Interviu. Tiberiu Drăgan, noul viceprimar al Sibiului. ”Eu am o idee: transportul în comun să fie gratis”

Are 51 de ani, de loc este din Bruiu, de profesie este inginer, iar în viața politică este secretar al PNL Sibiu, unde a ajuns pe filiera vechiului PD-L, partid în care a intrat în 2008. În afară de treburile inginerești cât se poate de tehnice din cadrul Electrica Sibiu, timp de opt ani a ”evadat” pe postul de director tehnic al Rehau Cisnădie, de unde spune că a văzut și cealaltă parte, a mediului privat.

Are ”antecedente” și în zona sindicală, iar din postul de președinte al Clubului Lions Brukenthal – pe care l-a deținut până săptămâna trecută - s-a implicat în multe acțiuni caritabile. Este vorba de Tiberiu Drăgan, noul viceprimar al Sibiului, ales în echipa formată din Astrid Fodor – primar, Cornelia Bokor – viceprimar și Ioana Leca – administrator public.

Reporter: Cum au fost primele zile ca viceprimar, v-ați cunoscut noii colegi? Tiberiu Drăgan: Ca și consilier local am cam umblat prin toate birourile și îi știam pe toți, mai ales pe cei din Direcția Tehnică. În 2016, partea tehnică era într-o situație mai delicată, dacă vă mai aduceți aminte, au plecat mulți atunci. Și eu mi-am oferit serviciile doamnei primar, arătând că am expertiză în anumite domenii tehnice, cum ar fi cel legat de iluminat, căci tot erau atunci tocmai lansate proiectele de amenajare a iluminatului public în parcurile Sibiului. Și așa am intrat în contact cu mulți angajați ai Primăriei. Și apoi a fost provocarea din ziua de vineri, cu telefonul dumneavoastră (referitor ridicarea mașinilor sibienilor și turiștilor pentru a face loc de parcare consilierilor locali – n.r.).

Oricum asta chiar doream să vă întreb: cum ați găsit un loc de parcare? Am ales soluția să nu mai vin cu mașina la serviciu. Noi avem o singură mașină de familie (deși în declarația de avere mai apare o Dacia din 2004, care e la socrul meu, cel care o folosește). Și cu această mașină venim toți trei: eu cu fiul meu, care învață la Colegiul S. von Brukenthal, coborâm în zona centrală, și soția merge mai departe cu mașina la serviciu, unde are loc de parcare în curte. M-am gândit să vin și cu autobuzul și chiar și cu bicicleta, dar poate că unii ar considera că epatez.

De ce v-ați dorit să deveniți viceprimar al Sibiului? Ca să-l parafrazez pe un alt viceprimar, pe Răzvan Pop, ”Primăria Sibiu nu se refuză”. Pe de altă parte, am fost onorat când colegii mei de partid m-au desemnat. Și apoi, după cum vă spuneam, ca și consilier local am cam umblat prin oraș și îmi place efectiv să vorbesc cu lumea. Cred că am bătut toate străzile din oraș. Am simțit pe pielea mea și înjurăturile din 2012, când am fost lângă Mariana Brunchea, cea care atunci candida atunci pentru postul de primar. Și de atunci le tot spun colegilor mei că nu este o chestiune pe care o uiți ușor să te întâlnești astfel cu electoratul.

Zonă metropolitană, centură de sud

Spuneți că ați umblat atât de mult prin oraș. Cât de eficient ați aprecia că a fost administrat orașul în actualul mandat? Eu întotdeauna am avut și încă mai am un vis: să scăpăm de străzile de pământ, astfel încât să începem să ne ocupăm și de finețuri. Aș da administrației actuale circumstanțe atenuante – și Consiliul local a încurajat asta – pentru că s-a preocupat de astfel lucruri și a început să se concentreze și pe zonele periferice. Sunt multe lucruri care probabil nu se văd de către mulți, dar s-au reabilitat în ultimii ani cartiere importante din oraș. Și cred că în actualul mandat se vor termina lucrurile ”grosiere” să le zic așa, astfel încât următorul Consiliu local să aibă și alte priorități. Mai apoi, bineînțeles, temele noastre sunt cele care țin de decongestionarea orașului. Și nu putem acest lucru decât făcând centură ocolitoare de sud, creând o zonă metropolitană. Astea sunt lucruri foarte clare pentru mine. Mai mult, vineri am fost invitat la Liga aleșilor locali și mă voi implica acolo. Nu știu ce s-a întâmplat, de a încetat dialogul între Primăria Sibiu și celelalte primării limitrofe, dar poate aflu și reușim să deblocăm situația.

