Luni,
28.11.2022
Innorat
Acum
0°C

Interviu - Marius Olariu: ”Doar pe domeniul schiabil se pot strânge sume cu 7 sau 8 zerouri”

Interviu - Marius Olariu: ”Doar pe domeniul schiabil se pot strânge sume cu 7 sau 8 zerouri”

Cinci instalații de telegondolă, șapte instalații de telescaun, patru instalații de teleschi, 15 pârtii de schi de diferite grade de dificultate, teren de hochei, pistă de patinaj viteză, hoteluri, cazino, sală de sport, bazin de înot. Foarte pe scurt acesta era proiectul stațiunii de schi Bâlea. Planurile s-au oprit în faza în care trebuiau să intre pe teren primele utilaje. Existau în detaliu toate documentațiile. Inclusiv specificațiile pentru panoul electric de la sala de sport. Praful s-a așternut peste documentații dintr-un singur motiv. Banii necesari investiției s-au dus în altă parte.

Lucrările la Canalul Dunăre – Marea Neagră au fost sistate în 1953. În 1975, Nicolae Ceaușescu era în dubiu. Avea de ales: să repornească șantierul din Dobrogea sau să facă stațiunea de la Bâlea. În ciuda argumentațiilor lui Richard Winter, prim-secretar al județului Sibiu în acel moment, Ceaușescu a decis redeschiderea lucrărilor la canal. ”Planul Bâlea” a fost oficial închis.

Despre ”ce ar fi fost dacă” și cum ar putea reînvia proiectul, într-un interviu cu managerul SC Bâlea Turism SA, Marius Constantin Olariu.

Reporter: Ce înseamnă acum Bâlea pentru iubitorii sporturilor de iarnă?

Marius Olariu: Zona Bâlea reprezintă un domeniu schiabil foarte atractiv, în special pentru cei care schiază în afara unor pârtii preparate (off piste, free-ride) sau care practică schi de tură și schi-alpinism. Aici se desfășoară numeroase competiții la categoriile amintite mai sus și se țin stagii internaționale de pregătire finalizate cu examene de atestare pentru ghid montan internațional (alpinism și schi alpinism) sau de obținerea licenței în vederea participării la competițiile de schi - alpinism. Atractivitatea zonei este dată de altitudinea zonei de schi, snowboard (1200 m – 2450 m), cât și de persistența stratului de zăpadă necesar practicării acestor sporturi (minim 200 de zile într-un an). Toate acestea, în situația în care stratul de zăpadă este unul natural, fără alte intervenții din partea administratorilor de pârtii.

Marius Olariu planuri balea (17)

Rep.: De ce investiții ar fi nevoie pentru a se face aici un resort de schi?

M. O.: Un nivel al investițiilor ar putea fi dat de un plan de mobilare urmat de un studiu de fezabilitate. Acest lucru trebuie să aibă în vedere că domeniul schiabil Bâlea - Capra ar trebui să conțină peste 100 de km de pârtii, într-o zonă delimitată de Piscul Negru (1.200 m alt.) și culmea Mușeteica (2200 – 2400 m alt.) la sud, muchia Podeanu (1900-2200m alt.) la vest, culmea Rîiosu – Buda - Arpașu Mic (2360-2450 m alt.) la est și valea Bâlii respectiv valea Doamnei (min. 1234m alt.) la nord. Acest domeniu a fost stabilit în urma unor observații care au durat zeci de ani și în baza propunerilor venite în special din partea salvamontiștilor din Argeș și Sibiu, dar și în urma lucrărilor demarate și finalizate în anii 70-80 de Centrul de Proiectări Județean Sibiu, cu un proiect adus la stadiul de execuție și care propunea instalații de transport pe cablu de aproape 23 km și pârtii de schi de aproape 30 km. Situația de atunci s-a schimbat, astăzi majoritatea pârtiilor vor fi în Argeș, iar în acest domeniu schiabil se poate intra prin două puncte: Piscul Negru și Bâlea Cascadă. Totul ar trebui să fie ca în Austria și Italia de unde au și venit specialiști care au apreciat inițiativa Asociației de dezvoltare intercomunitară Bâlea - Capra, compusă momentan din comunele Cârțișoara din județul Sibiu și Arefu, Albești și Cicănești din județul Argeș. Deocamdată atât e de spus în această privință.

Rep.: Care e istoria planurilor făcute în anii 70?

M. O.: Planurile făcute în anii 70 nu s-au finalizat din cauza unor diferende existente, se pare, între prim secretarul de la Sibiu și ministrul turismului de la acea vreme, care s-ar fi dus la Ceaușescu și ar fi recomandat finalizarea canalului Dunăre-Marea Neagră, în dauna acestui proiect. După aceea a venit criza și lucrurile sunt cunoscute. Ce este demn de remarcat, în zonă erau proiectate peste 5000 de locuri la cazare (hoteluri, vile, cabane) și tot atâtea la restaurante, piscine, cazinou, terenuri pentru sporturi de vară și iarnă, săli de sport, cinematograf, etc. Aici a fost vorba de o muncă foarte serioasă și cred că foarte multe elemente din acel proiect se pot folosi acum.

Proiectanții au intuit potențialul mare de dezvoltare a unui domeniu schiabil care să se folosească și de Transfăgărășan, dar și de utilitățile pe care acesta le aducea în zonă și aici vorbim de drumuri de acces, curent și apă, stație meteo modernă, baze ale serviciilor publice salvamont (Argeș și Sibiu). România avea și are și acum puțini km de pârtii (în afară de Poiana Brașov, Vidra sau Șureanu, de slabă calitate). Au mai fost doi factori deosebit de importanți: altitudinea domeniului schiabil și persistența stratului de zăpadă. Toate acestea se pare că l-au determinat pe Ceaușescu să aprobe proiectarea unui domeniu schiabil de anvergură comparabil pentru acea perioadă cu multe stațiuni de top din Europa și cu o capacitate de transport de aproape 6000 de turiști/oră.

Marius Olariu planuri balea (9)

Rep.: Câte date strânse atunci mai sunt valabile astăzi?

M. O.: Multe din datele proiectului de atunci pot fi folosite. Conformația muntelui a rămas neschimbată. Secțiunile longitudinale ale pârtiilor rămân în unele situații aceleași, bazinul hidrografic la fel. În schimb, s-au și modificat unele condiții avute în vedere la elaborarea proiectului. În zonă este gândit să fie adus curent de 110 KV, stâlpii sunt proiectați pentru astfel de curent, au apărut tehnologii și utilaje performante și se încearcă o amplasare a pârtiilor care în primul rând să corespundă din punct de vedere al siguranței schiorului. Toate acestea la cele mai înalte standarde. Cei care aduc în discuție avalanșele și ce ar putea produce acestea ,cred eu, nutresc invidie față de condițiile practicării sporturilor de iarnă în Bâlea. Avalanșa din 1977 a prins un grup de profesori și copii nevinovați, dar care nu au ascultat sfaturile specialiștilor și au comis erori grave în aprecierea condițiilor practicării schiului în acele zile și în acel loc.

Rep.: La ce sumă s-ar putea ridica investițiile?

M. O.: Totul depinde de voința celor implicați, dar și de sursele de finanțare. Acest domeniu nu trebuie realizat în întregime dintr-o dată. Eu consider că un proiect bun ar trebui să valorifice potențialul fantastic al zonei Transfăgărășanului, pentru că în final despre asta este vorba, atât vara cât și iarna, exact ca în stațiunile din Alpi. Realizarea acestui proiect nu poate să aducă decât bunăstare în această zonă care are aeroport internațional, autostrăzi sau drumuri expres în apropiere, regiuni puternic dezvoltate economic.

Marius Olariu planuri balea (4)

Rep.: Totuși, sunteți om de afaceri, puteți estima o valoare a investițiilor?

M. O.: Valoarea investițiilor este direct proporțională cu amploarea proiectului și cu existența unei surse credibile de finanțare. Personal, în toate întâlnirile la care am participat până acum, am susținut o realizare etapizată a proiectului și mai ales integrarea domeniului schiabil într-un produs turistic capabil să genereze venituri substanțiale nouă luni pe an prin valorificarea oportunităților oferite de zona Bâlea-Capra (strat de zăpadă peste 200 de zile/an, altitudine mare agreată de toți marii dezvoltatori, curent de medie tensiune, bazin hidrografic impresionant, centre de salvare montană dotate, heliporturi, multă istorie - cetatea de la Poienari, construită de Vlad Țepeș - aeroporturi, autostrăzi în apropiere, trasee turistice de top - creasta Făgărașului-, precum și o rețea bună de structuri de primire turistică, toate amplasate în jurul impresionantului Transfăgărășan. Valoarea investițiilor poate fi dată și de iscusința proiectanților cât și a cunoașterii realităților din teren. În condițiile în care, se știe, 1 km de instalație de transport pe cablu (gondolă) costă în jur de 2 milioane euro, este important ca acest km să deservească cât mai mulți km de pârtii, așa cum se întâmplă și în Alpi și aici dau exemplu, Zermatt, Livigno, Soelden, etc. La Bâlea putem avea astfel de situații, cu un km de instalații putând acoperi  5 - 10 km de pârtii după aprecierea mea. Valoarea investiției ar trebui să intereseze pe viitorul finanțator întrucât sunt mai multe posibilități de finanțare, inclusiv fonduri europene, fonduri de investiții, oameni de afaceri. Ce vreau să se înțeleagă este că se dorește un bussines care să aducă profit pentru toți cei implicați în el. Rep.: În cât timp s-ar putea amortiza o astfel de investiție? M. O.: Sunt sute de mii de români care schiază anual în Europa, unde cheltuie în medie, să aproximăm, cam 6-700 euro/persoană la un sejur de 7 zile. Adăugați aici sume pentru drumuri, combustibil, distracție, alte taxe. Dacă doar o parte ar rămâne aici, în centrul țării, unde pot schia cam aceeași perioadă ca în Alpi, veți vedea că doar pe domeniul schiabil se strâng sume cu 7 sau 8 zerouri. Perioada de amortizare depinde de ce dorește dezvoltatorul. Creșterea impresionantă a domeniului schiabil Ischgl din Austria s-a făcut când, la un moment dat, s-au mai investit 123 mil. euro, zona cunoscând după investiție un boom turistic. În concluzie, acest proiect care a captat atenția și la Bruxelles oferă cele mai bune premise pentru realizarea unui proiect vară-iarnă de mare anvergură în inima României și care leagă printr-un drum impresionant, Transfăgărășanul, două mari provincii românești, Muntenia și Ardealul. Va fi o investiție pentru generațiile actuale și viitoare care va duce la o dezvoltare turistică și nu numai fără precedent.

Marius Olariu planuri balea (2)

Rep.: Propunerile care pleacă din Sibiu, în acest domeniu, se referă la pârtii de schi la Jina, Avrig și pe Valea Ștezii.

M. O.: După părerea mea, mă îndoiesc că astfel de pârtii pot funcționa mai mult de două luni pe an. Investiția este mare, trebuie făcute și defrișări, nu este foarte în regulă.

Rep.: De unde aceste ambiții?

M. O.: Eu nu cred că s-a pus așa problema. Cel mai probabil au găsit niște bani și au zis avem niște bani, ce facem cu ei? Jina este totuși la o altitudine înaltă, dar nu a gândit mai mult decât atât. Nu s-a gândit dacă are apă, curent, elemente esențiale. Organizația Mondială a Turismului recomandă construcția de pârtii de la 1.600 de metri în sus. Și în Austria, pe la 1600 de metri la Zell am See pășteau vacile. Și anul acesta, la Kitzbuhel în aprilie era ca primăvara și anul trecut se schia. În 3000 de metri, în 2400 de metri e raiul pe pământ. Nu înțeleg, or fi având ei ceva proiecte. Am auzit și de proiectul de la Puha. E o vale foarte frumoasă, dar ce faci fără apă?

Marius Olariu planuri balea (10) Marius Olariu planuri balea (12)

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

13 comentarii

Lexescu

Acum 5 ani

Perfect de acord......dar austriecii ce zic? In mod sigur au sa puna bete in roate....Asa cu pun olandezii la portul constanta si canal..... E mafie mare in Europa "unita"....
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

bobu

Acum 5 ani

Schilodu asta e ala de avea nunceag si dadea din el ca prostu pana se lovea in uaua? Aha...da...da... nulitate patenta. Trantor la stat. Mort din nascare. Uitati-l.
Raspunde

Vise, ah numai vise

Acum 5 ani

Ca sa realizezi asa ceva trebuie sa ai in fruntea tarii niste oameni politici buni, profesionisti, seriosi...ce avem noi acum sunt niste nulitati absolute, aproape fara exceptie.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Thom

Acum 5 ani

Nu e rentabil sa creezi o statiune pe viitoarea granita Ungaria Mare - Regatul Bulgariei !
Raspunde

veterinaru'

Acum 5 ani

Expertii recomanda parti de la 1600 in sus , in Poiana anul asta s-a schiat in aprilie pana la 1000m
Raspunde

veterinaru'

Acum 5 ani

Poiana Brasov binenteles , nu pe toloaca la arena platos
Raspunde

Românii cei mai ospitalieri

Acum 5 ani

Mars mă cu regatelor din vise ,postav plătit.
Raspunde

Zona vest

Acum 5 ani

Deplin realizabil însă numai cu voință politică şi sprijin ! Felicitări pentru că nu ați distrus şi voi că alții ce a mai rămas din trecut.
Raspunde

Ella Manu

Acum 5 ani

Buna! Nenea, n-as vrea sa va contrazic, ca oricum n-ar avea sens...Habar n-am daca la schi va pricepeti, da' cu balacarica nu va intrece nimeni-nimeni...
Raspunde

Simion

Acum 5 ani

Dați-i drumul înainte și faceți ceva că nu se prea mișcă nimic în ultimul timp! Pe de altă parte remarc tot felul de lătrăi cărora le pute tot dar care probabil sunt veșnicii lucrători cu ...vorba.Nimic nu e bine în țara asta, nu trebuie să avem nicio inițiativă, trebuie doar, ați ghicit ,să-i îmbuibăm pe alții și să luăm, iar ați ghicit, totul de-a gata de afară! Bravo pentru perseverență că realizarea nu mai depinde de voi !
Raspunde

Frunzescu

Acum 5 ani

In anii `90 investitori străini interesați de dezvoltarea domeniului schiabil de pe Valea Prahovei, au comandat un studiu meteo în Marea Britanie, care însă a semnalat nivelul scăzut al precipitațiilor în perioada iernii în următorii 50 de ani, motiv pentru care investițiile nu au mai fost demarate. Prognoza este confirmată de ce vedem că se întâmplă, avem doua luni de sezon și acelea cu tunuri de zăpadă. Avem munți minunați, dar pentru schi, ar avea nevoie de o altitudine cu cel puțin 1000 m mai mare. Singurul loc unde avem cel puțin șase luni zăpadă pe an, este Bâlea. Dacă în continuare nu vom ști să investim și să atragem investitori, se vor "bucura" alți, care oricum nu ne iubesc și nici nu ne vor binele. Domeniul schiabil Bâlea, ar trebui să devină un obiectiv al oricărui guvern din România, pentru dezvoltarea turismului românesc . În Dubai dacă s-a dorit, se poate schia, în Bâlea nu se găsesc bani pentru investiții firești. Respect d-le Marius Olariu pentru perseverență și vă doresc să vi se alăture și alți români.
Raspunde

Vecina

Acum 5 ani

Da ce idee trăznită cazino la bilea
Raspunde

Vecina

Acum 5 ani

Si ca de-obicei iar se exagerează cu proiectele mărețe ce sa facă un teren de hochei la Bilea lac cine poate sa a-și trimită copii la antrenamente săptămânal pina acolo sau iar se face ceva cea rata bine doar in poze si utilitate 0
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus