Autostrada Sibiu – Pitești întârzie iarăși vreun an. Din cauza lipsei a peste 200 de foraje

După studiul de fezabilitate din 2008 și după actualizarea acestuia în perioada 2015 – 2017, Compania națională de administrare a infrastructurii rutiere are nevoie de completarea studiilor realizate până în prezent pentru autostrada Sibiu – Pitești. Mai precis, mai are nevoie de realizarea a minim 200 de foraje pentru ca proiectul autostrăzii să devină unul care poate fi finanțat din fonduri europene nerambursabile. Iar realizarea acestor studii va consuma cel puțin un an.

Cum din cele cinci secțiuni ale autostrăzii Sibiu – Pitești (plus secțiunea 6, care este un drum de legătură cu Râmnicu Vâlcea), două nu au studiul de fezabilitate reactualizat, CNAIR a lansat la mijlocul acestei luni licitația pentru completarea acestei documentații. Mai precis pentru execuția de foraje geotehnice, care să indice dacă și cum poate fi construită autostrada pe secțiunile 2 și 3, respectiva secțiunea cuprinsă între Boița (Sibiu) și Cornetu (Vâlcea) și cea dintre Cornetu și Tigveni (județul Argeș).

Cele două secțiuni au lungimi de 30, respectiv 37 de km și includ o serie de lucrări al căror traseu este de pe acum discutabil, în sensul că ar trebui mutat. Cel puțin asta rezultă dintr-un raport finalizat în decembrie 2017, de către Institutul geologic al României, pe tema geologiei amplasamentelor tunelurilor autostrăzii Sibiu – Pitești. “Pentru completarea și actualizarea la un nivel calitativ superior a studiului geotehnic din anul 2008, executat pentru obiectivul «Autostrada Sibiu - Pitești» și în vederea aducerii documentației la un grad de maturitate solicitat în vederea eligibilității proiectului și obținerea finanțării acestuia prin fonduri europene, se impune continuarea investigațiilor de teren pe amplasamentele aferente secțiunii 2 și 3, prin lucrări specifice de investigare geotehnică a terenului“, se arată în caietul de sarcini elaborat acum de CNAIR.

Trasee discutabile

Actualul traseu al autostrăzii Sibiu – Pitești a fost determinat în urma unui studiu de fezabilitate realizat în perioada 2015 – 2017 (de către asocierea Spea Engineering SA Roma Italia Sucursala Bucureşti – Tecnic Consulting Engineering România), studiu care nu a mai fost însă finalizat complet, ci doar pe bucăți. Noul traseu este diferit față de cel gândit în urma studiului de fezabilitate din 2008: spre exemplu, în vechiul traseu, secțiunea a doua era cuprinsă între Boița și Racovița, cea de-a treia fiind între Racovița și Văleni.

Iar noul traseu se suprapune peste zone în care este nevoie de studii și discuții suplimentare, după cum se arată în raportul realizat de Institutul geologic al României. Un astfel de exemplu dat în raportul citat este cel al tunelului de la Balota (județul Vâlcea), care ar urma să aibă o lungime de 455 de m. Studiul Institutului geologic al a demonstrat existența unei zone de faliere în subteran, care ar impune deplasarea traseului tunelului fie către vest, fie către est față de varianta inițială, care ar putea fi menținută în anumite condiții. “Varianta propusă inițial poate avea și avantaje, în sensul că masa de roci fiind fracturată, procesul de excavare s-ar realiza mult mai facil, însă tehnologia trebuie adaptată la aceste condiții locale. Deși excavarea s-ar realiza mult mai ușor, tavanul tunelului ar trebui ranforsat deoarece calitatea rocii fiind precară există posibilitatea prăbușirii tavanului“.

Același raport mai pune, însă, în discuție schimbarea punctuală a traseului și în alte zone, chiar dacă acolo nu sunt prevăzute tuneluri. Un astfel de exemplu este cel din zona confluenței pârâului Rindibou cu râul Olt. “Chiar în dreptul confluenței, traseul autostrăzii trece de pe versantul drept pe cel stâng. De la gura Rindiboului și până la nord de cariera de pe Lotrioara (unde traseul trece din nou pe malul drept) proiectul autostrăzii este prevăzut deasupra căii ferate, de-a lungul unui versant abrupt cale de 760 de m. Situarea traseului autostrăzii chiar deasupra căii ferate ar îngreuna mult procesul de excavare pentru construirea terasamentului autostrăzii. Din acest motiv sugerăm o ușoară abatere a traseului“, se arată în raportul Institutului amintit.

Peste 200 de foraje

Mai bine de 200 de foraje este numărul minim care ar trebui realizat pe traseul celor două secțiuni, se arată în caietul de sarcini al contractului. Numărul este minim deoarece situația din teren ar putea duce la realizarea unor foraje suplimentare. “Operatorul economic are obligația să completeze tabelele cu toate investigațiile necesare pentru reducerea riscului geotehnic și asigurarea siguranței la stabilitate a obiectivului, conform aplicabilității legislației în vigoare“, arată cei de la CNAIR.

Forajele vor trebui să furnizeze diferite informații (de la adâncimea de îngheț până la considerații geologice și geomorfologice, calcule de stabilitate etc) necesare construirii tuturor obiectivelor de pe cele două secțiuni (adică și a drumului propriu-zis, dar și a tunelurilor, consolidărilor, ecoductelor și structurilor). “Pentru completarea datelor geologico-tehnologice și geotehnice, prezentate în documentația aferentă Studiului de fezabilitate din anul 2008, este necesară efectuarea unui minim de investigații geotehnice ale terenului de fundare, în vederea determinării structurilor geologice pentru zonele care vor fi străbătute de viitoarea lucrare de construcții și a stabilirii parametrilor geotehnici pentru fiecare dintre acestea“, se mai arată în documentația procedurii de atribuire a contractului de realizare de foraje și analize de laborator.

Se mai pierde un an

Durata de execuție a contractului urmează a fi de nouă luni de la emiterea ordinului de începere. Valoarea estimată a contractului este de 4,5 milioane de lei, fără TVA. Termenul de depunere a ofertelor a fost stabilit pentru 10 aprilie 2019. Potrivit calculelor celor de la CNAIR, evaluarea tehnică a ofertelor ar trebui să se încheie cel târziu pe 10 iunie 2019, zi în care să fie realizată evaluarea financiară. Abia trecute aceste etape va putea fi desemnat un câștigător. Aceste termene sunt, însă, orientative, având în vedere că fiecare etapă (de la evaluarea tehnică la atribuire) poate fi contestată de câte dou ori. Prin urmare, în cel mai optimist scenariu, autoritățile vor avea pregătite documentele aferente secțiunilor 2 și 3 în luna martie a anului 2020. După care să lanseze licitațiile pentru proiectarea și execuția celor două secțiuni care fac parte din autostrada Sibiu – Pitești.

Ce s-a făcut până acum? Aproape s-a semnat un contract

Din 2017 și până acum, CNAIR a tot scos la licitație, pe rând, proiectarea și execuția celor cinci secțiuni ale autostrăzii Sibiu – Pitești (mai puțin a secțiunii șase, care presupune reabilitarea unui drum național de 14 km și construirea altor 2,5 km de drum, pentru a lega autostrada de Râmnicu Vâlcea). Licitațiile au fost lansate, însă, înaintea obținerii de către CNAIR a unor documente necesare, cum a fost situația avizului de mediu, obținut abia la finele anului trecut. S-au, cum este cazul prezent al secțiunilor 2 și 3, în lipsa unor studii geotehnice complete.

În aceste condiții, până acum, CNAIR a anunțat faptul că a desemnat un câștigător doar pentru cei 13,7 km ai secțiunii 1, cuprinsă între Șelimbăr și Boița. Desemnarea câștigătorului – realizată pe 6 martie 2019 - poate fi, însă contestată în termen de zece zile lucrătoare, acest termen urmând a expira în ziua de 20 martie 2019.

Citește și Aproape istoric. CNAIR anunță constructorul primilor 13 km din autostrada Sibiu – Pitești

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).