Cât de repede credeți că ar trebui să fie creată o Zonă metropolitană Sibiu? Din punct de vedere juridic, o astfel de asociere o poți crea foarte repede. Problema este ce proiecte putem dezvolta noi mai apoi. Sunt convins că vom găsi și finanțare, chiar și europeană, după cum am văzut la Brașov, de exemplu.

Și în ce zonă ar trebui astfel de proiecte ale zonei metropolitane? În cea a decongestionării traficului, despre care vorbeați? Eu am o idee și sper să trăiesc să o văd: să ne dezvoltăm atât de frumos încât, la un moment dar, transportul în comun să fie gratis în Sibiu. E un concept destul de frumos, l-am văzut în Elveția, în care transportul în comun fiind gratis, o mulțime de oameni au renunțat la mașinile proprii. Bineînțeles, este un serviciu care trebuie plătit prin alte metode, în cele din urmă. Mai am alt vis ca tot ceea ce înseamnă Orașul de sus să fie eliberat de mașini. Adică cetatea e cetate, tot ce e în interiorul zidurilor cetății să devină pietonal. Și va deveni într-o zi. Dar pentru asta va trebui să oferim alternative. Și nu am inventat noi roata: parcări modale la marginea orașului, transfer gratuit către centru de acolo și așa mai departe.

Înainte de a veni la Primărie, din postura de consilier local și reprezentant al Electrica, Tiberiu Drăgan s-a implicat în proiectul Street Art, de la Sibiu, în urma cărora trei posturi de transformare ale Electrica (cel din Piața Habermann, cel din Parcul Cetății și cel de pe strada Jina) au fost pictate. Ceea ce a fost pictat, mai apoi, pe fiecare din aceste posturi de transformare a fost tot o recomandare a lui Tiberiu Drăgan. ”A fost foarte greu să reușim prin toată birocrația Electrica. Aveam două scopuri: unul de a înfrumuseța orașul și, al doilea, ascuns oarecum, să ne reparăm posturile de transformare. Prin acest proiect le-am putut face pe amândouă”, zâmbește Drăgan. Iar toate picturile au legătură cu istoria electrificării la Sibiu. Spre exemplu, pe postul de pe strada Jina au fost pictați Karl Wolff, cel care a avut ideea și inițiativa electrificării Sibiului, Oskar von Miller, cel care proiectat sistemul de electrificare, inclusiv centrala de la Sadu, și Sigmund Dachler, cel care a condus compania de electricitate din vechiul Sibiu.

”Mi-e teamă să merg pe actualele piste”

Apropo de infrastructura Sibiului. Ce părere aveți despre cea sportivă? M-ați cam prins. Nu sunt microbist, nu merg nici la meciurile de baschet. În schimb, îmi plac schiul, ciclismul, sporturile individuale, pe care le pot practica și eu. Ce să vă spun? Când s-a prezentat proiectul stadionului, de exemplu, noi aveam altă idee: să facem stadionul în vest, în afara orașului. Și în locul actualului stadion să facem o nouă sală polivalentă. Dar acum, în actualele condiții, cred că ar trebui amenajată o parcare la marginea orașului, de unde să fie asigurat transportul gratuit către stadion, pentru cei care vor veni la meciuri. Căci, dacă echipa a rămas în Liga I, bănuiesc că vor fi meciuri puternice și la Sibiu.

Ați amintit de bicicletă. Cum vedeți la Sibiu dezvoltarea infrastructurii pentru acest mijloc alternativ de deplasare? O părere personală: mie mi-e teamă să merg pe actualele piste. Dacă ieșim cu bicicletele, ieșim către Poplaca sau chiar pista către Rășinari. Am văzut soluții mult mai frumoase prin Germania: cu piste pe trotuare, jumătate pentru cicliști și jumătate pentru pietoni. Am încercat să merg cu bicicleta, acum câțiva ani, la serviciu. Dimineața era frumos, coboram până la gară, dar am fost înecat de fumul mașinilor. După două zile am renunțat, vă spun sincer. Dimineața la 7:30, la 08:00, e îngrozitor, din acest punct de vedere.

Din noua postură de viceprimar, prin urmare, veți insista pentru reactualizarea situației pistelor pentru cicliști? Sigur că insist, dar nu am pârghiile necesare. Și nu acum. Oricum trebuie regândită toată partea aceasta referitoare la pietonal și mijloace alternative. Și regândită de cineva care se pricepe, dacă vrem să ne facem un oraș curat.

Mi s-a părut interesant că ați vorbit în campania electorală despre ”smart city”. Doar că în afara sistemelor de iluminat eco cu telegestiune, eu nu prea am văzut alte inițiative de acest gen prin oraș. Cum pot fi mișcate lucrurile în această direcție? Proiectul Smart City a fost demarat de fostul primar, actualul președinte al României, Klaus Iohnnis, și de fostul director al Transelectrica, regretatul Stelian Gal. Când eu am ajuns consilier local, în 2016, acest proiect era destul de departe. Am participat atunci la o conferință a țărilor dunărene exact pe subiectul ”smart city”, iar Sibiul a avut atunci o prezentare, în care am vorbit și despre stația de încărcare a mașinilor electrice, reabilitările de clădiri la școli, centrala cu cogenerare de la fostul Nuonsib, deci aveam câteva semnale, câțiva pași mărunți făcuți. Ceva s-a întâmplat după aceea și am lăsat-o foarte moale. Și da, vreau să mă implic, având în vedere pregătirea mea profesională, în zona rețelelor electrice.

Apropo de asta: Sibiul a decis să externalizeze serviciile de întreținere a iluminatului public. Nu era mai avantajoasă crearea unei societăți a orașului care să se ocupe de acest lucru? Nu, deoarece e o muncă specifică, una care include foarte multă componentă tehnică. Prin urmare, ar trebui un serviciu cu electricieni care trebuie instruiți special, atestați special la ANRE, deci cred că ar fi o povară pentru administrația locală.

Terase și excedent bugetar

În Consiliul local faceți parte și din comisia de comerț și servicii publice. În contextul în care 27 de restaurante din centrul orașului s-au plâns de concurența unor evenimente culinare, credeți că Primăria ar trebui să se implice? Fiind regiune gastronomică, este normal ca orașul să aibă toate aceste manifestări. Am citit că unii și-au pierdut clienții cu 50%, dar multe restaurante din centru nu sunt grozave, ar trebui să ridice standardul.

Ce părere aveți despre terasele din centru care se pot închide pentru a funcționa și în afara sezonului cald? Mie, personal, nu îmi plac. Sunt variante mult mai elegante. Am fost, de exemplu, anul trecut în Malta, și peste tot sunt doar mese cu scaune, nu atâtea construcții. E mult mai frumos.

La fel ca și în cazul lui Răzvan Pop, primarul Astrid Fodor a decis să vă delege relativ puține atribuții și sarcini. Practic, în afară de Pediatrie și Serviciul Școli, nu aveți domenii foarte ample de coordonat. Mai este Direcția de Asistență Socială. Care e destul de consistentă, vă spun, acum mi-am dat seama când am văzut câte sunt la mapă de semnat.

Deci nu vă deranjează această situație? Nu. Poate m-ar fi deranjat dacă eram la început de mandat. Probabil că mi-aș fi dorit partea la care mă pricep cel mai bine, adică știu să citesc niște devize, am făcut devize, am fost proiectant opt ani, am fost șef de investiții la Electrica, deci știu la ce să mă uit la un șantier. Dar fiind această perioadă de interimat, dacă doamna primar așa a considerat că putem merge înainte, eu m-am arătat disponibil să ajut acolo unde e nevoie.

Cum vedeți faptul că, în acest moment, Sibiul are aproape 100 de milioane de euro în conturi, bani necheltuiți: peste 80 de milioane excedentul bugetar al anilor anteriori și peste zece milioane de euro neconsumați din creditul BERD care inițial trebuia investit până în 2018? Am întrebat și eu ce se întâmplă: avem licitații la care nu se prezintă nimeni. Ne-am gândit de ce. Sunt proiecte vechi care nu mai sunt bine bugetate, deci e nevoie de rectificări. Acesta e doar un exemplu și nu aș vrea să ofer mai multe deoarece încă nu am apucat să studiez mai de aproape bugetele și proiectele de investiții.

Până una alta, cum vedeți, totuși, acest excedent bugetar? S-au adunat foarte mulți bani. Sperăm ca în viitorul apropiat să găsim soluții.

Ce sperați să rămână în urma lui Tiberiu Drăgan, viceprimar al Sibiului, după acest an? Concret nu m-am gândit la un proiect anume. Avem o provocare destul de mare cu Liceul de Artă, care este în zona mea și chiar urmează o întâlnire cu constructorul. Și știți că nu e firma cea mai disciplinată, ne-a pus probleme și la stadion (este vorba de Construcții SA – n.r.). Prin urmare, aș fi destul de mulțumit, să zic așa, să finalizăm acest proiect cât timp eu sunt aici (termenul de finalizare e aprilie 2020 – n.r.).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi