Emanuil Gojdu, omagiat de Biserica Ortodoxă. Filantropul care și-a lăsat imensa avere românilor din Transilvania și Ungaria

Pe data de 3 februarie s-au împlinit 150 de ani de la moartea lui Emanuil Gojdu, mare mecenat român, care, la fel ca și prietenul său, Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna, face parte dintre aromânii plecați în secolul al XVIII-lea din locurile lor natale, dar care şi-au păstrat numele originar, limba şi naționalitatea. Emanuil Gojdu și-a înveșnicit numele prin fundația pe care a întemeiat-o în testamentul său din 4 noiembrie 1869 - testament care prevedea modul de administrare a averii sale până în anul 2050. Gojdu a rămas în istorie ca unul dintre cei mai mari filantropi ai Europei Central-Orientale de la începutul secolului al XX-lea.

Anul 2020 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română anul comemorării filantropilor ortodocși români. Unul dintre ei este Emanuil Gojdu. Născut la Oradea în 9/21 februarie 1802, în sânul unei familii aromâne, Emanuil Gojdu a strâns o avere considerabilă în cursul unei cariere avocățești care i-a adus notorietatea în societatea budapestană de la mijlocul secolului al XIX-lea. Presa maghiară și română a vremii oferă mărturii elocvente atât despre rechizitoriile și pledoariile sale de succes, cât și despre inatacabilele acte testamentare întocmite de biroul său de avocatură. Investind în clădiri și proprietăți din Budapesta, precum și în sistemul bancar, a reușit să strângă o avere considerabilă, care i-a permis să se afirme încă din timpul vieții drept un mare mecenat al culturii române din Ungaria. Implicat în politică încă din perioada pașop­tistă, în anul 1861 a devenit prefect al comitatului Caraș și apoi deputat de Tinca în Parlamentul maghiar. Acțiunile sale politice și co­respondența sa ni-l descoperă drept un adept al liberalismului, al concordiei și egalei-îndreptățiri între toate etniile din Regatul Ungariei și mai ales între unguri și români, luptând, așa cum însuși afirma, „numai pentru dreptate și libertate”. Cu toate că viziunea sau proiecția sa politică a rămas circumscrisă Ungariei și monarhiei habsburgice, orizontul său națio­nal, cultural și religios i-a cuprins pe toți românii: din Austria, din Principatele Române, din Rusia și de la sud de Dunăre. Acțiunile sale de sprijinire a culturii, literaturii și artei românești sunt o dovadă clară în acest sens (Sursa)

Gojdu, pomenit la Sibiu

La începutul lunii februarie, în Catedrala mitropolitană din Sibiu a fost oficiat un parastas pentru pomenirea filantropului Emanuil Gojdu, la 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Slujba religioasă a fost oficiată de ÎPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Preoții și credincioșii prezenți în Catedrala mitropolitană din Sibiu au înălțat rugăciuni către Dumnezeu pentru odihna veșnică a celui care a lăsat moștenire averea sa imensă pentru ajutorarea tinerilor ortodocși români născuți în Transilvania și Ungaria, pentru ca aceștia să urmeze studii universitare prin intermediul unor burse. Prin testamentul său redactat la 4 noiembrie 1869, avocatul, patriotul militant și filantropul Emanuil Gojdu lăsa generațiilor următoare resursele materiale necesare pentru a susține educația tinerilor români ortodocși din Transilvania și nu numai, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal avea să devină administratorul Fundației Gojdu, cu misiunea de a duce la îndeplinire prevederile testamentare.

La finalul parastasului oficiat în Catedrala mitropolitană din Sibiu, ÎPS Mitropolit Laurențiu a vorbit despre personalitatea marelui filantrop și despre moștenirea sa lăsată poporului român din Ardeal.

„După trecerea lui Emanuil Gojdu la cele veșnice, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, ocrotitorul nostru, a hotărât ca ziua aceasta (3 februarie - n.n.) să fie serbată în toată Biserica din Ardeal printr-o pomenire specială. Prin Fundația care i-a purtat numele și prin vestitul testament a lăsat toată averea sa unei slujiri îndelungate, unui proiect pe care nu l-am mai văzut la nimeni și nu știm dacă vom mai întâlni pe cineva care să gândească cu inima, dar și cu mintea, atât de rațional și matematic stabilind burse pentru tinerii ortodocși din Ardeal. Până în anul 2050 a existat un proiect, o programare, ca bursele să se îndrepte către tineretul nostru. Din păcate, moștenirea sa a fost râvnită și de alții și a rămas unde a rămas, ce a mai rămas la noi s-a mai recuperat, ceea ce este foarte important, pentru că acest binefăcător a oferit tineretului Bisericii din Ardeal averea sa, punând-o, însă, sub ocrotirea Bisericii și mai ales încredințând și apelând la autoritatea Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, primul mitropolit al Transilvaniei”, a subliniat ierarhul.

Așadar, Emanuil Gojdu a dat o expresie concretă viziunii sale românești și ortodoxe în testamentul său, ale cărui dispoziții principale au prevăzut înființarea unei fundații prin care dădea viață cuvintelor rostite în anul 1862 înaintea studenților români din Pesta: „Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, căci m-a creat Român; iubirea ce o am faţă de națiunea mea, neîncetat mă face să stărui în faptă pentru ca și după moarte să pot erumpe de sub gliile mormântului spre a putea fi pururea în sânul națiunii mele”.

Testamentul lui Emanuil Gojdu a prevăzut în prima parte dispozițiile privindu-i propria familie lărgită, urmând ca în partea a doua, cea mai amplă, să trateze chestiunea fundației în termenii următori: „Întreagă averea mea, care va rămâne după solvirea datoriilor mele (...), o las în întregul ei acelei părţi a națiunei române din Ungaria și Transilvania, care se ține de legea răsăriteană ortodoxă. Din lăsământul acesta voiesc să se constituie o fundațiune permanentă, care va purta numele «Fundaţiunea Gozsdu»”.

Același testament prevedea forul de conducere al fundației, modalitatea administrării banilor, acțiunilor bancare și proprietăților sale, precum și o lungă viziune asupra modului în care vor fi cheltuite veniturile fundației, obținute din dobânzi și capitalizări, în scopuri de binefacere până în anul 2050!

„Pentru administrarea fundaţiunei mele, din naţiunea orientală ortodoxă română împuternicesc următoarea reprezentanţă: 1) pe mitropolitul sau arhiepiscopul oriental ortodox român; 2) pe toți episcopii orientali ortodocși români din Ungaria și Transilvania; 3) toți atâți, și afară de aceștia încă trei bărbați laici cu autoritate, cunoscuți pentru onorabilitatea lor, și pentru trezvia lor împreunată cu sentimente de devotați români orientali ortodocşi (...). Din a treia parte a venitului, respectiv a intereselor, plătindu-se un oficial purtătoriu de socoteli, restul sumei să-l împartă repre­zentanța fundației ca stipendii acelor tineri români de religiunea răsăriteană ortodoxă, distinși prin purtare bună și prin talente, ai căror părinți nu sunt în stare cu averea lor proprie să ducă la îndeplinire creșterea și cultivarea copiilor lor. La locul acesta se stabileşte ca principiu general: ca stipendiile să se facă după cerințele împrejurărilor locale și după gradele claselor școlare, anume: studenților în țări străine sau în Budapesta, respectiv ascultătorilor de științe mai înalte, să se dea stipendii mai mari decât acelora cari studiară în provincie și respectiv în școli inferioare (...). Dumnezeu cu voi, iubită patrie și națiune, iubită soție și neamuri! Dumnezeu cu voi, iubiţi amici!”. (Sursa)

Care e stadiul actual al Fundației Gojdu de la Sibiu

Recent Mitropolitul Ardealului a vorbit despre actualul statut al Fundației Gojdu de la Sibiu și despre demersurile făcute pentru a recupera averea lăsată de marele filantrop și a o pune în slujba tinerilor, așa cum prevede testamentul său.

„(...) Nu este ușor în momentul în care primele forme legale care trebuiau făcute nu au fost împlinite de cele două părți, română și maghiară. Parlamentul român a aprobat statutul și ceea ce a propus Gojdu, dar cel ungar a mai așteptat. Acum, în Budapesta, un apartament dintr-o clădire din cele cinci clădiri, este folosit de Biserica Ortodoxă din Ungaria, este o capelă acolo. Noi am primit două case la Oradea, un spital la Cluj care este cum este, este al nostru în proprietate, este în folosința statului și vom vedea mai departe ce va mai fi. Mulți dintre patrioții noștri contemporani care au stat alături de noi și ne-au rugat și au insistat să facem ceva ca această moștenire, care nu este nici a Bisericii Ortodoxe Române, nici a Statului român sau maghiar, ci a tineretului nostru din Ardeal, să fie lucrativă, să se împlinească. Fundația Gojdu din Sibiu a fost înființată și nerecunoscută în toată valoarea și importanța ei, ca moștenitoare a testamentului lui Gojdu. După insistențele noastre, depunând un exemplar autentificat din testamentul lui Gojdu s-a reușit să se recunoască Mitropolitul Ardealului ca președinte al Fundației Gojdu. Mai departe vor urma alți pași, dar numai cu ajutorul statului român care să sprijine această Fundație în a face o legătură cu statul maghiar, pentru că aceste resurse minimale pe care le avem nu ne ajută să facem nici cel mai simplu apel către forurile internaționale, nici măcar nu putem evalua acum mărimea colosală a acestei moșteniri și cu cât este mai mare cu atât este mai greu de dobândit. Sperăm ca Bunul Dumnezeu să binecuvânteze continuarea acestei lucrări deosebite a celui mai mare filantrop român pentru românii din Ardeal”, a mai spus ierarhul.

Evenimente dedicate lui Gojdu

Potrivit reprezentanților Arhiepiscopiei Sibiului și Mitropoliei Ardealului, în acest an urmează să fie editat un număr al revistei Telegraful Român, dedicat exclusiv lui Emanuil Gojdu, precum și un volum de omagiere a personalității acestuia. De asemenea, în a doua parte a anului la Sibiu va avea loc un simpozion național.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Ion Surdu

Redactor