Inedita seară a oamenilor de afaceri sibieni: o condamnare a comunismului cerută de un colaborator al Securității

În fața unei audiențe în al cărei prim rând s-a aflat conducerea administrației locale, oamenii de afaceri ai Sibiului au organizat un ”alt fel” de eveniment în seara dedicată premierii celor mai performante companii. O seară cu un film dedicat ”experimentului Pitești” și cu un îndemn: de a porni de la Sibiu ”o mișcare serioasă pentru condamnarea comunismului”. Îndemn formulat de Eugen Iordănescu, recent reconfirmat în fruntea CCIA și, totodată, confirmat colaborator al Securității, în primă instanță.

În fața șefilor administrației locale, pentru prima dată în ultimii 28 de ani, oamenii de afaceri din Sibiu nu s-au mai premiat, pe scenă, la final de an. ”Gala Companiilor Performante” nu a mai fost organizată în noiembrie, ci în decembrie, la aceasta au luat parte – pentru prima dată în ultimii mai bine de zece ani – și reprezentanți ai Primăriei, iar pe scena Sălii Thalia nu au mai fost trofee și diplome, ci un ecran de proiecție. ”În numele comunității de afaceri din Sibiu vrem să aducem un omagiu celor fără de care economia privată, capitalismul nu ar fi existat. Ne dorim ca această seară să fie un omagiu nu doar celor care au ieșit în stradă în 1989, ci și milioanelor de români care înainte de 1989 au fost victimele unui regim cumplit, care a lăsat multă tristețe și mult sânge”, a rostit amfitrionul serii Eugen Iordănescu, directorul executiv al Camerei de comerț, industrie și agricultură din Sibiu.

Omagiul pregătit de CCIA Sibiu are forma unei proiecții a filmului ”Între chin și amin”, a cărui premieră a avut loc în această toamnă și al cărui subiect l-au constituit torturile la care deținuți ai regimului comunist erau obligați să și le aplice reciproc.

”Au fost vremurile cum au fost”

Alături de primarul Sibiului, Astrid Fodor - pentru prima dată prezentă în această calitate la topul organizat de CCIA -, în primul rând al audienței au stat numeroase alte oficialități locale: președintele Camerei, Gheorghe Aldea, președinta și cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, Christine Manta-Klemens și Marcel Luca, președintele FDGR, Paul Porr, șeful IPJ Sibiu, Tiberiu Ivancea, șeful Consiliului de Administrație al Aeroportului, Gabriel Tischer.

În fața lor, Eugen Iordănescu îl invită pe scenă pe Tiberiu Costăchescu, fost prefect și actual cadrul didactic al Universității ”Lucian Blaga”, să vorbească despre comunism și filmul pregătit pentru seara respectivă. Costăchescu simte nevoia să facă o referire și la oameni cu un trecut precum al lui Iordănescu. ”Unii cetățeni, de teamă, din motive personale, au jucat un rol și un joc al complicității. Nu sunt de vină. Au fost vremurile așa cum au fost”, explică audienței cel care a fost și membru al diplomației românești. ”E un moment de aducere aminte, a tuturor celor care din 23 august 1944 au suferit, au încercat să își păstreze demnitatea și, mai ales, au păstrat credința și demnitatea. Au luat arma și au luptat. Aproape că nu există palmă de pământ românesc care să nu fie sfințită de acești martiri”, a continuat Costăchescu.

Toma Enache și Eugen Iordănescu

”Scrie pe pereți că ești dușman al poporului”

”Au trecut 30 de ani și îmi era jenă că nu s-a făcut un film pentru a arăta ce au pătimit ceilalți români care nu au crezut în valorile comuniste”, a vorbit, înaintea prezentării filmului, Toma Enache, regizor și scenarist al ”Între chin și amin”. Vorbele i-au fost dublate de Eugen Iordănescu. ”Unii dintre cei pe care o să îi vedeți acolo au crezut că fac bine. Unii dintre cei care au lucrat în Securitate și Miliție chiar au crezut că fac bine. Suntem într-o țară în care mai sunt unii care cer să vină cineva cu «o mână de fier». Suntem într-o țară în care se spune că era mai bine înainte. Dar aceasta este partea neagră a acestor realități în care trei milioane de români, din 1944 până în 1989, au plătit cu viața. Sper să ne aducem aminte prin acest film de o pată neagră din istoria României”, a adăugat Eugen Iordănescu.

Cu zero lei alocați din bugetul de stat și cu fonduri strânse doar de la prieteni și ceva sponsori, după cum avea să recunoască și Enache, filmul acestuia s-a întins pe mai bine de două ore. Două ore în care redării faptelor din trecutul apropiat i s-a dat întâietate în fața calității artistice. Două ore în care subiectul torturilor aplicate de deținuți altor deținuți condamnați pentru că erau ”dușmani ai partidului” a fost, pe alocuri, însăilat cu cadre lungi, idilice, din viața personajului principal, Tase Caraman, compozitor și tată fără să știe, salvat de credința în Dumnezeu în fața torturilor la care este supus. Cu ușoare tente propagandistice, filmul a strâns la final aplauzele celor prezenți.

- ”Scrie pe pereți că ești dușman al poporului. Scuipi o cruce și ești liber”, cere Ciumău, torționarul interpretat de Constantin Cotimanis - ”Nu”, răspunde personajul principal, Tase Caraman, compozitor și fiu de preot, - ”Avem metode să te convingem”.

”Trebuie să avem decența să recunoaștem”

După vizionare, regizorul Toma Enache a așteptat reacții din sală. Cel care a vorbit cel mai mult a fost părintele Constantin Necula. ”Poate e nevoie să spunem copiilor noștri că astea sunt filme de Oscar”, rostește cu intonație de predică Necula. ”Aș vrea să văd fața celor care s-au ridicat în ultimii 30 de ani împotriva educației religioase”, mai rostește la un moment dat Constantin Necula, care pune de mai multe ori accentul pe ”analfabetismul funcțional” și cum poate fi acesta combătut. ”Dacă suferim de analfabetism, e că în 30 de ani nu am spus adevărul. Ne-am bătut joc de istoria poporului român”.

Seara proiecției ”Între chin și amin”

În șirul cuvântărilor din seara oamenilor de afaceri din Sibiu, Eugen Iordănescu vine cu o propunere. ”Eu cred că de la Sibiu putem porni o mișcare serioasă pentru condamnarea comunismului. Trebuie să avem decența să recunoaștem că deși pentru unii a fost mai bine - au construit blocuri, fabrici, viața unora a devenit mai bună - esența acestui sistem a fost crima și tortura”, a rostit Iordănescu.

La finalul discuțiilor, o voce din public reacționează la propunerea sa. ”Mă gândeam că în sala aceasta avem reprezentanți ai oamenilor de afaceri, avem președinta Consiliului Județean, avem primarul orașului... Mai lipsește cineva să putem să luăm această decizie aici? Să facem proiectul Sibiu – o condamnare a crimelor comunismului. Mă gândesc că imediat, ca Primărie, putem să facem un monument. Ca județ, putem să demarăm acțiuni”.

Seara se încheie cu o tratație la adresa invitaților. Oamenii de afaceri sibieni care au participat la Gală își ridică premiile și diplomele de la standurile amenajate în holul Sălii Thalia.

Citește și În spatele lui Eugen Iordănescu. Colaborator al Securității