Cartierul Arhitecților. Lecție de viață pe banii altora

Mă număr printre fraierii care au crezut că în domeniul imobiliar lucrează oameni de bună credință. Am realizat care e realitatea câteva zeci de mii de euro mai târziu.

Am crezut că atunci când vorbești de credite, când vorbești de planificarea vieții pe următorii 30-35 de ani, când se discută planuri care vizează orașul, când vorbești de cartiere noi, de investiții de milioane de euro, de planuri, de PUD-uri, PUZ-uri, de hârtii parafate de zeci de instituții, lucrurile sunt extrem de serioase. Și în nici un caz nu mai e nevoie să-ți angajezi avocat și inginer constructor și să dai telefoane pe la funcționarii care lucrează cu apa, mediul, administrația, ca să-ți faci idee în ce-ți bagi banii. Pe care-i urmează să-i câștigi în actuala viață. Am greșit. Pe banii mei.

Tot așa au greșit toți cetățenii care și-au cumpărat locuințe în deja faimosul cartier al Arhitecților din Cisnădie. N-au avut avocați, n-au avut constructori, n-au avut pile la primărie, să le zică ce și cum. Nu s-au interesat de unde vine apa, unde se scurge. Nu au făcut studiu de trafic. Nu s-au documentat înainte cât  se va construi și de câte străzi e nevoie să se iasă de acolo pe patru roți. Au avut doar bani. Greșit. În orice altă țară europeană, ar fi fost suficient. Aici nu.

Aici, administrația e ocupată să-și acopere spatele atunci când nu face nimic. Dezvoltatorii imobiliari sunt preocupați să câștige cât mai mult, într-un timp cât mai scurt, cu un preț cât mai mic. Constructorii sunt preocupați să nu pice totul în primul an. Și să umfle cât mai mult facturile. Marii vânzători de materiale de construcție sunt și ei dispuși să vândă cât mai mult, indiferent de calitate. Iar la final, totul e decontat de fraier. De cel care cumpără și crede că s-a mutat în locuința vieții lui. Greșit.

Cei care nu au cumpărat în Cartierul Arhitecților râd acum de fraieri. Și poate stau în blocul de cinșpe mii de etaje de lângă Bulevardul Mihai Viteazu. Sau poate s-au fraierit printr-un alt cartier minune care nu seamănă deloc cu poza pe care au 50% - avans. Sunt multe astfel de exemple prin zonă.

Primarul e vinovat acolo în primul rând pentru că există un cartier întreg construit fără PUG și fără PUZ. E o zonă întreagă unde străzile sunt la paușal, la nefericiți. E ușor acum să spui că nu le poți asfalta, pentru că nu-s ale tale.

Instituțiile care ar fi trebuit să lucreze pentru oameni sunt al doilea vinovat. E absolut halucinant să dai din umeri, tu funcționar la apă sau mediu și să nu știi de unde beau oamenii ăia apă. Și să nu ai habar unde se termină conductele de canal. Și încă nu e târziu ca alți funcționari cu ceva mai multă autoritate să nu intre peste ei și să le pună câteva întrebări. Cum s-a construit, cine a avizat, cine a verificat. Simplu.

Oamenii ăia de care râd acum un oraș și două comune sunt singurii îndreptățiți să comenteze. Pentru că nicăieri în vreo lege din țara asta nu ești tu, cumpărător, obligat să verifici primăria, primarul, dezvoltatorul, constructorul, instituțiile de utilități, înainte să cumperi. ceva. Te aștepți ca, așa ca în orice țară civilizată, lucrurile să fie normale. Și cu bună credință.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro