Am fost la Teatro, după un an.

Dacă vrei un prânz liniștit, pe o terasă unde să nu te ciocnești de clienții din jur și să nu îți vâjâie pe la cap jumătate din traficul orașului, opțiuni în Sibiu prea multe nu-s. În centru, cel puțin, în afară de Hermania, Teatro și Jules altele nu-mi prea vin în minte. Și cum lunea de ieri a semănat mai bine cu o duminică decât cu o zi de lucru am pornit spre Teatro, dintr-un simplu motiv, că în zonă găsești aproape tot timpul un loc de parcare, sunt suficiente în spatele liceului de Artă și că se apropie anul de când restaurantul din Orașul de Jos și-a deschis porțile. Probabil că nu tot Sibiul a avut liber ieri pentru că în jur de ora 3, pe terasă erau ocupate doar vreo patru mese, cele de la umbră. Am găsit și noi un colțișor unde să nu te topești de cald și am luat la frunzărit meniul. Prima impresie, foarte bună. Meniul e suficient de consistent încât să satisfacă orice gusturi iar prezentarea grafică spune clar că restaurantul are stil. Găsești de toate, aperitive de toate felurile, supițe și ciorbițe dacă îți dorește inimioara, secțiune separată pentru risotto, nu e genul de local în care ceri o ciorbă de burtă și te întreabă dacă o vrei cu smântână, ardei iute și pâine. Ne-am învârtit un pic în jurul meniului după care am ales niște creveți cu usturoi, o supă cremă de ardei copți, un șnițel vienez și un steak de pui cu spanac, ciuperci, muguri de pin și praf de ulei de nucă. Plus apă, limonade cu mentă și cu ghimbir și două cafeluțe. Plus un desert care s-a terminat prea repede ca să îl imortalizăm.

Timpul de servire e mai mult decât rezonabil, mâncarea a venit foarte repede, e adevărat, la acea oră erau mai multe mese goale decât pline. Prezentarea, impecabilă, aș pune Teatro pe podium într-un top al prezentării culinare. Mi-au plăcut la culme borcănașele în care se servește limonada iar diversitatea veselei e și ea de apreciat. Să ne suflecăm mâinile și să ne punem la masă.

Supa cremă de ardei copt este perfectă. Perfectă! Dacă îți plac ardeii copți, ei bine, nu i-ai mâncat niciodată într-o combinație mai bună. Absolut delicioasă. Șnițelul vienez, executat dintr-o bucată foarte generoasă de vită, este cel mai fraged șnițel pe care l-am mâncat vreodată în țară, efectiv ți se topește în gură. Iar crusta e făcută dintr-o combinație pe care nu am identificat-o dar sigur nu e cu pesmet din comerț. În plus, ce vedeți în fotografie e doar o jumătate de porție pentru că șnițelul l-am împărțit din start în două, pentru copii. Mi-aș fi dorit un gust mai pregnant, îi lipsea sarea și piperul, ca să zic așa. Dar a fost bun, s-a mâncat fără discuții și comentarii. Creveții cu usturoi au dispărut rapid din farfurie, toată lumea s-a repezit pe câte o bucată și au fost foarte lăudați, puțin cam uleioși fiind singura critică primită. Cum uleios a fost și steak-ul de pui. Ciuperciile, senzaționale, spanacul foarte gustos, însă pieptul de pui a fost un pic cam uscat, specific acestei bucăți de carne. Nu i-ar fi stricat un sos și ceva mai puțin ulei prin jur. Cum eram mulți la masă și am gustat din toate felurile, puiul a rămas ceva mai spre sfârșit, când deja nu mai era fierbinte, era doar călduț iar uleiul cu care era garnisit mai mult l-a încurcat decât l-a ajutat. Clar de tot, nu e un fel de luat la pachet ci de mâncat acolo. Prețurile majorității preparatelor se învârt între 30 și 40 de lei, noi am plătit ceva peste 200 de lei pentru o masă de patru feluri, un desert și niște băuturi. Una peste alta, la Teatro e o experiență, pe care merită să o încerci când ai timp și disponibilitate, mai ales în zilele calde de vară, e una dintre cele mai plăcute terase din oraș.

Faust

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de T.S.