Studiu al unui inginer agronom sibian. Cum schimbi județul care nu are un sistem de hrănire a locuitorilor în situații de criză: de la ferme modulare, la digitalizare. „Avem potențial enorm”

În contextul în care agricultura are o pondere în continuă scădere în economia județului Sibiu, iar dependența de importuri este în creștere, un tânăr fermier sibian, Tiberiu Mitrea, a realizat un studiu despre oportunitățile pe care agricultorii județului Sibiu le au în reducerea insecurității alimentare locale, mai ales în contextul unei crize majore, care – de exemplu – ar opri lanțurile internaționale de aprovizionare. Digitalizarea, punctele gastronomice locale sau fermele modulare sunt câteva din elementele-cheie ale studiului lui Tiberiu Mitrea, care propune o strategie ale cărei efecte să se vadă în patru ani.

Deși dispune de atuuri semnificative, capacitate instituțională și chiar și acces la finanțarea necesară, județul Sibiu nu ar putea asigura hrana locuitorilor săi în contextul unei crize majore, care să ducă la întreruperea pe termen nedefinit a lanțurilor de aprovizionare. Un scenariu cât se poate de realist și care, în momentul de față, ar avea efecte grave asupra sibienilor, din moment ce 60 – 70% din produsele agroalimentare procesate provin din importuri, după cum rezultă din studiul „Dezvoltarea unui sistem alimentar durabil în condiții de criză majoră. Studiu de caz: județul Sibiu”. 

Studiul tocmai a fost finalizat de Tiberiu Mitrea, „inginer agronom, pasionat de inovație în agricultură și co-fondator al Asociației Aer Liber, o organizație non-guvernamentală activă în județul Sibiu, care promovează protecția mediului, în special monitorizarea și îmbunătățirea calității aerului, alături de proiecte pentru dezvoltare rurală durabilă”. Studiul elaborat după patru luni de muncă are scopul „de a transforma județul Sibiu într-un model funcțional și replicabil de securitate alimentară durabilă în România”.

„În scenariile de criză majoră – inclusiv conflicte armate, blocaje comerciale sau prăbușirea logisticii regionale – lanțurile agroalimentare sunt primele infrastructuri expuse la disfuncționalități sistemice. Studiile Băncii Mondiale arată că statele și regiunile reziliente adoptă politici proactive care acoperă următoarele etape: pregătire, răspuns, continuitate și refacere. Pentru județul Sibiu, care nu deține în prezent un plan de continuitate alimentară sau rețea de furnizori activabili rapid, integrarea unei astfel de abordări este critică”, extras din studiul „Dezvoltarea unui sistem alimentar durabil în condiții de criză majoră. Studiu de caz: județul Sibiu”

De la risipă, la oportunitate

Potrivit datelor citate în studiu, peste 27.000 de tone de alimente sunt aruncate anual la gunoi, în județul Sibiu, în contextul în care „este 30% din populație se confruntă cu forme de insecuritate alimentară”. „Conform datelor Agenției de Dezvoltare Regională Centru și Institutului Național de Statistică (2022), peste 40% din producția legumicolă locală nu ajunge pe piață, fie din lipsă de cerere stabilă, fie din cauza neconformității estetice. Aceste pierderi reflectă o ineficiență sistemică, care ar putea fi convertită în resursă pentru centre sociale, unități școlare sau rezerve județene de criză. Totodată, lipsa unei educații alimentare privind risipa amplifică problema în rândul populației urbane”.

Cu o agricultură care a scăzut în economia județului de la 9% în 2000, la 3,4% în 2022, creșterea importurilor și efectele schimbărilor climatice, scenariul unei crize majore care ar duce la întreruperea lanțurilor de aprovizionare lasă locuitorii județului Sibiu la limita înfometării.

Panica de la începutul pandemiei a golit rapid rafturile din supermarketuri. O criză majoră, care ar duce și la întreruperea lanțurilor de aprovizionare, ar afecta grav locuitorii județului Sibiu, dependenți în proporție de aproape 70% de importuri. Sursa foto: Turnul Sfatului

Proiectul elaborat de Tiberiu Mitrea propune „instituționalizarea colaborării dintre Consiliul Județean, autoritățile locale, producători, structuri de urgență (ISU, DSP) și comunitatea civilă, în vederea constituirii unui sistem de alimentație rezilientă activabil în 24–72 de ore în caz de criză”.

Acest lucru este posibil pornind de la diversitatea agro-pedologică a județului, care „asigură reziliență biologică și capacitate de adaptare la șocuri externe”, dar și de la tradiția agricolă solidă din zonă, precum și inițiativele mici, dar extrem de rezistente la șocurile internaționale. „Există peste 420 de operatori ecologici înregistrați în județ, ceea ce situează Sibiul în primele 7 județe la nivel național, oferind un avantaj strategic în contextul Pactului Verde European. Există culturi locale autentice (landrace din Moșna, tomate mari de Sibiu) care constituie o bază genetică valoroasă pe care se pot baza rezervele genetice vegetale. Prezența Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului, cu potențial de sprijin în cercetare, inovare și formare profesională aplicată în agricultură durabilă și securitate alimentară. Există deja o rețea funcțională de 33 de puncte gastronomice locale, active mai ales în zonele turistice (ex. Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului), care promovează produse și rețete tradiționale și oferă potențial pentru educație alimentară, consum local și intervenție rapidă în situații de criză. Extinderea planificată cu încă 10 puncte gastronomice locale până în 2029 va consolida lanțurile scurte și capacitatea teritoriului de autosusținere alimentară”, se arată în studiul lui Tiberiu Mitrea.

Trebuie să...

Pentru ca locuitorii județului Sibiu să poată avea ce mânca în cazul unei crize majore, studiul în discuție identifică o listă lungă de lipsuri: de la lipsa centrelor de colectare (majoritatea producției locale este procesată în alte părți), la slaba digitalizare, îmbătrânirea forței de muncă de la țară, lipsa băncilor genetice locale sau lipsa unui sistem instituțional coerent în domeniu.

Doar că lipsurile au și soluții: de la acces la fonduri europene nerambursabile (studiul indică o listă lungă de surse), la corelarea unor instituții cu responsabilități în domeniu. „Posibilitatea de utilizare a containerelor agricole izolate pentru relocarea rapidă a efectivelor de păsări și caprine în scenarii de criză” , „adoptarea serelor mobile cu încălzire solară ca soluție de urgență pentru asigurarea producției vegetale rapide și sustenabile” și dezvoltarea de „ferme modulare de urgență pentru zootehnie, în parteneriat cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian – Sibiu și operatori privați, ca model replicabil național” sunt câteva din soluțiile care pot contribui la un sistem integrat funcțional. 

„Rețeaua celor 33 de puncte gastronomice locale existente în județul Sibiu poate fi utilizată strategic ca infrastructură de sprijin comunitar în situații de criză – pentru distribuția de hrană caldă, informare și suport în zone rurale. Extinderea rețelei cu zece puncte gastronomice suplimentare, în special în comune slab acoperite, va permite acoperirea teritorială mai echilibrată și consolidarea rezilienței locale”, mai enumeră studiul citat, care cartografiază multe alte oportunități în asigurarea rezilienței alimentare a locuitorilor județului Sibiu.

Produsele locale pot asigura atât securitatea alimentară, cât și contribui la dezvoltarea comunităților rurale. Sursa foto: arhiva TS

În toată această arhitectură, un rol important îl va juca un Consiliu Județean pentru Securitate Alimentară, format din reprezentanți ai autorităților publice, fermieri, cooperative, ONG-uri și consumatori, entitate care, în primă fază să elaboreze un plan strategic. Studiul elaborat de Tiberiu Mitrea propune și câteva obiective ale planului, care până în 2029 să ducă la creșterea cu 30% a ponderii producătorilor locali în piețele publice din județ, la integrarea celor 51 de producători montani în sistemul digital județean și lanțurile scurte de aprovizionare, în paralel cu operaționalizarea unei rețele de redistribuire a alimentelor în jumătate din unitățile teritorial-administrative din județ. Astfel de măsuri vor avea drept efecte inclusiv reducerea ratei riscului de sărăcie sau excluziune socială (așa-numitul indicator AROPE) cu 8% în mediul rural din județul Sibiu. 

„Proiectul propus oferă un răspuns articulat și realist la o problemă strategică ignorată adesea în politicile locale: securitatea alimentară în scenarii de criză majoră. Județul Sibiu dispune de atuuri semnificative – resurse naturale, capital uman, experiență agroalimentară, capacitate instituțională – dar și de vulnerabilități critice care, fără intervenții rapide, pot compromite capacitatea de a furniza hrană populației în condiții de urgență. Această viziune, dacă este susținută politic și administrativ, poate contribui nu doar la protejarea populației în vremuri de incertitudine, ci și la valorificarea economică durabilă a resurselor locale. Este un pas esențial în transformarea regiunilor rurale din România din zone vulnerabile în poli de siguranță strategică și sustenabilitate agroalimentară”, se mai arată în studiu.

„Din 2020 suntem «asaltați» cu diverse crize”

Studiul „Dezvoltarea unui sistem alimentar durabil în condiții de criză majoră. Studiu de caz: județul Sibiu” tocmai a fost dat publicității prin intermediul platformei „Inima satului”, „un think tank independent dedicat dezvoltării durabile a spațiului rural din România”.

Fiind inginer agronom, văd foarte multe importuri și, în aceeași măsură, văd cât de greu oamenii din zonele rurale pot promova produsele în detrimentul campaniilor de marketing derulate de companii foarte mari. Asta nu înseamnă că exclud companiile internaționale, dar trebuie să aibă și producătorii români un cuvânt de spus în ceea ce privește hrana noastră, de aceea am propus un sistem complementar cu cel al mobilizării naționale în caz de criză majoră. Din 2020 suntem «asaltați» de diverse crize la care răspundem cu măsuri reactive. Știi foarte bine cum se cumpăra făina cu baxurile din supermarket și atunci apare un blocaj pe lanțul logistic, pentru că nu mai era la raft. Și asta se întâmplă pe timp de criză majoră, dar totuși – în 2020 - lanțurile nu erau oprite. Or, în caz de ceva mai grav, în care țările de unde importăm vor opri sau reduce aprovizionarea, noi să nu mai fim nevoiți să ne întrebăm de unde putem cumpăra produse de bază sau unde să le producem. Să ne creștem reziliența alimentară față de diverse crize majore. Avem un potențial enorm, trebuie să știm să îl punem în valoare. Dar asta se poate întâmpla doar cu ajutorul producătorilor care trebuie să fie deschiși la cooperare, la asociere, în tandem cu instituțiile relevante județene și naționale”, descrie Tiberiu Mitrea contextul în care i-a venit ideea de a lucra la acest studiu.

Tiberiu Mitrea. Sursa foto: arhiva TS

Datele prelucrate în cele patru luni de studiu „sunt din surse publice, doar că până acum nu s-au prezentat în mod coordonat”. Documentul urmează să fie transmis și în atenția autorităților locale. „Nu l-am trimis încă instituțiilor, l-am publicat online, sigur voi face săptămâna aceasta un email către stakeholderii analizați (cooperative, fermieri, ULBS, Consiliul Județean etc). Important pentru studiu este să fie public, astfel oricine are dorința de a mișca lucrurile să poată porni de la o bază”, mai arată Tiberiu Mitrea pentru cititorii Turnul Sfatului.

Autorul studiului, Tiberiu Mitrea, a fost și consilier local al municipiului Sibiu, ales pe listele PSD, în mandatul 2020 – 2024.

Consultă aici, în format integral, studiul „Dezvoltarea unui sistem alimentar durabil în condiții de criză majoră. Studiu de caz: județul Sibiu”

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro