Lupta cu Justiția nu se dă doar la București. Ci și în presa europeană, de către oameni de afaceri acuzați penal

În timp ce, la București, Guvernul se războiește cu procurorii emițând ordonanțe de urgență criticate pentru modul în care subordonează Justiția intereselor politice, la nivel internațional oameni de afaceri urmăriți penal lucrează de zor în aceeași direcție, de a discredita Justiția. Doar că, de multe ori, informațiile din presa internațională nu au nicio legătură cu realitatea și capătă aspectul unor campanii plătite, în care sunt invocați inclusiv numele unor foști șefi de servicii de informații din străinătate.

Două ordonanțe de urgență care vizează Justiția au fost adoptate, în cursul serii de miercuri, de către Guvernul României. Una dintre aceste ordonanțe modifică toate cele trei legi ale Justiției și poartă numele de ”OUG privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a INM, dar și pentru modificarea Legii 303 privind Statutul magistraților, a Legii 304 privind organizarea judiciară și a Legii 317 privind CSM”. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut că a fost nevoie de adoptarea unei astfel de ordonanțe în regim de urgență (actul a fost introdus pe ordinea suplimentară a Guvernului, fără să fie discutat nici public și nici cu specialiștii din domeniu), pentru a permite desfășurarea în bune condiții a concursului de admitere în cadrul Institutului național de magistratură. Doar că, cu acest prilej, au fost adoptate și o serie de măsuri care vizează direct modul de ocupare a funcțiilor de conducere de rang înalt. A fost eliminată obligativitatea obținerii avizului secției de procurori din cadrul CSM, a fost creată posibilitatea ca și judecătorii să poată prelua conducerea parchetelor și, printre altele, s-a mai și stabilit un termen maxim de 45 de zile în care șefii delegați mai pot rămâne în funcție.

Atât DNA, cât și DIICOT, precum și numeroase alte voci specializate în ceea ce privește domeniul Justiției, au criticat amplu adoptarea ordonanței de urgență, văzută ca o acțiune fermă de subordonare a Justiției de către politic. ”Avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcții de conducere va fi făcută de Plen și nu de către Secția de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, consfințit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiției și însușit de Curtea Constituțională. Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. (...) Interzicerea delegărilor in funcțiile de conducere va bloca activitatea DNA și o va pune în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii șefi secție și nu vor putea fi trași la răspundere autorii de fapte penale”, se arată, de exemplu, în comunicatul emis de DNA pe această temă, în cursul zilei de joi. Zi în care și DIICOT a ieșit în spațiu public cu o poziție similară celei a DNA.

Între timp, în Europa...

În paralel cu războiul de la București, la nivel internațional se poartă ample campanii de discreditare a sistemului judiciar din țara noastră. Unul din cele mai recente exemple în acest sens este cel al lui Alexander Adamescu, aflat acum în Anglia și pentru care autoritățile române au formulat cerere de extrădare. Fiul lui Dan Adamescu (decedat în 2017, fostul proprietar al României libere și al fostei societăți Astra Asigurări), Alexandru Adamescu urmează să fie judecat în România într-un dosar de dare de mită (inclusiv unor judecători) și spălare de bani. Judecătorii din România au emis un mandat de arestare în lipsă în mai 2016, iar o lună mai târziu Alexander Adamescu a fost reținut în Londra, de către autoritățile engleze. De atunci, Alexandru Adamescu a apelat la numeroase căi pentru a scăpa de extrădare, în cadrul unui proces care se desfășoară la Londra. Spre exemplu, în paralel cu procesul de extrădare, Alexander Adamescu este și subiectul unei campanii de presă, una care pune într-o lumină negativă Justiția din România. Iar aceste campanii de presă sunt impregnate și de difuzarea unor informații care nu au nicio legătură cu realitatea.

Cel mai recent exemplu este cel de la finele săptămânii trecute, când The Observer și The Guardian (acesta din urmă, citând, de fapt, articolul din The Observer) au relatat pe larg despre un raport întocmit de SC Strategy (SCS), o firmă deținută de John Scarlett (fost director al MI6, serviciul secret al Marii Britanii) și de către Alex Carlile, lord de Berriew, membru al Parlamentului britanic. Presa britanică citată relatează că raportul întocmit în 2016 este folosit drept probă în procesul de extrădare al lui Adamescu și că, în cele 36 de pagini, se demonstrează că omul de afaceri român este persecutat deoarece ziarul pe care îl deține (România liberă) ar fi fost critic față de guvern (fostul guvern condus de Victor Ponta). Concluzia articolelor este că dosarul lui Adamescu este unul politic, prin urmare judecătorii britanici nu ar trebui să îl extrădeze. Mai mult, articolele fac referire la modul în care au fost colectate ”informații sensibile” din surse secrete din zona Guvernului României, ba chiar și un oficial ”de nivel foarte înalt” din cadrul Administrației prezidențiale române. Din raportul de 36 de pagini mai este amintit inclusiv faptul că SCS ar fi aflat de la ”martori anonimi” cum DNA, împreună cu serviciile de informații românești, pentru a șantaja diferite persoane să depună mărturie împotriva familiei Adamescu, descrisă drept ”una din cele mai bogate familii din România”.

Articolele din The Observer și The Guardian au fost preluate, în zilele care au urmat, de majoritatea presei naționale din România.

În realitate...

În realitate, raportul SCS realizat în 2016 a fost discutat în cadrul procesului de extrădare al lui Adamescu încă din 2017. Când, judecătorul de caz, a desființat raportul adus de avocați în apărarea lui Alexandru Adamescu. Articolul despre raportul cu informații false și îndoielnice realizat de firma unui membru al Parlamentului și un fost director al MI6 a fost publicat, anul trecut, de către Private Eye, una din cele mai recunoscute reviste de investigații din Marea Britanie. ”Alexander Adamescu nu le-a făcut deloc o favoare susținătorilor săi din Marea Britanie - printre care Jacob Rees-Mogg şi alţi membrii ai Partidului Conservator - când a prezentat documente falsificate în instanţă. Feţe ruşinate pot fi văzute acum printre politicienii care l-au sprijinit pe magnatul român în lupta sa împotriva extrădării în România, unde este acuzat că a mituit doi judecători. În loc să împiedice extrădarea, gestul lui Adamescu i-a adus o nouă acuzaţie de tentativă de inducere în eroare a instanţei şi cauţiunea i-a fost revocată", relata, în mai anul trecut, publicaţia britanică.

Aceasta descrie pe larg și modul în care judecătorul de caz al Tribunalului londonez a refuzat să ia în considerare informațiile false din raportul întocmit de ”dubioasa firmă”, dar și modul în care autoritățile române au arătat care este, de fapt, realitatea. ”Avocații lui Adamescu s-au bazat în mare măsură pe un raport întocmit de SC Strategy Ltd, firma dubioasă condusă de fostul șef al MI6 Sir John Scarlett şi de Lordul Carlile. Dar nici acest contract de consultanță nu a ieșit bine. Raportul s-a bazat în mare parte pe informatori anonimi de mâna a treia. Potrivit raportului, urmărirea penală în România s-a bazat pe cuvântul a doi martori care au fost amenințați și intimidați. Procurorii anticorupție, mai arată raportul, nu au prezentat dovezi scrise în sprijinul afirmației că banii au fost înmânaţi judecătorilor. Totuși, reprezentantul autorităților de urmărire penală din România a declarat instanței că afirmaţiile din raport sunt «total neadevărate». Potrivit acestuia, există dovezi că un bărbat numit Remus Borza (doar o coincidenţă de nume cu cel al deputatului Remus Borza - n.r.) a intermediat mituirea unor membri corupţi ai sistemului judiciar român. Soția sa a recunoscut că a intermediat luarea de mită, un judecător a pledat vinovat că a acceptat mita și un al doilea a fost condamnat. Au existat, de asemenea, înregistrări audio ale unor conversații și înregistrări video cu întâlnirile. Lordul Carlile a recunoscut că nu a auzit niciodată de Borza și că firma sa a făcut puține eforturi pentru a evalua temeinicia cazului de urmărire penală. «Am prezentat în fața instanței dovezi ale numeroaselor surse care arată un sistem de justiție inechitabil, în care domnul Adamescu ar fi supus unui risc serios de a nu avea un proces echitabil», a declarat Lordul Carlile”, mai relatează Private Eye.

În urma audierilor pe acest subiect, John Zani, judecătorul de caz, a stabilit că raportul celor de la SCS nu poate fi admis ca probă și că cei care l-au redactat nu au, de fapt, cunoștințe despre România. Aceste aspecte, însă, nu sunt detaliate în articolele recente din presa britanică.

Nu ”scapă” nici Kovesi

Războiul mediatic în care Justiția din România și rezultatele acesteia sunt puse sub semnul întrebării, eufemistic spus, include însă mult mai multe instituții de presă internaționale. Unul din aceste exemple este și cel al ziarului New Europe, fondat în 1993 cu redacția la Bruxelles. Anul trecut, pe 8 iunie, sub titlul ”Romania’s Constitutional Court rules Anti-graft chief must go”, publicația amintită vorbea despre faptul că „pentru mulți români era clar de multă vreme că DNA este în cârdășie cu SRI”. În articol se face referire și la mandatul european de arestare (al cărui subiect este și Alexander Adamescu), mandat pe care cei de la New Europe îl descriu drept ”un instrument utilizat de DNA pentru a-și urmări țintele în afara României”. Deși în articol nu este menționat numele lui Adamescu, jurnaliștii a căror redacție este în ”inima UE” susțin că ”țări precum Marea Britanie, Franța, Germania, Belgia și altele, nu ar trebui să își compromită propriile sisteme judiciare” ca urmare a solicitărilor Justiției România.

Justiția din România a devenit din nou subiect pentru New Europe o dată cu vestea că fostul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, este favorită pentru șefia Parchetului European. ”Kovesi a fost șefa parchetului anticorupție înainte de a fi destituită în urma unor acuzații de abuz de putere și alte diferite abateri. (...) Vinerea trecută a fost citată de nou-formata Secție de investigare a infracțiunilor din Justiție, la câteva zile după ce Gheorghe Stan, procurorul șef al Secției, a făcut public faptul că sunt 18 dosare deschise împotriva lui Kovesi. (...) Ceea ce susțin mulți este că politizarea Justiției României din ultimii zece ani a creat o situație în care politica a preluat sistemul de justiție. DNA-ul a îndepărtat mulți oameni corupți, dar din cauza numeroaselor cazuri devenite publice și a numeroaselor mărturii și dovezi, Kovesi a ajuns în fruntea unei organizații care, în cel mai bun scenariu, și-a pierdut controlul”, sunt, de exemplu, câteva extrase din articolul publicat pe 18 februarie, având o intenție clară în ceea ce privește lumina în care este pus sistemul judiciar din România.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi