Soluția Primăriei pentru Pădurea Dumbrava: o ultimă zonă rezidențială, câteva demolări și un nou drum

După ani buni de la ridicarea, de multe ori ilegală, a unor case și blocuri în Pădurea Dumbrava, Primăria municipiului Sibiu revine cu un plan urbanistic pentru zona din jurul Hotelului Hilton. La fel ca și acum doi ani, Primăria propune intrarea în legalitate a celor care au construit aiurea, permisiunea amenajării unei noi zone rezidențiale și reamenajarea acceselor, pentru ca zona să (re)devină un pol de agrement verde. În plus, cere demolarea construcțiilor ilegale ridicate peste Valea Săpunului și amenajarea unui nou drum prin parcul-pădure, drum care să faciliteze accesul și la un viitor ansamblu rezidențial.

Demersurile de reglementare urbanistică a zonei Pădurii Dumbrava au ajuns la o nouă etapă publică: disponibilizarea proiectului de plan și finalizarea raportului de mediu, anunță reprezentanții Primăriei Sibiu, cei care au inițiat această documentație încă de acum cinci ani. După cum rezultă din cele supuse discuțiilor publice, intențiile administrației locale nu s-au modificat foarte mult față de vara lui 2016, când era prezentată prima variantă de PUZ propusă pentru această zonă.

Motivul “verde“

Potrivit Raportului de mediu elaborat în cursul acestei veri, acest plan urbanistic zonal este necesar deoarece zona a fost lăsată de izbeliște (PUG-ul adoptat în 2011 nu are prevederi pentru respectiva zonă, din cauza unor vechi litigii). Iar intențiile administrației locale sunt ca în această zonă să (re)devină o zonă de agrement în aer liber pentru sibieni.

“Zona de agrement Dumbrava Sibiului a suferit în ultimii 10 ani transformări importante prin desființarea vechiului Camping și crearea unei zone de case de locuit în zonă. Administrația publică locală, Primăria Sibiu, inițiatorul prezentei documentații de urbanism, are două obiective majore în cadrul acestui proiect: 1. Integrarea situației urbanistice rezultate în urma transformărilor recente ale zonei și planificarea unei dezvoltări înțelepte, ținând cont de prezența Rezervației naturale ”Parcul Natural Pădurea Dumbrava Sibiului”. 2. Definirea zonei studiate prin PUZ Dumbrava ca pol major sud-vestic (în contraparte cu Dealul Gușteriței în nord - est) de agrement în aer liber al orașului Sibiu, și a parcului pădure ca centru de start al activităților de recreere în pădurea Dumbrava“, se arată în raportul de mediu“, Raportul de mediu

Practic, noul plan urbanistic are rolul de a deschide accesul către agrement în Pădurea Dumbrava, inclusiv prin reorganizarea accesului pietonal pe Calea Dumbrăvii. De altfel, PUZ-ul elaborat propune un nou acces către Pădurea Dumbrava: acest drum pietonal ar urma legat de Calea Dumbrăvii prin actualul acces în parcarea hotelului Hilton și ar înainta paralel cu actuala pensiune Dumbrava Sibiului până în zona de pădure. Promenada pietonală ar urma să aibă zone de odihnă și trasee tematice, dar pentru realizarea acesteia se impune realizarea unui schimb de terenuri între municipalitate și o societate comercială.

Motivele “imobiliare“

În afară de motivația elaborării unui PUZ care să reglementeze modul în care sibienii ar putea avea acces către parcul-pădure, mult mai aprinsă este discuția despre reglementărilor construcțiilor de aici. Fostul camping a început să fie populat de clădiri după anul 2005, când Consiliul local Sibiu a avizat o documentație urbanistică pentru ridicarea câtorva case de vacanță. Fără ca administrația să monitorizeze ceea ce se construiește, de fapt, în realitate pe locul fostului camping au apărut – în afară de case de locuit – cinci construcții colective (blocuri), cu până la 16 apartamente fiecare. Ulterior, în anul 2008, “a fost aprobat un plan urbanistic zonal realizat pentru extinderea zonei de locuit pe una din parcelele neconstruite din zonă (cca 1.2ha), plan anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă în anul 2011, în urma unei acțiuni inițate de către Ordinul Arhitecților din România (Curtea de Apel Alba Iulia, dosar nr. 273/85/2010). În anul 2013 Primăria Sibiu a inițiat elaborarea prezentei documentații de urbanism pentru întreaga enclavă de dotări turistice, locuințe și parc“, se amintește în Raportul de Mediu.

Care mai enumeră și cele trei obiective cu impact imobiliar ale actualului PUZ supus consultării publice. Primul obiectiv este cel de reglementare a parcelei care poartă numărul 46 și care are o suprafață de 16.500 de mp, parcelă pe care intențiile clar anunțate ale actualului proprietar sunt de a ridica un ansamblu de locuințe. Prin PUZ-ul supus dezbaterii publice, Primăria vrea să îi permită ridicarea a unui ansamblu rezidențial, cu aproximativ 72 de apartamente. Procentul de ocupare a terenului a fost menținut la 35%, iar coeficientul de utilizare al acestuia a fost scăzut la 0,9 (față de 0,92 – varianta din vara lui 2016).

Intrarea în legalitate și demolările

Totodată, PUZ-ul mai are în vedere și crearea unui cadru legal pentru ceea ce a fost deja construit: “Reglementarea zonei rezidenţiale în vederea posibilităţii intrării în legalitate a construcţiilor ridicate fără autorizaţie de construire“, este modul în care Primăria anunță faptul că cei care au construit ilegal blocuri în Pădurea Dumbrava nu vor mai fi în afara legii, după adoptarea noii documentații urbanistice.

Spre deosebire de discuțiile din vara lui 2016, actuala variantă de PUZ propusă consultării publice prevede și demolarea unor construcții, ridicate peste Valea Săpunului, care tranzitează fostul camping. “ În zona cartierului de locuințe din spatele hotelului Hilton dar și în vecinătatea azilului de bătrâni, albia pârâului Valea Săpunului a fost acoperită cu construcții, fiind canalizată și acoperită ilegal. Acest fapt generează periodic inundarea terenurilor învecinate albiei pârâului în zona respectivă“, este detaliat în Raportul de mediu motivul care impune demolarea construcțiilor ilegale.

Un nou acces prin parcul-pădure

În acest moment, în zona rezidențială din spatele Hotelului Hilton accesul se realizează un drum privat, aflat în proprietatea SC Intercomplex SRL. Drumurile de acces nu sunt suficiente, au cerut – în cadrul unei consultări din 20124 – mai mulți proprietari de case din zonă, care indicau aproximativ zece parcele ca fiind fără. Inițial, administrația locală a cerut ca pentru respectiva zonă să nu mai fie permis niciun nou acces care să afecteze parcul-pădure. În noiembrie 2015, însă, după ce proprietarul celor 16.500 de mp de teren liber s-a schimbat, Primăria Sibiu a emis o adresă către cei angajați să întocmească PUZ-ul prin care se cerea, totuși, trasarea unui nou acces prin parcul-pădure. Iar acest acces este prevăzut a fi realizat paralel cu zona Văii Săpunului, astfel încât din parcarea hotelului Hilton să poată fi accesați și cei 16.500 de mp de teren, în prezent liber de construcții. “Prin adresa nr. 76374 din 9.11.2015 a Primăriei Municipiului Sibiu, este solicitată realizarea unui acces prin parcul-pădure pentru parcelele 34-38 și 43, 46, contrar cerinței de temă formulate inițial (...). Concret, pentru viabilizarea a zece parcele (numerele de ordine din PUZ: 34-43), care nu au acces reglementat, este respinsă varianta inițială de acces propusă în proiect, care prevedea achiziționarea de către cei 10 proprietari a unei parcele neconstruite în prezent pentru crearea unei căi de acces, și a fost solicitată realizarea unui acces prin parcul public pentru deservirea celor 10 parcele, contrar cerinței de temă: «accesele în zona rezidențială vor fi realizate strict în perimetrul zonei rezidențiale, evitând utilizarea drumurilor din parc»“, se arată în Raportul de mediu supus consultării publice.

Varianta propusă prin PUZ-ul din 2016

Acum 420 de ani: “nu a unuia, nici a doi, ci a întregului oraș bijuterie“

“Denumirea de «Junger Wald» (pădure tânără, dumbravă) este menționată de către cronicarul sighișorean Krauß, când spune că în anul 1611 Radu Vaida și-a așezat tabăra în pădurea Dumbrava. Întinerirea pădurii s-a făcut abia începând cu 1799 la îndemnul primarului de atunci al Sibiului, Martin Hochmeister. În anul 1826 a fost plantată partea de pădure care se află la capătul actualului parc Sub Arini“, se arată în raportul de mediu întocmit pentru PUZ-ul în discuție. Care mai amintește că de mai bine de 420 de, pădurea din zona respectivă avea o importantă majoră pentru comunitate. “Îngrijirea pădurii este menționată într-un articol al comunității din 22 ianuarie 1597, în care se spune: «pădurea orașului să fie păstrată cu mare hărnicie». Iar în anul 1676 comunitatea solicită protejarea pădurii: «fiind aceasta nu a unuia, nici a doi, ci a întregului oraș bijuterie». Solicitarea este repetată și în decursul următorului secol; astfel în anul 1741 comunitatea își exprimă rugămintea ca să nu mai fie exploatat lemn din pădurea Dumbrava, deoarece aceasta «ar ruina această pădure privilegiat㻓, mai citează din istorie cei care au întocmit Raportul de mediu.

Greșelile de acum 18 ani

Documentul supus consultării publice subliniază și o serie de erori produse după Revoluție în ceea ce privește încadrarea Pădurii Dumbrava pentru a fi protejată. “Luându-se în considerare numeroasele sale funcţii de protecție a mediului și având în vedere lipsa unor reglementări specifice pădurilor urbane și periurbane, Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu propune înființarea Parcului Natural Dumbrava Sibiului, iar Consiliul Județean Sibiu prin Hotărârea nr.12 din 28 septembrie 1994 aprobă această solicitare. Astfel această zonă forestieră devine arie protejată de interes județean Pădurea Dumbrava nu a fost inclusă în categoria ariilor protejate din necesitatea de a proteja elemente floristice deosebite și din acest punct de vedere nu a beneficiat de studii științifice. Scopul declarat a fost acela de protecție a valorii ecologice și peisagistice, dar cu o gestionare a ei în scop de agrement. Zona a beneficiat de acest statut până în anul 2000, când prin apariția Legii nr. 5 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, ea a primit titulatura de rezervație, fără a fi eliminată titulatura de parc natural. Evident este vorba de o gravă greșeală și de o necunoaștere rolurilor atribuite ariilor protejate. (...) Această încadrare greșită, a generat un comportament restrictiv în modul de management al acestei arii protejate, atunci când se parcurgeau proceduri legale de reglementare a unor activități, dar și încălcări grave al acestui regim, în cazul realizării unor construcții. De altfel această greșeală a generat și refuzul custodelui de a aproba realizarea unui PUZ extins și care să integreze unitar în această etapă de planificare și zona de intrare în grădina zoologică, dar și pădurea parc, ca zonă de intrare în Parcul Natural Dumbrava“, descriu, pe larg, cei care au întocmit Raportul de Mediu.

“Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii (IUCN) defineşte aria protejată astfel: Aria protejată este „un spaţiu geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat şi administrat în baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii precum şi a serviciilor de mediu şi a valorilor culturale asociate” – Ghid pentru utilizarea Categoriile de Management ale ariilor protejate, IUCN, 2008. Fiecare termen din definiţia de mai sus a fost atent gândit şi semnificaţia lui bine explicată în ghidul IUCN. Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate, ceea ce nu avem în cazul nostru. Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică“, Raportul de mediu

Concluzie: PUZ-ul e bun

Autorii raportului de mediu supus consultării publice concluzionează faptul că este mai nocivă varianta în care nu se intervine deloc asupra zonei în discuție. Și că adoptarea acestui PUZ ar face, totuși, ordine în zonă. “Implementarea PUZ – Pădurea Dumbrava nu va genera efecte semnificative negative asupra mediului, ci mai mult, din evaluarea implementării obiectivelor P.U.Z. rezultă un efect pozitiv care asigură menținerea și îmbunătățirea calității factorilor de mediu, cu mențiunea că soluția propusă de evacuare directă (fără pre-epurare) a apelor pluviale de pe suprafața drumurilor de acces și a parcărilor din zona de instituții sociale și turistice poate duce la impurificarea pârâului Valea Săpunului. Din acest motiv, în vederea eliminării riscului de contaminare a pârâului Valea Săpunului cu hidrocarburi recomandăm amplasarea de deznisipatoare și separatoare de hidrocarburi înainte de deversarea apelor pluviale de pe suprafața drumurilor de acces și a parcărilor din zona de instituții sociale și turistice“, se arată în Raportul de mediu. Acest document a fost elaborat de o echipă coordonată de Dumitru Ungureanu, fost director al Agenției (foste Regionale) de Protecție a Mediului Sibiu, și Ramona Ardelean.

Potrivit anunțului făcut public de către Primăria Sibiu, “publicul interesat poate trimite observațiile în scris la sediul Primăriei municipiului Sibiu, la sediul APM Sibiu sau prin e-mail la [email protected], până la data de 18 noiembrie 2018“

Descarcă de aici;

Raport de mediu PUZ Padurea Dumbrava

Reglementari urbanistice PUZ Dumbrava

Regulament local de urbanism PUZ Padurea Dumbrava

Citește și Cine vrea să construiască în Pădurea Dumbrava, prin PUZ-ul inițiat de Primărie? Întâlnire – șoc între primărie și cei care se opun construcțiilor din Pădurea Dumbrava. ”Sibienii nu se vor lăsa”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).