Pe ce (nu) a cheltuit banii Primăria Sibiu într-un an întreg

Din cele 271 de milioane de lei excedent bugetar înregistrat la nivelul municipiului Sibiu, cea mai mare parte (230 de milioane de lei) provine din conturile instituției Primăriei Sibiu. Adică instituția locală care ar trebui să se ocupe de marile investiții din oraș. Din datele prezentate ANAF-ului, instituția Primăriei Sibiu a avut cinci direcții principale în care a cheltuit mai mult de zece milioane de lei: străzile, cultura, creditele, curățenia și subvențiile Tursib.

187,2 milioane de lei reprezintă cheltuielile totale pe care Primăria municipiului Sibiu le-a efectuat în 2016 dintr-un total de 416,7 milioane de lei, cât i-au reprezentat veniturile. Trebuie precizat de la bun început că în cele 187,2 milioane de lei intră doar cheltuielile efectuate de Primărie, nu și de serviciile subordonate cu personalitate juridică distinctă, precum Direcția Fiscală sau instituțiile de învățământ din oraș (asta pentru a elimina confuzia cheltuielilor mici care apar în execuția bugetară în direcția Învățământului).

Ce bani au fost de cheltuit

Mai bine de două treimi din veniturile Primăriei Sibiu sunt constituite din cotele defalcate din impozitul pe venit aplicat firmelor din oraș și din sumele defalcate din TVA încasată de Fisc în municipiul Sibiu. Vorbim de 284 de milioane de lei, un total al acestor cote și sume defalcate (inclusiv cele alocate pentru echilibrarea bugetului). A doua mare categorie de venituri la buget (aproape 54 de milioane de lei) o constituie impozitele pe clădirile, terenurile și mașinile deținute de persoane juridice. De la sibienii persoane fizice, impozitele pe proprietate (imobile, mașini) au reprezentat un total de 25 de milioane de lei.

În fine, restul până la totalul de 417 milioane de lei (cât au reprezentat veniturile Primăriei Sibiu în 2016) reprezintă tot felul de taxe, impozite și venituri: impozite pe spectacole, venituri din concesiuni și închirieri, din prestări de servicii, din amenzi aplicate de alte instituții (șase milioane de lei, totalul amenzilor) etc.

Structura veniturilor Primăriei, în 2016

Cote defalcate (TVA, venit)	284,841,380 lei
Impozite proprietăți persoane fizice	24,973,571 lei
Impozite proprietăți persoane juridice	53,711,440 lei
Alte venituri	53,445,224 lei

Top trei cheltuieli

De cealaltă parte, pe primele trei poziții în topul cheltuielilor efectuate de Primăria intră străzile, cultura și rambursarea de credite.

Potrivit datelor din raportul de execuție bugetară aferent datei de 30 decembrie 2016, Primăria Sibiu a cheltuit anul trecut 44,3 milioane de lei pentru străzi. Din acești bani, investițiile în noi străzi și poduri însumează sub 20 de milioane de lei. Pentru reparații curente și capitale ale străzilor s-au cheltuit peste zece milioane de lei.

Cultura este al doilea mare domeniu în care Primăria a reușit să cheltuiască banii în 2016. Din cele peste 34 de milioane de lei cheltuite în acest domeniu, aproximativ 26 de milioane de lei reprezintă transferurile către instituțiile publice din subordine, inclusiv Casa de cultură a municipiului.

În fine, al treilea domeniu în care Primăria Sibiu a cheltuit cele mai mari sume anul trecut îl reprezintă rambursarea de credite. Din totalul de peste 25,5 milioane de lei, cea mai mare parte a mers pentru rambursările de credite externe accesate pentru străzi (18,4 milioane de lei), urmate de rambursările de credite externe accesate pentru modernizarea aeroportului (4,5 milioane de lei). Dobânzile și comisioanele aferente acestor credite au însumat, anul trecut, aproximativ 2,5 milioane de lei.

”Nu putem ține ritmul. În fiecare an s-au adunat bani. Nu putem ține ritmul cu câți bani se strâng”, primarul Astrid Fodor

Subvențiile Tursib, printre cele mai mari cheltuieli

Pentru a ”citi” mai ușor modul în care Primăria a reușit să cheltuiască banii care i-au fost încredințați, în aceeași ”oală” a curățeniei am pus atât cheltuielile efectuate la capitolul salubritate, cât și cele din efectuate pentru serviciile și dezvoltarea comunală sau cele pentru amenajarea platformelor pentru deșeuri. Prin urmare, a reieșit un domeniu destul de generos, deși mai puțin omogen, cu un total al cheltuielilor de 21,5 milioane de lei.

Mult mai clară este, însă, situația în ceea ce privește subvențiile pe care Primăria le-a plătit către Tursib pentru ”acoperirea diferențelor de preț și tarif”. Este vorba de 21,1 milioane de lei, cea mai mare cheltuială efectuată de Primăria Sibiu pe un singur cod de clasificație economică (ca exemplu, pentru construcții noi în domeniul străzilor, suma cheltuită de Primăria Sibiu în 2016 este de 18,3 milioane de lei).

Tot pentru a percepe mai ușor modul de cheltuire a banilor de către Primărie, într-un capitol denumit ”Iluminat public” am grupat și liniile bugetare aferente plății iluminatului public, dar și a plății altor bunuri și servicii din acest domeniu. Totalul rezultat a fost de 6,2 milioane de lei.

Această sumă este aproape egală cu cea cheltuită de Primăria Sibiu pentru salarii și contribuțiile aferente. Din cele 6,5 milioane de lei de la acest capitol, 5,1 milioane de lei reprezintă salariile de bază.

Pentru funcționarea Primăriei Sibiu au mai fost cheltuite alte șase milioane de lei: carburanți, deplasări, cheltuieli de reprezentare juridică (861.000 de lei), mașini, internet, electricitate etc.

Și altele

Pentru asigurarea ordinii și liniștii publice, Primăria Sibiu a mai transferat direct către Poliția locală suma de 4,4 milioane de lei, alte câteva sute de mii de lei reprezentând transferurile de capital către aceeași instituție.

Și tot cu titlul de cheltuieli de capital, au mai fost virate către Spitalul de pediatrie 2,8 milioane de lei, pe lângă alte aproximativ 300.000 de lei, virate către același spital pentru finanțarea cheltuielilor curente.

Susținerea activităților sportive a însemnat, anul trecut, Agenda sportivă a orașului. Prin intermediul acesteia s-a reușit cheltuirea a 2,6 milioane de lei.

Cele 1,5 milioane de lei care apar în raportul de execuție bugetară în domeniul Învățământului reprezintă doar finanțarea cheltuielilor neeligibile din proiectele implementate de grădinițele, școlile și liceele din oraș.

Structura cheltuielilor Primăriei Sibiu, 2016:

Sursa: Raportul de execuție bugetară aferent datei de 30 dec. 2016

Străzi                                     44,389,302 lei

Cultură                                 34,372,357 lei

Credite                                 25,542,459 lei

Salubritate, dezvoltare  21,540,674 lei

Subvenții Tursib 21,139,889 lei

Spații verzi, agrement    7,917,809 lei

Salarii și contribuții          6,528,203 lei

Iluminat public                  6,264,032 lei

Dotări, funcționare          6,070,487 lei

Politia locală                       4,815,650 lei

Sănătate                              3,097,427 lei

Sport                                     2,645,435 lei

Învățământ                         1,559,696 lei

Altele                                    1,403,845 lei

Avertisment: excedentul va tot crește

După ce acum niciun an, primarul Astrid Fodor anunța că, de fapt, excedentul bugetar al orașului reprezintă economii care vor fi folosite pentru marile proiecte ce nu pot fi finanțate din fonduri europene (spital, aqua park, centru de conferințe și spectacole), discursul primarului Sibiului s-a schimbat la începutul acestui an.

La prezentarea structurii bugetare pe anul în curs, Astrid Fodor a recunoscut că există probleme în demararea marilor proiecte.

”M-aș fi bucurat și eu ca excedentul să fie mai mic. Principala cauză este faptul că nu putem face față, deja de câțiva ani, la procedurile de achiziție. Acestea sunt atât de lungi și este și o problemă de personal. Căci oricât personal am avea la Serviciul Investiții, până la urmă fiecare procedură trece prin mâna celor care conduc acest serviciu. Vă dați seama, la fiecare procedură trebuie să te uiți, căci nimeni nu își asumă responsabilitatea să semneze niște documente fără să le cunoască. Noi avem sute de proceduri la Direcția Investiții și nu se face față. În acest condiții, dacă legislația nu devine mai flexibilă…”, a declarat Astrid Fodor.

Potrivit ei, varianta creșterii numărului de angajați ai Serviciului de investiții și achiziții publice nu va rezolva situația. ”La aceste servicii vin să lucreze persoane care nu au experiență. Este unul din cele mai grele servicii, ai cea mai mare răspundere și noi avem persoane care acum învață. Normal, cei care știu trebuie să verifice tot, își pierd timpul explicând și își pierd timpul verificând. Procedura, din punctul meu de vedere, ar trebui mult simplificată. Este atât de greoaie, încât pune tot ceea ce înseamnă investiții în România să nu spun pe butuci, dar pe o viteză foarte înceată”, a mai completat Astrid Fodor. Ea a și anunțat faptul că, la excedentul bugetar pe anul în curs, se pot adăuga cele aproximativ 50 de milioane de lei alocate în bugetul pe 2017 aqua-parcului. Pentru acest proiect nu numai că nu există studiu de fezabilitate actualizat, dar nici măcar terenul nu este al administrației locale (Primăria intenționează acum să implementeze acest proiect la ieșirea din Sibiu înspre Poplaca, pe terenul folosit de structurile militare drept poligon).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).