Marţi,
14.05.2024
Partial Noros
Acum
14°C

Moțiunea de cenzură a fost respinsă PSD, ALDE și UDMR au refuzat votul

Moțiunea de cenzură a fost respinsă PSD, ALDE și UDMR au refuzat votul

Actualizare ora 15.35

Moțiunea de cenzură a fost respinsă. Guvernul Grindeanu rămâne în funcție. Au fost 161 de voturi favorabile moțiunii, opt voturi împotrivă și 33 de voturi nule.

Știre inițială

Astăzi se votează moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Grindeanu de către PNL și USR, la ședință fiind prezenți 379 de senatori şi deputaţi, din totalul de 464 de parlamentari. Social-democrații, liderii ALDE și reprezentanții UDMR au anunțat că nu vor participa la vot, astfel că sunt șanse infime ca guvernul să cadă în urma votului parlamentarilor. PSD are 154 de mandate, UDMR-21, ALDE- 20, iar PNL-69, USR- 30, PMP-18. Un număr de 17 mandate au fost atribuite minorităţilor. La distribuirea mandatelor pentru Senat, PSD a primit 67 de mandate, ALDE-9, UDMR-9, iar PNL- 30, USR-13, PMP-8.

 Grindeanu: Nu a fost niciodată vorba de o ordonanță de grațiere

Premierul Sorin Grindeanu a declarat în luarea sa de cuvânt că moțiunea nu are obiect. ”Nu a fost niciodată vorba de o ordonanță pe grațiere. Colegii liberali au dat socoteală cu vârf și îndesat la alegerile din 11 decembrie. Mă uit la parlamentarii USR care au susținut acest demers, poarte lipsa de experiență și avântul i-au făcut să se asocieze cu un partid pe care până mai ieri îl criticau cu vehemență”, a spus premierul. Cu toate acestea, chiar pe site-ul Ministerului Justiției încă apare proiectul privind grațierea.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat de asemenea că, prin discursul său, preşedintele Klaus Iohannis se agaţă de protestele românilor pentru a-şi reface credibilitatea şi pentru a avea, cât mai repede, "guvernul meu".

Dragnea: ”O moţiune politicianistă, ipocrită, inutilă”

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea a spus în discursul său că această moţiune de cenzură reprezintă o notă de subsol la discursul "slab şi răutăcios" al şefului statului Klaus Iohannis, ţinut în plen cu o zi înainte. "Aţi depus o moţiune politicianistă, ipocrită, inutilă, care exprimă exasperant nemulţumirea că aţi pierdut alegerile. Această moţiune de cenzură este o notă de subsol la discusul slab şi răutăcios de ieri al preşedintelui Klaus Iohannis", a spus Dragnea.

El a acuzat faptul că PNL şi USR, alături de preşedintele Iohannis, sunt interesaţi de recâştigarea rapidă a unui "biet capital politic", asumându-şi riscul să dezbine România.

Turcan: ”Noaptea ca hoții a devenit sloganul Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu”

Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a declarat că moțiunea a fost depusă ca o sancțiună politică împotriva Guvernului Grindeanu. "Mă tem ca problema e la dumneavoastră și doar la dumneavoastră. Această moțiune de cenzură este o sancțiune politică la adresa unui comportament de guvernare inacceptabil în UE. «Noaptea ca hoții» a devenit sloganul Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu. Este sloganul unei democrații originale pe care domnii amintiți încearcă să o instaureze în România, o democrație reinterpretată în cheie infracțională și care pretinde ca în baza unui vot popular orice este permis, ordonanțe croite pentru clientela politică", a spus Turcan de la tribuna parlamentului.

Nicușor Dan: ”Au fost ani în care în România s-au prăduit banii publici și nimeni n-a răspuns pentru asta”

Liderul USR, Nicuşor Dan, și centrat mesajul pe ideea ca în spatele premierului Sorin Grindeanu se află chiar liderul PSD; Liviu Dragnea. ”Ce a făcut guvernul Grindeanu la unu noaptea a fost să aducă România în zona bunului plac. Ştim cu toţii că nu d-l Grindeanu a depus ordonanţa, ci domnul Dragnea a pus presiune pe domnul Grindeanu. (…) Au fost ani în care in România s-au prăduit banii publici și nimeni n-a răspuns pentru asta. Societatea noastră a reușit să creeze un mecanism prin care oamenii care greșesc să răspundă. Ceea ce a făcut guvernul Grindeanu la ora unu noaptea a fost să vrea să șteargă acest efort și să aducă România din nou în zona bunului plac. Pentru asta și-a pierdut încrederea”, a spus președintele USR.

Kelemen Hunor: ”În România este din ce în ce mai greu să spui că există stat de drept”

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat că parlamentarii partidului se vor abține de la vot, dar și că preocuparea reală nu ţine de soarta Cabinetului, ci vizează întrebarea dacă în România există sau nu stat de drept. "Pentru noi, în acest moment, preocuparea esenţială nu este soarta Guvernului Grindeanu, nu este dacă acest Guvern la nici 2 luni de la parlamentare mai are majoritate sau nu. Preocuparea noastră reală şi întrebarea pe care o pun este dacă în România anului 2017 există separarea reală a puterilor în stat sau dacă această separare este doar o ficţiune", a spus Kelemen.

Călin Popescu Tăriceanu: Iohannis refuză să restituie statului sute de mii de lei câștigați ilegal din închirierea unor case

”Rolul liderilor este să găsească răspunsuri la așteptările cetățenilor”, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu în luarea sa de cuvânt cu ocazia dezbaterilor privind moțiunea de cenzură. ”În ultimele luni, în SUA, sute de mii de cetățeni au ieșit în stradă împotriva președintelui Donald Trump. Anul trecut, cu ocazia Brexit, au fost aproape milioane de oameni care au manifestat nemulțumiți de decizia majorității populației. Nu se putea altfel, avem și noi protestele noastre. Un grup de manifestanți în Piața Victoriei, un alt grup la Cotroceni. E dreptul lor, îl respect. Vorbim de o noua realitate socială în lume și nu doar în România, Rolul liderilor este să găsească răspunsuri la așteptările cetățenilor. PSD și ALDE au făcut un pas înapoi pentru a nu risca stabilitatea României. Atât USR și PNL, în frunte cu președintele Iohannis, folosesc nemulțumirea unei tabere pentru a crea o criza fără precedent”.

Tăriceanu a vorbit despre președintele Iohannis în contextul procesului său privind achiziționarea unui imobil în Sibiu. ”Pentru că am ajuns la domnul președinte Iohannis nu pot să nu-mi aduc aminte, dânsul refuză în continuare să restituie statului sute de mii de lei câștigați ilegal din închirierea unor case. Cei numiți să conducă instituțiile de forță au beția puterii, sunt corupți de putere. Avem din ce în ce mai multe semnale ca șefii acestor instituții își acorda privilegii și folosesc guverne și miniștri pentru a obține putere”, a spus Tăriceanu.

 

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

e-manuela

Acum 7 ani

Buna! Nenea, no vezi, si cine zacea ca ăștia-s reprezentanții "prostimii"? Pai ca sa te ducă mintea la astfel de "manevre" nu-ti ajung zece vieti s-o belesti In multinaționale!....
Raspunde

el

Acum 7 ani

Moliceanu a devenit taricean. Se restituie el padurea Baneasa!
Raspunde

Georg

Acum 7 ani

Scurt studiu despre efectele unei decizii CCR Cristi Danilet februarie 8, 2017 Voi explica pe scurt ce efecte are decizia Curții Constituționale (CCR) de astăzi, prin care a spus că nu există un conflict între Guvern și Parlament atunci când primul adoptă o Ordonanță de Urgență (OUG) de dezincriminare a unor fapte penale care, potrivit Constituției, ar trebui să revină numai în competența celui de al doilea. SCENARIUL INTAI: T0: se înregistrează o plângere pentru comiterea unui viol, infracțiune prevăzută în Codul penal; T1: Guvernul decide într-o noapte să dezincrimineze violul, prin OUG, pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză; T2: Cum infracțiunea de viol nu mai există, dosarul este închis; T3: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de viol este o greșeală și respinge OUG prin lege; astfel, infracțiunea de viol reapare în Codul penal; T4: Dosarul de viol comis anterior rămâne închis definitiv, căci reintroducerea infracțiunii de viol are efecte numai pentru viitor. SCENARIUL AL DOILEA: T0: Se comite un omor, infracțiune prevăzută în Codul penal; T1: Guvernul decide să dezincrimineze omorul, printr-o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză; T2: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de omor este o gafă și respinge acea OUG prin lege, adoptată la numai câteva ore după apariția OUG; astfel, infracțiunea de omor reapare a doua zi în Codul penal; T3: Poliția află de omor, așa că deschide dosar. Descoperă că fapta a fost comisă în momentul T0. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul. SCENARIUL AL TREILEA: T0: Guvernul decide într-o noapte să elimine infracțiunea de tâlhărie din Codul penal, astfel că adoptă o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză; T1: Cineva lovește o persoană și îi fură portmoneul; T2: Poliția află că s-a comis această faptă și deschide dosar penal; T3: Avocatul Poporului atacă OUG la CCR. Curtea spune că eliminarea tâlhăriei este neconstituțională. Decizia CCR se publică în Monitorul Oficial și din acel moment devine obligatorie pentru toată lumea. Astfel se consideră că infracțiunea este din nou în Codul penal. T4: Poliția stabilește că fapta a fost comisă în momentul T1. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze, se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul. LINK: http://www.contributors.ro/editorial/scurt-studiu-despre-efectele-unei-decizii-ccr/
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus