Cum au răspuns rușii celui mai mare exercițiu militar NATO din România, cel de la marginea Sibiului

La mai bine de un an după ce pe poligonul de la marginea județului Sibiu, cel de la Cincu, a avut loc cel mai mare exercițiu NATO pe teritoriul României, în Rusia a avut loc exercițiul Vostok 2018. Peste 300.000 de soldați ruși, chinezi și mongoli au luat parte la ”exercițiul-răspuns”, despre care analiștii spun că, în realitate, are multe din ingredientele unei perdele de fum.

Anunțat drept ”cel mai mare exercițiu militar de după căderea Cortinei de fier”, exercițiul militar Vostok 2018 a atras atenția diplomației internaționale, în special a celei Occidentale, prin faptul că, implica, pentru prima dată forțe armate ale Republicii Populare Chineze. Asta în contextul în care, prin tradiție, exercițiile militare organizate de Rusia sub denumirea ”Vostok” aveau rolul de a testa capacitățile de intervenție și răspuns pe flancul estic, adică spre granița cu China și, implicit, împotriva unei agresiuni din această parte. Însă proporțiile exercițiului au captat atenția mass-media internaționale, care a redat în imagini sugestive amploarea concentrării de trupe, inclusiv prin capturi preluate cu sisteme de supraveghere amplasate în sateliți.

Căci, dacă la exercițiul Saber Guardian 2017, desfășurat parțial și pe poligonul de la marginea județului Sibiu, au participat 25.000 de militari din 22 de țări aliate și partenere, cu peste 3.000 de mijloace tehnice (dintre care 90 de aeronave de luptă și transport), la exercițiul de anul acesta din estul Rusiei au fost anunțați, oficial, 297.000 de militari ruși participanți (adică o treime din totalul forțelor armate ruse). Aceștia erau prezentați ca fiind însoțiți de peste 36.000 de mijloace tehnice de luptă la sol, mai bine de 1.000 de aeronave de luptă și transport, plus alte 90 de vase de război. Armata de Eliberare a Poporului (denumirea forțelor armate chineze) a participat – tot potrivit comunicatelor oficiale – cu 3.200 de soldați, de 1.000 de vehicule militare și 30 de aeronave, în timp ce din partea Mongoliei informațiile oficiale indică faptul că ar fi participat cu un batalion mecanizat de infanterie.

Un joc de imagine

”Cel mai mare exercițiu militar la nivel mondial de la manevrele armate sovietice cunoscute sub numele Zapad 81” a beneficiat de o atenție ridicată la nivel internațional și după încheierea acestuia, în a doua parte a lunii septembrie. Publucații prestigioase au redat fotoreportaje de la exerciții (spre exemplu, The Guardian), în timp ce analiștii internaționali în materie de securitate militară au început să disece mesajele ascunse ale evenimentului.

Spre exemplu, resa israeliană de specialitate își punea întrebări asupra modului în care va reacționa România în cazul unor tensiuni americano-ruse. ”Cu aceste operațiuni cu adevărat impresionante – chiar dacă numărul final al participanților nu a fost deocamdată anunțat - Rusia vrea cu siguranță să demonstreze că Statele Unite nu pot ataca fără să se aștepte la o ripostă severă din partea Federației Ruse, poate chiar capabilă să blocheze însăși SUA – asta luând în considerare faptul că, într-un astfel de scenariu, ar exista o colaborare militară cu forțele chineze, cele mongole și posibil alte capacități militare din Asia centrală. Într-un astfel de caz, ar accepta Turcia să acționeze împotriva axei ruso-chineze? Dar cum ar reacționa România?”, se întreabă jurnaliștii publicației Israel Defence, care fac și un inventar al posibilelor interese ruse pentru o apropiere de China. Mai direct, The National Interest (bilunar american de geopolitică, ale cărui articole sunt preluate de publicații precum New York Times, Financial Times ori International Herald Tribune) pune sub semnul întrebării amploarea participării. ”Vostok 2018 a fost, într-adevăr, mare, dar se pare că au fost folosite atât de multe trucuri pentru a umfla cifrele, precum au fost folosite și pentru a diminua amploarea exercițiilor Zapard 2017”, scrie The National Interest.

Vostok 2018, văzut din satelit Sursa foto: Defense News

Iar participarea, în premieră, a Chinei la acest exercițiu ascunde alte interese decât cele rusești, indică The Diplomat (publicație editată în Tokyo și care are în vedere zona Asiei și Pacificului), într-un articol semnat de Zi Yang, specializat în analize pe zona chineză în cadrul Universității Nanyang, din Singapore. ”În timp ce Rusia manifestă îngrijorare în fața creșterii influenței «în zona din spatele curții» - cum ar fi în Asia Centrală și Orientul Mijlociu -, Beijingul este nemulțumit de perpetuarea vânzărilor de armament rusesc către rivali ai Chinei, precum India sau Vietnam. De altfel, un tratat de vânzare de armament în valoare totală de un miliard de dolari, între Rusia și Vietnam, a fost semnat cu doar câteva zile înainte de începerea exercițiilor din cadrul Vostok 2018”, notează Zi Yang.

Cu rezervele de rigoare

Tot un exercițiu de PR camuflat vede în Vostok 2018 și analistul Iulian Chifu, fost consilier prezidențial și actual director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning. ”Cum de nu realizează Moscova că principalul său inamic este Beijingul astăzi, nu Occidentul, şi că oricât l-ar ţine de aproape şi oricâte exerciţii militare comune ar face şi angajări bilaterale sub steagul parteneriatului strategic, China se va revărsa natural peste Extremul Orient Rus şi peste Siberia bogată în resurse pe baza principiului vaselor comunicante, care presupune faptul că potenţialul major de populaţie se află în China - 1,2 miliarde de oameni, iar de partea cealaltă a frontierei se află doar 20 mln de ruşi la Est de Ural?”, arată analistul de politică externă, potrivit căruia numărul redus al forțelor armate chineze la acest exercițiu ”de amploare” relevă o parte din adevăratele interese. ”China profită pentru a fura ce mai e de luat la nivel tehnologic de la Rusia, pe zonă militară, pentru că are ambiţii militare naturale. (...) În timp ce mai multe surse media au speculat pe tema legăturilor din ce în ce mai strânse în domeniul militar dintre China şi Rusia, există multe semnale că niciuna dintre părţi nu are cu adevărat încredere în cealaltă parte. De fapt, cei doi au suficient de multe date unul despre celălalt pentru a realiza cât e realitate, zâmbet de complezenţă şi cât e înţelegere sinceră”, arată Iulian Chifu, care arată, astfel, că un ”binom militar” între Rusia și China nu este decât o perdea de fum. Iar principalul capital pe care ar încerca să îl câștige Rusia în urma proiecțiilor nu tocmai certe de ”relații de prietenie ruso-chineze” ar fi cel de imagine în fața Occidentului, realul destinatar al mesajelor propagandei creată în jurul exercițiului militar de luna trecută, mai crede analistul de politică externă.

Însă chiar și acest ”posibil mariaj de ochii lumii” petrecut în cazul Vostok 2018, dincolo de a urmări efectele propagandei ruse care își dorește să creeze agitație într-o zonă geografică dificilă, poate duce la urmări dificile pentru micile state din imediata vecinătate a Rusiei, mai consideră Iulian Chivu. ”Pe de altă parte, cum spune zicala, elefanţii sunt periculoşi şi când se bat, şi când se iubesc. Iarba de dedesubt, împreună cu toate animalele mici ale pădurii, sunt tăvălite rău de tot în toate situaţiile. Or ambiguitatea şi dihotomia celor două posturi ameninţă deopotrivă vecinii şi lumea pe de-a-ntregul”, mai apreciază analistul de politică externă, care își exprimă deopotrivă speranța că tensiunile nejustificate create în urma unor exerciții militare și de imagine precum Vostok 2018 vor fi tratate pe măsură de țările care pot fi afectate.

Sursa foto princială: The Guardian

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi