”Afacerea pampers”: rețeaua care a stors 1,5 milioane de euro de la mamele de pe Facebook

Aproape 1.000 de părinți din județul Sibiu s-au lăsat prinși într-o ”afacere” de proporții prin intermediul grupurilor de pe Facebook. Sub promisiunea livrării unor scutece ieftine, aduse direct din fabricile din Polonia și Ungaria, părinții din Sibiu, laolaltă cu alte câteva mii din restul țării, au virat în avans peste 1,5 milioane de euro în conturile celor care au gestionat grupurile on-line.

”Afacerea pampers” a devenit publică la începutul acestei luni, după ce mai mulți părinți din județele Galați și Gorj au început să depună plângeri la Poliție că au fost înșelați de o rețea de vânzători de scutece și alte produse de îngrijire, oferite la prețuri mai mici decât în mod normal. Între timp, numărul plângerilor depuse la poliție s-a înmulțit în toată țara, iar cei care au virat în avans diferite sume de bani fără să își mai vadă produsele comandate au început să se mobilizeze prin rețele de socializare. „Turnul Sfatului“ a vorbit cu una din aceste persoane, prima care a depus plângere în fața polițiștilor sibieni.

„Mi-am dat seama că este o rețea foarte bine organizată, care au știut în aceste ultime șase-șapte luni să strângă foarte mulți bani“, povestește Flavius, care a comandat pentru fiul său recent născut scutece în valoare de 1.000 de lei.

După cum informează polițiștii sibieni, numărul reclamațiilor similare depuse crește în fiecare zi. În cursul acestei săptămâni, polițiștii din Gorj au anunțat că au deschis un dosar penal pentru înșelăciune pe numele unei tinere de 27 de ani.

„O tânără de 27 de ani, din municipiul Târgu-Jiu, nu a onorat comenzile efectuate de acestea pe o reţea de socializare, în perioada ianuarie – iulie 2017, de produse tip pampers, contravaloarea produselor fiind achitată în avans în contul bancar al tinerei“, se arată într-un comunicat al IPJ Gorj.

Tânăra la care fac referire polițiștii gorjeni se numește Elena Gurbet, susțin părinții care au dat banii în avans. Persoana din spatele profilului de Facebook cu acest nume nu a răspuns solicitărilor de declarații.

Rețea structurată pe județe

Potrivit lui Flavius – părintele din Sibiu care a descris și în fața polițiștilor modul de funcționare al „afacerii pampers“, clientele dornice de scutece ieftine erau racolate în special din lista grupurilor de Facebook destinate mamelor din marile orașe. De aici, mamele erau atrase în ”grupurile de comenzi”, organizate pe fiecare județ în parte. Intrare în aceste grupuri închise (discuțiile nu puteau fi văzute decât de membrii) era făcută pe bază de recomandare, mai povestește Flavius.

„Eu am intrat în grupul pentru Sibiu prin recomandarea unei bune prietene, care a făcut o comandă de 150 de lei și și-a primit produsele. A întârziat și la ea cu cinci zile, dar era mulțumită. Am verificat și produsele comandate, erau calitative și în februarie am comandat și noi“, amintește părintele care a cerut ca numele real să nu îi fie făcut public. Flavius și soția sa au comandat scutece în valoare de 1.000 de lei, în ideea că acestea au un termen de garanție lung și ar putea fi folosite și pentru un eventual viitor al doilea copil.

Pentru a cumpăra scutecele ieftine, clienților racolați de pe Facebook li se cerea plata în avans a mărfurilor, dar și acoperirea cheltuielilor de transport și cele de transfer bancar. Livrarea produselor comandate era garantată într-un termen cuprins între 20 și 45 de zile lucrătoare. „Povestea lor era că trimiteau comenzi la fabricile din Polonia și Ungaria. Și aveau nevoie de banii în avans deoarece făceau comenzi mari, ca să obțină discounturi“, spune Flavius.

Cum rețeaua a crescut, în fiecare județ au apărut colaboratoare ale Elenei Gurbet. Acestea primeau zece lei pentru fiecare comandă procesată: adică preluarea banilor și virarea acestora mai departe, în contul Elenei Gurbet. „Pe fiecare județ în parte erau grupuri de comenzi. Din Sibiu eram câteva sute de persoane, către 1.000, pe toată țara cred că sunt câteva zeci de mii. Noi am virat banii în contul unei doamne Munteanu, Gurbet era pe alte județe. Nu ne-am pus problema că acele persoane nu existau, din moment ce banii erau virați într-un cont bancar deschis pe respectivele nume“, mai povestește Flavius.

Strategii ”inteligente”

„Afacerea pampers“ a început să capete proporții din toamna-iarna anului trecut. Discuțiile între părinți pe grupurile de comenzi au început să ia amploare după ce unii dintre clienți au arătat că produsele cerute purtau eticheta unor magazine on-line din România, deci nu veneau din Polonia sau Ungaria.

Dar izbucnirea unui scandal mai mare, care să determine depunerea unor plângeri la Poliție a fost amânată prin ”interesante metode de marketing”, dezvăluie Flavius.

„După ce a trecut termenul de livrare pentru noi, am început să întrebăm ce s-a întâmplat, iar răspunsul primit a fost că au înghețat scutecele. Că ar conține o substanță care din cauza frigului a înghețat, iar TIR-ul cu scutece a fost trimis înapoi la fabrica din Polonia.  Apoi, alte motive de amânare erau că marfa a ajuns la curierul internațional, urmând să fie procesată de curierul local, să ajungă mai apoi la vânzătoarele de la noi din țară pentru a le aplica «etichete de România» și după aceea să le retrimită“, mai povestește părintele din Sibiu.

Alte strategii erau aplicate în cazul celor care, sătuli de așteptare, își cereau banii înapoi. În primă fază, banii erau ceruți de la colaboratoarele care primeau comenzile. Până acestea transmiteau mesajul mai departe, către Elena Gurbet sau apropiatele acesteia, până venea răspunsurile, alte zile de amânare erau obținute, mai consideră Flavius. „În cazul celor cu comenzi mai mari, mai întâi ne verificau lista de prieteni și ne trimiteau să întrebăm pe unii sau pe alții dacă li s-au onorat sau nu comenzile. De obicei, eram trimiși să discutăm cu cei care aveau comenzi mici, de aproximativ 100 de lei și care și-au primit marfa“, explică sibianul. Dacă nici așa clienții nemulțumiți nu renunțau ori amenințau cu depunerea unor plângeri la Poliție, capii rețelei promiteau returnarea sumelor virate în avans în termen de 48 de ore. Dar, în același timp, pe grupurile de comenzi erau lansate ”oferte la oră”.

„Niciodată nu am făcut, până acum, legătura între faptul că înaintea returnării unor sume mai mari de bani, erau lansate unele oferte cu termen scurt de comandă, de genul o oră. Adică aveai o oră timp să comanzi și să depui banii aferenți pentru oferte de genul a două sau trei baxuri de scutece la 100 de lei. Practic, prin astfel de oferte «rapide» strângeau rapid banii de returnat celor cu sume mai mari și care făceau scandal. Iar aceste persoane, după ce își primeau banii înapoi, postau pe grupuri faptul că și-au primit banii înapoi, căci era o condiție impusă pentru returnarea sumelor. Astfel, mai linișteau o parte din cei care făceau scandal și mai câștigau timp și noi comenzi. Eu am făcut aceste legături abia când m-am dus la Poliție să depun plângerea și mi-am dat seama cât de bine organizați erau“, mai adaugă Flavius.

Peste 1,5 milioane de euro

Cum a devenit tot mai evident pentru unii dintre cei care au comandat cu plata în avans că nu își vor mai primi banii și că au de-a face chiar cu o înșelătorie, colaboratoarele din rețea au organizat mai multe conferințe on-line, la nivel național. În cadrul acestor discuții s-au făcut și calcule cu sumele virate înspre conturile indicate de Elena Grubet.

„Scriu aici ca să vadă toată lumea. Am făcut totalul sumelor postate de voi și am ajuns la suma de 7 miliarde 616 milioane și patru lei (7,6 milioane de lei ”noi” – n.r.). În momentul de față trebuie să ne unim și să facem ceva, nu doar să dăm din taste“, transmitea una dintre colaboratoare celor înscriși acum pe grupurile de păgubiți. Printre aceștia se găsesc persoane care au virat în avans și sume mai mari de 8.000 de lei. „Părerea mea este că cei care aveau comenzi de mii de lei dețineau magazine și voiau să facă afaceri mai departe“, spune Flavius.

El nu mai este convins că își va primi cei 1.000 de lei înapoi, așa că este hotărât să acționeze și pe cale civilă pentru recuperarea sumelor.