Eugen Iordănescu a fost colaborator al Securității. ”Nu mă afectează. Nu fac politică, nu am fost ales”

Actualizare

Eugen Iordănescu a declarat în urma deciziei Curții de Apel București care a constatat calitatea sa de colaborator al Securității că se așteaptă ca acest demers inițiat de Turnul Sfatului să vizeze mai multe persoane publice din județ. ”Nu e nimic de comentat aici. Legea este una pentru toți și trebuie respectată, nu există nimic de comentat. Legea este baza oricărui stat de drept. Nu are cum să-mi afecteze această decizie în niciun fel activitățile mele. Nu fac politică, nu am fost ales. Am de gând să public toate notele puse de CNSAS în dosar, să fie publice pentru toată lumea. Trecutul trebuie să ni-l asumăm cu totul, fiecare dintre noi, pentru că este al nostru. Ce ați început cu mine, din motive personale, de răzbunare sau știu eu de ce, ar trebui continuat și cu alte persoane, să fie o acțiune de principiu. Din punctul meu de vedere, toate documentele trebuie să fie publice, să nu fie accesibile doar în baza unei cereri, trebuie să se știe tot. Trecutul, bun sau rău, ne vom feri să-l repetăm doar dacă  vom ști totul despre el”, a declarat directorul executiv al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu.

Articolul inițial:

Directorul executiv al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu, Eugen Iordănescu, a fost colaborator al Securității. Aceasta este sentința Curții de Apel București, dată astăzi, în procesul deschis de CNSAS împotriva lui Iordănescu. ”Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Iordănescu Eugen. Admite acţiunea. Constată calitatea de colaborator al Securităţii, în ceea ce îl priveşte pe pârâtul Iordănescu Eugen”, se arată în soluția pe scurt publicată pe site-ul Curții de Apel București.

Iordănescu are drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, iar cererea de exercitare a căii de atac se depune la Curtea de Apel Bucureşti.

Director executiv al CCIA este și coordonatorul Consorțiului care gestionează implementarea proiectului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, a fost coordonatorul Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului Sibiu (SIDU) și este apropiat al conducerii Consiliului Județean Sibiu. Eugen Iordănescu nu a răspuns apelului nostru pentru a-și exprima punctul de vedere legat de această primă sentință.

Discuție dacă avea sau nu motiv să ”toarne”

Conform datelor prezentate de CNSAS în proces, Eugen Iordănescu a trimis note informative fostei Securități despre colegi de-ai săi, în timpul studenției, încheiată în 1989.

Pe de-o parte, Iordănescu și avocata sa au încercat să explice că a fost informator pentru că a fost forțat să o facă, în timp ce CNSAS a motivat că a acceptat de bună voie. Potrivit versiunii prezentată de avocata lui Iordănescu, acesta ar fi fost șantajat de ofițerul de Securitate, care i-ar fi impus să devină colaborator, altfel ar fi fost informat decanatul Facultății că acesta a ”mințit” în actele completate la înscriere. ”Varianta oferită de Securitate era cea mai puțin proastă dintre cele pe care le avea Eugen Iordănescu”, a mai declarat avocata.

Pe de altă parte, reprezentantul CNSAS în proces susține că potrivit raportului despre cum a decurs recrutarea lui Iordănescu, ”se arată foarte clar că acesta s-a declarat întru totul de acord, fără nicio reținere”. ”Iordănescu a menționat în mod expres că și tatăl său a făcut acest lucru timp de mai mulți ani”, a amintit reprezentanta CNSAS în fața judecătoarei. Potrivit celor susținute de reprezentanta CNSAS în fața instanței, în informările pe care Iordănescu le-a transmis Securității, acesta detalia ”activitățile potrivnice regimului comunist”. ”Aceste informații încălcau dreptul la o viață privată”, a mai arătat cea care a reprezentat CNSAS în acest proces.

Ce-a turnat Iordănescu

CNSAS a descoperit în arhive șase note semnate de Eugen Iordănescu și înmânate ofițerului de Securitate cu care ținea legătura, Liviu Culian. În timpul procesului, s-a discutat despre o notă referitoare la un student grec, dar și referitor la una în care Iordănescu ar fi descris cum unul dintre colegii săi, Sorin Micu, îl vorbea de rău pe Nicolae Ceaușescu. În varianta apărării, prin respectiva notă Eugen Iordănescu ar fi încercat, de fapt, să îi facă de fapt un favor colegului său, deoarece descria că acesta ar fi fost influențat să facă astfel de afirmații. Eugen Iordănescu ar fi informat Securitatea și despre un alt coleg, Victor Popa, care ar fi făcut afirmații nesănătoase despre regimul comunist.

”Am încercat doar să supraviețuiesc”

În cadrul procesului, Iordănescu a spus că provine dintr-o familie ”care a fost aproape distrusă de Securitate”, din cauza poziției politice. ”Am fost învățat acasă că cel mai mare dușman este ofițerul de Securitate și că dacă pici pe mâna lui nu mai ai scăpare”, a povestit Iordănescu. ”Aveam valori de 18 ani în acea societate”, a mai declarat Iordănescu, amintind că nu Ceaușescu era principalul vinovat, ci ”regimul în sine”. ”Nu am fost un opozant al sistemului, nu am fost un anticomunist, am încercat doar să supraviețuiesc” – Eugen Iordănescu, în fața instanței de judecată

A vrut să blocheze procesul

Avocata lui Eugen Iordănescu a încercat să convingă judecătoarea și de faptul că Eugen Iordănescu nu ar trebui să fie judecat, invocând o excepție a calității procesuale pasive. Practic, apărarea lui Iordănescu a încercat să arate că funcția deținută de acesta, respectiv cea de director executiv al Camerei de Comerț Sibiu, nu face parte din rândul celor pentru care CNSAS-ul să caute a descoperi calitatea de colaborator al Securității. Asta, deși pe site-ul CCIA Sibiu, statutul publicat descrie camera drept ”o organizație autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, de utilitate publică”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro