Analiză. Sibienii au câștigat 6 ani în plus de viață după revoluție

Durata medie de viață a sibienilor a crescut cu șase ani de la Revoluția din 1989, arată datele Institutului Național de Statistică. În 1990, speranța de viață a sibienilor era de 70,75 de ani. Șapte ani mai târziu, în 1997, durata medie a vieții sibienilor scădea puțin, ajungând la 70,12 ani, iar după alți 10 ani, a crescut până la 76,58 de ani. Femeile au o speranță mai mare de viață decât bărbații. Sibiencele trăiesc în medie 79,90 de ani, în timp ce sibienii ajung în medie doar la 73,23 de ani.

”Zona X” Vâlcea

Comparativ cu celelalte județe, Sibiul este printre cele în care se trăiește mult. Conduce în acest clasament Vâlcea, unde speranța medie de viață pentru ambele sexe este 79,89 de ani, urmând apoi București – 77,89 ani, Cluj – 77,27 ani și Brașov – 77,02 ani. Județele cu speranța de viață cea mai mică din țară sunt Tulcea – 73,51 ani, Satu Mare – 73,56 ani, Giurgiu – 73,95 ani, Călărași – 74,03 ani.

Diferența dintre 1990 și 2017 este extrem de mare în județul Vâlcea, unde speranța de viață a crescut cu nouă ani. Dacă în 1990, durata medie a vieții în Vâlcea era de 70,45 de ani, în 2017 ea a ajuns la 79,40 de ani. Femeile din Vâlcea trăiesc în medie cu doi ani mai mult decât cele din București, Cluj, Brașov și Sibiu și cu peste cinci ani mai mult decât cele din Tulcea, de exemplu. În cazul bărbaților, diferențele rămân similare: vâlcenii trăiesc în medie cu doi ani mai mult decât următoarele județe în care speranța de viață este foarte mare în România.

Nu s-a făcut un studiu pentru a se afla care este secretul vâlcenilor, mai ales că în afara acestui județ, în top sunt zone din țară care sunt bine dezvoltate economic. ”Deşi Vâlcea nu se află în topul judeţelor cu dezvoltare economică, cadrul natural al judeţului, factor climateric, bazinul balnear, calitatea aerului, pun judeţul pe primul loc ca speranţă de viaţă, la nivel naţional”, sunt de părere jurnaliștii de la Râmnicu Vâlcea Week, o revistă locală de turism.

Cifrele Sibiului

Speranța de viață mare este o consecință a mai multor factori, spun specialiștii. Direcția de Sănătate Publică susține că județul este pe primele locuri la aproape toate cifrele care la final dau o statistică bună a mediei de viață a locuitorilor. Aici intră rata scăzută a tuberculozei, valoarea sporului natural și mortalitatea redusă, natalitatea și fertilitatea.

Natalitatea

Rata natalității: 9,3 0/00 (născuți vii la 1.000 locuitori).  Sibiu se află pe poziția 9 din 42, cu una din cele mai mari rate a natalității din România, mult peste media națională (8,40/00).

Fertilitatea

Rata fertilității: 36,7 0/00 (născuți vii la 1.000 femei 15-49 ani). Sibiul se află tot pe poziția 9, cu una din cele mai mari rate a fertilității din România.

Avorturile

Rata avorturilor: 283,6 0/00 (avorturi la 1.000 născuți vii). Sibiul se află pe locul 15, cu una din cele mai mari scăzute rate ale infertilității din România. Media națională este de (378,3 0/00).

Sporul natural

Sporul natural: -0,8 0/00 (la 1.000 locuitori). Sibiul se află pe poziția 5. Media națională este de -3,3 0/00).

Tuberculoza

Rata incidenței prin tuberculoză, total populație, avea o valoare de 35,50/0000 (cazuri noi la 100.000 locuitori), județul Sibiu situându-se pe poziția 4 în România. Media națională este de 60,4 0 cazuri la 100.000 de locuitori.

Din ce cauze se îmbolnăvesc sibienii

În județul Sibiu, cele mai răspândite afecțiuni sunt cele legate de hipertensiune (5,25280 la o mie de locuitori, cele legate de diabetul zaharat (3,76 la o mie de locuitori) și bolile pulmonare cronice obstructive (3,65 la o mie de locuitori).

Potrivit datelor contabilizate la nivelul Direcției de Sănătate Publică Sibiu, în județul nostru au fost înregistrate în 2017, 325.856 cazuri noi de îmbolnăvire, rata incidenței generale fiind de 703,130/00. Cele mai multe probleme vin din cauza bolilor aparatului respirator – 142.248 cazuri noi de îmbolnăvire cu o rată a incidenței specifice de 306,94 0/00; Boli ale sistemului osteo-muscular – 28.063 cazuri noi de îmbolnăvire cu o rată a incidenței specifice de 60,55 0/00; Boli ale aparatului digestiv – 34.470 cazuri noi de îmbolnăvire cu o rată a incidenței specifice de 74,38 0/00.

Majoritatea cazurilor noi de îmbolnăvire s-au înregistrat la grupa de vârstă 0-4 ani (37,76% din care 15,53% în urban și 22,23% rural). De asemenea, majoritatea cazurilor noi de îmbolnăvire au fost înregistrate la persoanele de sex feminin (55,86% cu o rată a incidenței specifice de 2452,050/00 ) și în mediul rural (55,52%).

Medic, nu internet

Sibienii trăiesc mai mult. Cine pierde?

Rata mortalității în județ este de 10 decese la o mie de locuitori, o rată extrem de mică față de media națională, de 11,7 la o mie de locuitori. Aceste cifre aduc Sibiul pe locul 4 în clasamentul național privind numărul de decese. Cauza morții: boli ale aparatului circulator – 5,8 la mia de locuitori, decesele prin tumori – 2,1 la mia de locuitori și boli ale aparatului respirator – 0,65 la mia de locuitori. Rata specifică de mortalitate prin accidente a fost de 0,34 la mia de locuitori.

O rată scăzută a mortalității aduce însă probleme într-o zonă anume a economiei: pompele funebre. Potrivit unei analize realizată de firma de consultanță Frames, la sfârșitul anului trecut, afacerile din acest sector erau preconizate să atingă în 2018 un nivelul istoric de 1,3 miliarde de lei, în crestere cu peste 150% față de anul de referință 2013. În sectorul firmelor funebre activează, în prezent, 806 companii, cu aproape 100 mai multe față de acum 5 ani.

Chiar dacă sună morbid, specialiștii spun că afacerile din acest sector au un potențial de creștere semnificativ și asta pentru că România are, în prezent, a doua cea mai ridicată rată a mortalității din Uniunea Europeană, de 1.530 de decese la 100.000 de locuitori.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).