. În prezent, mureșenii lucrează la adoptarea unei strategii integrate de dezvoltare urbană pentru perioada 2016 – 2023.

Cum s-a întâmplat în trecut?

În vechiul exercițiu (2007 - 2013), Sibiului i-au fost alocate 14,8 mil. de euro, bani din care au fost reabilitate patru străzi în Orașul de Jos (Turnului, Faurului, 9 Mai și Ocnei), a fost construit viaductul Mihail Kogălniceanu și au fost reabilitate și extinse spațiile centrului de recuperare de pe Aleea Streiu și cele ale Școlii gimnaziale nr. 13. Proiectele au fost finalizate ”la limită”, în unele cazuri, exemplu fiind cel al viaductului Kogălniceanu, cel mai mare proiect realizat din fondurile europene alocate în exercițiul financiar trecut. Lucrările la viaduct au început abia în primăvara lui 2014 și s-au finalizat în decembrie anul trecut (când se încheia și perioada prelungită cu doi ani în care mai puteau fi cheltuite fondurile alocate nerambursabil).

Pentru planificarea cheltuirii celor 14,8 mil. de euro, administrația a început lucrul la Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) în ianuarie 2008, la șase luni după ce tot la Sibiu – pe atunci Capitală culturală europeană – reprezentanții UE au semnat alături de cei ai României actele necesare lansării Programului Operațional Regional. ”În urma celor dezbătute, enumerăm câteva idei de proiecte care pot fi integrate în PIDU şi care corespund criteriilor de eligibilitate: amenajarea malului râului Cibin, proiect care ar cuprinde amenajarea unor zone pietonale, zone verzi, piste pentru biciclete şi podurile peste râul Cibin, reamenajarea cartierelor (alei, zone parcări, zone de agrement, spaţii de joacă pentru copii), construirea unui centru cultural, amenajarea unui pavilion expoziţional, reabilitarea turnurilor: Pulberăriei, Pielarilor şi turnurile de pe strada Cetăţii, achiziţionarea de autovehicule ecologice, amenajarea de piste pentru biciclete, sistem de monitorizare a traficului, amenajarea unui complex de servicii pentru vârstnici cu cămin pentru persoanele vârstnice şi centru de zi, realizarea unui complex de servicii comunitare în cartierele cu un grad de sărăcie crescută”, comunica, în ianuarie 2008, Primăria Sibiu. PIDU a fost finalizat, în cele din urmă, în februarie 2010, lună în care a și fost adoptat de CL Sibiu. Primele proiecte cuprinse în PIDU au fost depuse la ADR Centru în martie 2010, dar primele contracte de finanțare au fost semnate abia în august 2011 (pentru str. Faurului și Centrul de pe Aleea Streiu, aprox. 4,2 mil. de lei amândouă). De menționat că, pentru a pregăti noua strategie de investire a fondurilor europene alocate Sibiului în perioada 2014 - 2020 administrația locală a alocat 175.000 de lei din bugetul pe anul 2013.

Condiții mai dificile

Cum o parte din ghidurile specifice au fost publicate, iar apelurile de depunere a proiectelor au fost lansate, la ADR Centru s-a început deja lucrul la analiza proiectelor depuse. Însă în cazul unor axe, niciun proiect nu a fost declarat eligibil. Principala cauză este faptul că noile condiții cerute solicitanților sunt mult mai dificil de respectat, mai stricte, birocrația astfel generată fiind și mai amplă.

Celelalte proiecte

Reprezentanții Primăriei Sibiu arată că intenționează să depună proiecte și pentru atragerea altor fonduri, altele decât cele alocate ”necompetitiv” Sibiului. ”Aceste proiecte se referă la reabilitarea termică a blocurilor din municipiul Sibiu (în cazul acestui proiect urmează depunerea proiectelor), eficientizarea energetică a clădirilor în care funcționează unități de învățământ, iluminarea eco-eficientă a unor străzi din Sibiu, precum și extinderea unor clădiri în care funcționează unități de învățământ și construcția de săli de sport. În prezent sunt în lucru studiile de fezabilitate pentru reabilitarea clădirilor în care funcționează Liceul Teoretic Constantin Noica, școala gimnazială nr. 21, școala gimnazială nr. 1 și școala gimnazială Radu Selejan, scopul lucrărilor fiind creșterea eficienței energetice a clădirilor. După finalizarea studiilor de fezabilitate, Primăria Sibiu va face publice date mai concrete cu privire la aceste proiecte”, se mai arată în răspunsul transmis ziarului Turnul Sfatului de către administrația locală.

Referitor la reabilitarea termică a blocurilor, Primăria Sibiu împreună cu asociațiile de proprietari din Sibiu au reușit să întocmească documentațiile pentru trei blocuri, în care există 101 apartamente. Spre comparație, municipalitatea din Târgu Mureș a întocmit documentațiile pentru 11 blocuri cu un total de 666 de apartamente.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

15 comentarii

MUltE PSD

Acum 6 ani

Așa îmi place reclama PSD de la voi din capula pagina! Este ultima data când o văd ca nu mai deschid nici un link d'al turâului. ...
Raspunde

Geta

Acum 6 ani

Greu, ff greu, poate constantin chiriac sa aiba vreo idee!!!
Raspunde

Florin

Acum 6 ani

Pentru mutarea spitalului afara din oraș cred ca primăria ar trebui sa facă un referendum local cu prezentarea si altor posibilități,personal nu cred ca este o varianta deloc buna,nu știu dacă o mâna de birocrati cu totul felul de interese chiar aleși democratic pot hotărî pentru o chestiune atât de importantă...???
Raspunde

Silviu

Acum 6 ani

Corect! Este un subiect mult prea important pentru a nu exista un referendum.
Raspunde

K.Samuel

Acum 6 ani

Daca ti se ofera bani si nu stii ce sa faci cu ei, nu inseamna nimic altceva, decat ca esti lipsit de viziune si incapabil. Si in anii trecuti, primaria avea excedent bugetar, intr-un oras in care mai sunt atat de multe lucruri de facut. Si aici nu ma refer la acele lucruri care sunt stricate si trebuie reparate, ci la acele lucruri care lipsesc in oras si trebuie facute.
Raspunde

un cititor

Acum 6 ani

"Deocamdată, conducerea Sibiului nu prea știe exact unde ar putea fi investiți acești bani. " - nici nu este de mirare, avand in vedere ce papagali sunt angajati prin primarie ...
Raspunde

andrei

Acum 6 ani

Poate ai dreptate cand zici ”avand in vedere ce papagali sunt angajati prin primarie”, dar tu ce ai facut sa nu mai fie papagali in primarie? Cred ca pana nu intelegem ca daca vrem sa schimbam ceva trebuie sa ne implicam, in cazul de fata, tu, cel competent sa muncesti pe bani putini la primarie, nu avem cum progresa.
Raspunde

cetatean

Acum 6 ani

Sunt atatea de facut, cum adica nu stiu ce sa faca ? Banii sa fie, in rest ar trebui sa se puna pe treaba !
Raspunde

...

Acum 6 ani

poate ca inca nu stiu cum ar putea sa fure mai multi bani din suma aia
Raspunde

M

Acum 6 ani

Centura semiurbana e prioritate zero ...Din zona de vest și pana în Selimbar cu urcari/coborâri în Turnir, Ștrand, V.Aurie,Hipodrom, Selimbar.....E păcat sa nu se facă și ulterior sa se piardă bani
Raspunde

e-manuela

Acum 6 ani

Buna! Nenea, "centura semiurbană" este termenul potrivit pentru o "cale" ce descongestioneaza traficul dintr-o așezare jumate oraș/ jumate sat?...
Raspunde

Lipsa viziune si actiune!!! N-ai cu cine, ai cu ce..:P

Acum 6 ani

Poate ar mai trebui viabilizate si alte zone in orasul asta nu tot asfaltate si reasfaltate de 3 ori strazile sau asfaltate strazi de pamant pe care stau vreo 5 familii. Cateva exemple pt cei 38 mil euro ar fi: 1. poduri peste raul Cibin 2. viabilizare peste 100 ha in Campsor si Cascada (teren intravilan in mijlocul orasului intre STrand si Turnisor care de vreo 20 de ani asteapta viabilizare). Pt. ca nu gasesti sa cumperi un teren la preturi decente in orasul asta si te mai miri ca se dezvolta Selimbar si calea Cisnadiei haotic si cu constructii proaste 3. un aqua-park bineinteles inchis nu deschis cum se vrea
Raspunde

un oarecare

Acum 6 ani

Mall in centrul orasului si Spital 'pe centrura'! Noaptea mintii! Din pacate, 'marea' d-na Fodor e pusa acolo din inertie, caci la competente poate numara doar 'a dracului de-i pute gura'. Normal ca nu stie la ce ar putea sa foloseasca banii! Oare stie ceva despre ceva? Viziune de ansamblu ioc! Initiative deloc! 4 ani irositi cu aceasta slujitoare a 'mai marelui ilustru'!
Raspunde

PV

Acum 6 ani

SA INVESTIM IN EDUCATIE. Un om educat stie sa previna imbolnavirea, fura mai putin, este mai constincios la servici, etc. Toti vom avea de castigat.
Raspunde

e-manuela

Acum 6 ani

Buna! Nenea, mai explicit daca se poate, ce înseamnă in acceptiunea Dvs. a investi in educație: alocarea de la buget a unor sume suplimentare pentru creșteri salariale ale profesorilor bugetari, plafonați, folosiți ca mase de manevra in campanile electorale, sau efort financiar individual, suplimentar, pentru educația copiilor in școlile private de renume de aiurea?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus