Universul fabulos al romilor din Broscărie

În Sibiu este cunoscut doar în anumite cercuri, însă în Coreea de Sud este aclamat de mii de oameni pe stradă. Trăiește în lux și tocmai a demarat poate cel mai mare proiect dedicat romilor din România din ultimii 27 de ani. Are mari datorii la bugetul local, însă primește bani de la primărie pentru a realiza un proiect pe agenda comunitară. Se înconjoară atât de personaje ciudate cât și de intelectuali apreciați oriunde în România sau în străinătate. Are limuzină la dispoziție oricând, însă vrea ca problemele romilor din cartierele Sibiului să ajungă la urechile autorităților. Și s-a numărat printre primii care l-a felicitat zilele trecute pe noul prefect al Sibiului. Totul se petrece în Broscărie, într-un univers ce pare o combinație între filmele lui Kusturica, viața lui Donald Trump și ”Filantropica”.

Numele Mihai Gheorghe nu spune foarte multe sibienilor. Mult mai multă lume îl știe drept „domnul Nedelcu” din Broscărie sau din Sibiu.

Săptămâna trecută, Mihai Gheorghe a organizat în Broscărie o acțiune cofinanțată de Consiliul Local Sibiu și Primăria Sibiu prin agenda comunității. Și-a așteptat invitații cu mare bucurie, dar și cu platouri de mâncare, mese bogate și înfrumusețate cu sfeșnice înflorate, materiale de PR și răcoritoare. Proiectul se numește ”Viața comunitară rromă cum a fost, este și va fi” și este implementat de către Asociația Științifică de Cercetare și Diagnoză Psihologică-Socială-Educațională-Culturală-Tradițională a Etniei Rome. Evident că l-am întrebat ce presupune latura științifică a asociației?

”Noi avem nevoie de o cercetare științifică în comunitățile noastre de romi. Vrem să putem face un recensământ al romilor. Recensământul făcut de statul român nu este tocmai bun pentru noi, fiecare s-a dat a fi altceva și nu mai sunt romii romi. Acest recensământ pe care vrem noi să-l facem este la nivel național și organizația noastră este internațională, colaborăm cu foarte multe organisme similare din afara țării. În paralel organizația noastră face cercetări în comunitățile de romi și colaborează cu instituțiile statului. Avem antropologi, profesioniști de meserie, oameni care chiar merg pe teren și muncesc. Noi lucrăm cu multe comunități și pe măsura posibilităților încercăm să ajutăm foarte multă lume”, a declarat Mihai Gheorghe.

Din discuțiile ulterioare am dedus că recensământul romilor din România este un proiect foarte amplu, pe care reprezentanții asociației chiar îl cred realizabil.

Revenind la proiectul ”Viața comunitară rromă cum a fost, este și va fi”, acesta presupune organizarea a patru întâlniri cu ONG-uri la care să participe peste o sută de persoane, reprezentanți ai romilor selectați din fiecare cartier al Sibiului. Ideea este ca oamenii să se cunoască între ei și să lege planuri de viitor pornind de la necesitățile de zi cu zi.

”Noi vrem să spunem romilor ce drepturi și ce obligații au ei. Îi chemăm la dialog, vrem să-i facem auziți. Romii noștri nu sunt ajutați în lucrurile lor, au nevoie atât pe plan local cât și național. Noi facem o punte între comunitatea de romi și Prefectură, primărie, Consiliul Județean, ONG-uri… o rampă de lansare. Sunt atâtea ONG-uri pentru ei și ei nu știu cum să le abordeze, cum să lucreze cu ele. Proiectul nostru asta își propune”, mai spune Mihai Gheorghe.

Cu o evidentă mândrie, Mihai Gheorghe ne-a prezentat biroul lui de lucru și sala pentru oaspeți. Un fel de muzeu al romilor din toată lumea, cu zeci de steaguri, fotografii din numeroasele țări pe care le-a vizitat, inclusiv una alături de Traian Băsescu.

Biroul este unul somptuos, ”păzit” de un jaguar aurit cu zgardă din pietre prețioase. Inevitabil mi-am adus aminte de răposatul rege Cioabă, însă Mihai Gheorghe ne-a tăiat-o scurt. ”Nu vreau să vorbesc despre Cioabă. Poate dumneavoastră ați auzit doar vreun proiect din acea parte, pe mine nu mă interesează, aici nu vorbim despre așa ceva”.

Printre invitații sosiți să ia parte la proiect se numără reprezentanți ai Primăriei Sibiu, ai Instituției Prefectului, ai Consiliului Județean și chiar ai mediului academic. A surprins apariția omului de afaceri Tiberiu Țînț, cunoscut pentru hotelurile de la Bulevardul Vasile Milea, printre altele. Cel mai mult a uimit prezența fostul senator și director al Complexului Național Muzeal Astra, Corneliu Bucur. Acesta nu este la prima colaborare cu ”domnul Nedelcu” – după cum i s-a adresat, iar la evenimentul respectiv a vorbit despre importanța înființării la Sibiu a unui muzeu dedicat etniei rome.

”În momentul când am lansat proiectul Complexului Național Muzeal, pe care ulterior l-am botezat ”Astra”, am militat pentru a realiza în Sibiu ceea ce nu există nici în România și nici în alte țări, după știința mea: o structură muzeală care să reprezinte prin valorile de patrimoniu identitatea cât mai generoasă, mai largă și mai cuprinzătoare. Am început cu identitatea poporului român, că majoritatea ăștia suntem! Apoi a venit rândul acelei minorități naționale care prin densitate demografică, prin aportul pe care îl are la viața economică și culturală a țării, noi considerăm că este o etnie importantă. Ea neavând o instituție reprezentativă la nivel patrimonial și identitar, în concepția mea de atunci - la vremea aceea era senator și mai visător decât astăzi, am lansat proiectul Muzeului Civilizației Romilor. Am mers atât de departe cu acest proiect, deși nu era dorit la Sibiu, mă îndoiesc de faptul că și astăzi ar fi dorit, încât am ajuns la premierul Năstase și cu ajutorul domniei sale am promovat un proiect de hotărâre de guvern. Hotărârea nr. 430 din 25 aprilie 2001, la punctul 8 introdusese și nominalizeze o viitoare instituție numită Muzeul Civilizației Romilor”, a spus, printre multe, multe altele, Corneliu Bucur.

În fața lui Corneliu Bucur se afla un auditoriu format din reprezentanți ai instituțiilor publice și câteva zeci de romi, din toate cartierele Sibiului. Totul prilejuit de proiectul ”Viața comunitară rromă cum a fost, este și va fi”, finanțat cu 20.000 de lei din bani publici.

Asta în condițiile în care, aceeași primărie Sibiu publică pe site, la secțiunea ”Lista debitorilor persoane fizice care înregistrează obligații fiscale”, faptul că Mihai Gheorghe are datorii. În 2016 avea peste 130.000 de lei, iar în 2017 cu vreo 50.000 de lei mai puțin.

 

”Datorii avem tot timpul. Le plătim, le-am plătit, de atunci mi-am făcut altele. E ceva normal, cine nu are datorii? Taxe și impozite avem întotdeauna de plătit, oricine trebuie să facă asta și eu nu sunt scutit. E adevărat că am avut datorii la primărie dar le-am achitat, am plătit o sumă destul de mare, ultima dată știu că mai aveam puține sume restante, dar nu e exclus să apară altele. Om fără datorii nu există”, a explicat Mihai Gheorghe fără nicio problemă.

Apoi a povestit că este reprezentantul etniei rome din toată lumea în Organizația Mondială a Păcii și că a mers de șase ori în Coreea de Sud, acolo unde au loc anual întâlnirile organizației. Am căutat organizația respectivă pe internet. Iată mai jos cum a fost primit Mihai Gheorghe în Coreea de Sud acum doi ani:

Și două fotografii de la summitul de anul trecut:

”Eu promovez pacea în lume. Vrem să trăim în pace cu românii, cu maghiarii, cu toată lumea”, spune Mihai Gheorghe.

Conferința de săptămâna trecută a fost transmisă live pe facebook de cel care ne-a fost prezentat drept fiul lui Mihai Gheorghe. Care pe aceeași pagină de facebook unde a promovat conferința, în timeline, a postat în trecut imagini video de la o nuntă opulentă desfășurată în 19 iunie. Printre invitați, la nuntă se poate observa, timp de câteva secunde și fostul primar din Șelimbăr, Daniel Maricuța.

Deși nu există dovezi clare, judecând după data în care a avut loc și context, nunta pare fi tocmai cea care a scandalizat Sibiul în luna iunie pentru că muzica s-a auzit în tot cartierul până la 4 dimineața și nici măcar intervențiile repetate ale Poliției nu au putut liniști cheful.

”În urma primului apel cei reclamați au fost avertizați verbal, după care, la celelalte intervenții s-au aplicat două sancțiuni contravenționale, în valoare de 500 și 200 de lei, conform Legii 61, punctul 27”, declara la momentul respectiv Elena Walter, purtător de cuvânt al IPJ Sibiu.

Revenind la Asociația Științifică de Cercetare și Diagnoză Psihologică-Socială-Educațională-Culturală-Tradițională a Etniei Rome și proiectul ei, l-am rugat pe Mihai Gheorghe să tragă o concluzie:

”O problemă majoră pe care o au romii din Sibiu este lipsa de informație, necunoașterea. Ei nu au acces la informație, nu au educație și trebuie să fie cineva care să vorbească pe limbajul lor. Degeaba le arătăm la televizor că sunt bani europeni pentru ei, le trebuie un lider în fiecare comunitate care să fie puternic și deștept. Noi pe ei vrem să-i promovăm”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).