Luni,
25.10.2021
Cer Senin
Acum
8°C

„Cine are pădure, are aur“. Dar cum se măsoară aurul din pădurile sibiene?

„Cine are pădure, are aur“. Dar cum se măsoară aurul din pădurile sibiene?

La fel ca și pădurarul Gheorghe, Rudiger Bohlanderr își măsoară lemnul de pe cele 2.500 de ha de pădure pe care le administrează în Germania o dată la zece ani. Doar că, spre diferență de pădurarul Gheorghe, Rudiger Bohlanderr a fost dotat cu un chit care măsoară cu ultrasunete, care stabilește poziția GPS și care transmite datele culese on-line. „La noi e ca pe vremea prusacilor“, rezumă situația un inginer silvic.

De la 1 aprilie 2017, în Germania a început inventarul național al pădurilor, inventar care se repetă și la nivel de land o dată la cinci ani. Rudiger Bohlanderr (Rudi, pentru prieteni) este pădurar în landul Rheinland Pflalz, unul din cele mai verzi din Germania, cu o suprafață împădurită de aproximativ 42%. În munca sa de zi cu zi, inclusiv la inventarierea pădurii, Rudi lucrează cu un set de instrumente electronice pe care i le-a pus la dispoziție angajatorul său, adică Statul german. Kitul include, de exemplu, un scaner terestru cu ultrasunete și GPS, cu ajutorul căruia Rudi culege informațiile despre volumul de lemn de pe o rază de 24 de metri. Instrumentul îi este folositor la inventarierea masei lemnoase.

Totodată, Rudi mai folosește și o clupă electronică, instrument care îi măsoară exact volumul de lemn pe care îl are un copac anume. „Instrumentele din acest kit le pot folosi și pentru a măsura electronic cantitatea de lemn de pe o platformă, de exemplu. Costă 2.800 de euro toată această servietă și o avem toți pădurarii din Germania. Este ușor de folosit, totul e electronic, datele nu le introduc eu, deci erorile sunt mult diminuate“, povestește pădurarul german.

cum se masoara aurul din padurile sibiene clupa electronica foto haglofsweden (2)

El are de administrat o suprafață de aproximativ 2.500 de ha de pădure, iar odată cu începerea inventarierii spune că trebuie „să bată“ toată pădurea. Lucru ce nu îi displace. „Am 49 de ani și de 30 de ani sunt pădurar. Dar nu am prins pe nimeni furând lemn și nici nu am găsit lemn furat în această zonă. Dacă s-ar întâmpla acest lucru aș anunța Poliția, iar mai încolo ar fi treaba lor să rezolve“, adaugă Rudi.

Directorul Direcției Silvice Sibiu: „preistorice“

În România, dacă un transport de lemn este oprit pentru a fi măsurat, polițiștii cer șoferului de camion să coboare tot lemnul de pe platformă, care să fie mai apoi măsurat cu clupa manuală. Această clupă seamănă cu un fel de șubler și are rolul de a măsura diametrul. Spre diferență de Rudi, care scanează cu instrumente cu ultrasunete platformele de masă lemnoasă, cei care măsoară cantitățile de lemn în România folosesc estimări bazate pe măsurătorile cu clupa manuală.

„Măsurătoarea se face cu unelte, cum să le spun, preistorice. Sunt unelte cu care cu care dacă măsurăm doi oameni o să iasă două volume diferite“, admite Robert Blaj, șeful Direcției Silvice Sibiu.

În pădure, la emiterea actului de punere în valoare, pădurarul român folosește aceeași clupă mecanică.

„Pentru lemnul pe picior sunt niște programe făcute, în baza unor curbe de regresii, prin care se stabilește volumul arborelui pe picior în funcție de serii de volume și diametre. Cu clupa se măsoară diametrul copacului la 1,30 metri înălțime pe partea din amonte. Dacă arborele nu este rotund, adică are ovalitate, se iau diametre perpendiculare și se face o medie“, explică un pădurar din Sibiu. În mod normal pentru a calcula volumul de masă lemnoasă al respectivului arbore, ar trebui să îi măsoare și înălțimea, dar nu are dendrometru (instrumentul cu care să măsoare această înălțime). Prin urmare, această variabilă din calculul său, pădurarul o înlocuiește cu estimările înălțimii arborilor pe care le are în amenajamentul silvic al ocolului pe care îl îngrijește. Iar măsurătorile pentru acest amenajament se fac o dată la zece ani.

„Metodele sunt vechi, antice“

După cum explică inginerii silvici care au stat de vorbă cu Turnul Sfatului asupra metodelor de măsurare a cantităților de lemn, clupa electronică folosită de cei din Germania are, la bază, același principiu cu clupa mecanică folosită în România. Doar că, în plus, este mult mai precisă și mai rapidă.

„Dacă vrei să faci nereguli, le poți face și cu clupa electronică, dotată cu GPS. Cu care mergi lângă arbore, îl marchezi, îi dă număr, dar clupa nu o montează pe arbore, ci lângă, obținând astfel un alt diametru și, mai departe, un alt volum al arborelui“, explică unul din inginerii silvici care a cunoaște și sistemele moderne din silvicultură. Potrivit lui, în România se aplică un sistem care, practic, nu a evoluat foarte mult în ultimii aproape 200 de ani.

„Sistemul pe care îl folosim noi este cel de când s-a inventat silvicultura, la 1829, de când Imperiul prusac a intrat în criză de lemn și atunci și-a pus problema resurselor, pentru a putea ști cu cât lemn poate sprijini efortul de război. Metodele sunt vechi, antice, aș putea spune. Prea puțin se folosesc noile tehnologii la noi“, arată inginerul silvic.

Blocați în niște formule

Inginerul silvic Anton Gușă lucrează ca importator pentru România al produselor pe care, de exemplu, le folosesc și pădurarii din Germania. Aceste instrumente sunt produse de suedezii de la Haglöf, producător cu distribuție la nivel mondial.

Anton Gușă amintește că în urmă cu aproximativ patru ani, Cehia a cumpărat de la suedezi 500 de clupe electronice pentru a fi folosite în sistemul de stat. În România, însă, deocamdată nu a fost cumpărată nicio astfel de clupă, motivul fiind unul birocratic: aceste clupe electronice funcționează pe baza unui soft, în care calculul maselor lemnoase se fac pe baza unor formule aprobate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Am rămas blocați la niște formule. Pentru calculul volumului de masă lemnoasă e nevoie de diametru, înălțime, coeficient de formă și niște formule de calcul. Printr-un ordin din 2015 erau precizate vreo zece metode de calcul, cu un an la dispoziție pentru stabilirea formulei care să rămână implementată la nivel național. Nu s-a întâmplat nimic și de fiecare dată când încercam să vând o astfel de clupă mi se înainta faptul că nu s-a ajuns la o concluzie, deci nu are rost să facem un program să folosim ceva ce nu e reglementat“, explică Anton Gușă, reprezentantul Dendro Tools.

Fostul ministru: „se opune sistemul“

Sistemul silvic din România a început, totuși, în ultima perioadă, să folosească și tehnologia modernă. Astfel, viitoarele amenajamente silvice trebuie să includă date culese electronic, iar emiterea actelor de punere în valoare (pe baza cărora se exploatează lemnul pe picior) trebuie însoțită și de marcarea prin GPS a locului exploatării. Dar drumul până la introducerea tehnologiei moderne în silvicultură mai are numeroase obstacole.

Cristiana Pașca Palmer, fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor în Guvernul Cioloș, a fost una dintre cele mai aprige militante pentru introducerea acestor sisteme. „Pot să vă spun ca bătălia pe care am dus-o pentru reforma felului în care se face managementul pădurilor în România a fost foarte dură, cu foarte multă rezistență din partea sistemului“, declară Cristiana Pașca Palmer, cea care acum ocupă poziția de secretar executiv al Convenției ONU pentru Biodiversitate.

Despre o întreagă schimbare a modului de administrare a sistemului silvic vorbește și Robert Blaj, directorul executiv al Direcției Silvice din Sibiu. Micile intervenții făcute în ultimii ani nu ajută la nimic, consideră acesta. „Eu de ani de zile spun că lucrăm extrem de mult pe niște chestiuni care nu ne ajută cu nimic. Dar sistemul este în așa fel gândit, încât nu știu cum poate fi schimbat. Mâine nu îl putem schimba, dar mi-e teamă că nu îl vom putea schimba nici peste cinci sau șase ani. Modul actual de abordare nu este unul european și noi într-acolo vrem să tindem“, vorbește Blaj, la modul general.

Cauți un loc de muncă sau vrei un job mai bun? Pe turnulsfatului.ro/locuridemunca ai de unde alege. Expertarom, Hilton, Flaro, SmileCredit, Carrefour, Standard 8 și alții angajează acum.

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

dorel

Acum 4 ani

treaba e simpla. daca stii exact cat lemn ai in padure iti dai seama ca nu poti taia prea mult, dar din pix poti face ce vrei in asa fel incat si dupa ce ras un munte tu ai tot atata lemn in tara...
Raspunde

...

Acum 4 ani

@dorel intreaba-l pe primarul din saliste. iti spune el cum se fura lemnul mai usor.
Raspunde

...

Acum 4 ani

padurile sunt valoroase daca de cracile copacilor atarni hotii. cred ca trebuie impadurita curtea casei poporului
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus