Marţi,
27.10.2020
Ceata
Acum
8°C

Medicul Cătălin Sava: Foarte importantă va fi anul acesta vaccinarea antigripală. Există riscul de a se suprapune virozele cu noul coronavirus și cu gripa

22 August 2020 11:23

Medicul Cătălin Sava: Foarte importantă va fi anul acesta vaccinarea antigripală. Există riscul de a se suprapune virozele cu noul coronavirus și cu gripa

Medicii de familie, la fel ca și cei din spitale, trebuie să facă față pandemiei de COVID-19. Ei sunt primele cadre medicale la care ajung sau cu care vorbesc mare parte dintre pacienții care au simptome asemănătoare cu cele ale infecției cu SARS-cov-2. Medicul primar Cătălin Sava este de 10 ani în medicina de familie. Într-un interviu acordat Turnul Sfatului medicul vorbește despre ce a însemnat această perioadă pentru medicii de familie, dar și despre provocarea anotimpului rece care, pe lângă coronavirus, va aduce și gripa, dar și alte viroze.

Reporter: Ca medic de familie vă supuneți riscului de infectare cu noul coronavirus?

Dr. Cătălin Sava: Sigur că da. La cabinetele medicilor de familie este aproape imposibil să facem un triaj corect al pacienților. De exemplu am avut un pacient care a venit cu o durere de spate, o dorsalgie, un simptom cu totul și cu totul diferit față de cele pentru coronavirus, fără să știe că este purtător, a venit la cabinet, l-am consultat, iar peste două zile a dezvoltat simptome specifice pentru boală și a fost testat pozitiv pentru coronavirus. Ei, astfel de situații nu ai cum să le gestionezi. Din acest cazuri ca acesta vezi care este riscul la care te supui zilnic. Cu toate acestea, purtarea corectă a echipamentului, dezinfectarea a mea ca persoană și a cabinetului, toate aceste măsuri te scot din zona de risc. Chiar și legea spune asta. Medicul care este echipat corespunzător pentru locul de muncă - eu aici nu trebuie să port combinezon, eu trebuie să port halat, mască și eventual vizieră - nu este considerat contact. Asta este meseria noastră.

Aveți o evidență a pacienților dumneavoastră confirmați pozitiv?

Nu, pentru că, de multe ori, se pierde șirul. Nu putem ști, pentru că nu suntem informați. Pe mine Direcția de Sănătate Publică nu m-a informat niciodată dacă are pacienți de-ai mei în evidență, internați sau decedați din cauza coronavirusului. Toate căile de comunicare au fost doar între mine și pacient. Dacă pacientul a avut coronavirus și a sunat la 112 și a fost internat, a ieșit din spital, și-a băgat biletul de ieșire în buzunar și și-a văzut de viață. Eu nu am de unde să știu. Omul poate să vină să-mi spună sau poate să nu-mi spună. Și dacă este în izolare după ce a fost contact direct cu un pacient care a fost confirmat cu coronavirus, nu pot afla decât dacă mă sună să-mi spună că este izolare. Dacă nu, voi afla, probabil, la sfârșit când va veni cu o decizie de la DSP unde se spune că a fost izolat și eu să-i dau concediu medical pentru acea perioadă, altfel nu. În ceea ce privește DSP-ul dacă le soliciți informații ei îți dau, până la un anumit punct. Nu este vorba despre bunăvoință ci despre legislație, despre o serie de mecanisme care să ajute la circulația informației, lucruri la care acum se lucrează. Acum învățăm cu toții. Învățăm și noi medicii, învață și pacienții, învață și cei de la DSP, și cei de la Ministerul Sănătății și de la spitale. Toată lumea are de învățat, este o experiență pe care o trăiești sau nu într-o viață de om.

Cum va fi din toamnă, când copiii vor reveni în colectivitate și vor apărea virozele cu simptome asemănătoare coronavirusului?

Este greu de spus. Problema nu este la spital, ci în afara spitalului. Ca să nu mai avem coronavirus oamenii trebuie să facă trei lucruri importante: să poarte mască, să evite colectivitatea și să se spele pe mâini. Deci problema este în afara spitalului sau în afara sistemului de sănătate. Problema noastră este în momentul în care pacientul ajunge la noi să îl trată, cât putem de bine. În ceea ce mă privește programul cabinetului rămâne același, disponibilatea rămâne aceeași, pacienții care mi se vor adresa vor fi consiliați din toate punctele de vedere, mai ales pe profilaxie. Pregătirea și soluția este în afara cabinetului de medicină de familie și anume la școli, la Inspectoratul Școlar și la Ministerele Sănătății și Educației care trebuie să le creeze copiilor toate condițiile astfel încât să minimalizeze riscul de expunere sau de contaminare. Riscul nu poate fi eliminat, el va exista, dar va trebui să ne obișnuim să trăim cu problema asta până va apărea vaccinul și după ce va apărea vaccinul va mai trebui un an de zile ca să putem spune că am făcut ceva. Până atunci va trebui să ne obișnuim să trăim cu acest virus.

Da, dar dumneavoastră veți fi primul la care se va apela.

Este drept. Medicul de familie va recomanda un  tratament simptomatic și, evident, în situațiile în care se va impune se va recomanda un test, care se va face contracost dacă va fi la cere, ca să spun așa. Oricum limita de testare este atinsă deja. Nici să vrem nu putem face mai multe teste. Există o limită fizică peste care nu se poate trece. În acest caz soluția este prevenția. Ceea ce pot face eu este să consiliez pacienții, să le dau tratament simptomatic, să-i izolez dacă este cazul. Foarte importantă va fi anul acesta vaccinarea antigripală, pentru că există riscul de a se suprapune virozele cu noul coronavirus și cu gripa. Încă o dată spun că riscul există, dar oprirea școlilor nu este o soluție. Deja s-a pierdut foarte mult.

Cu ce probleme v-ați confruntat de-a lungul timpului?

La începutul pandemiei a fost foarte greu pentru că legislația din perioada aceea cerea ca medicul de familie să verifice zilnic și să raporteze până la o anumită oră care este starea de sănătate a pacienților care se aflau în izolare sau carantină. Prin urmare, am avut o listă foarte mare de pacienți pe care a trebui să o monitorizez zilnic și să raportez zilnic la Direcția de Sănătate Publică. Având în vedere că acei pacienți aveau și familie și alte probleme, chiar dacă stăteau acasă, practic și eu și ei trebuia să găsim o modalitate astfel încât până la ora 10.00, pe orice canal posibil să interacționăm pentru a trimite toate informațiile la Direcția de Sănătate Publică. Asta a fost foarte complicat. Noi aveam program la cabinet și dimineața și după-amiaza și indiferent de acest program eu trebuia să fac raportarea. Nu a fost deloc ușor să se gestioneze zeci de e-mailuri, telefoane sau mesaje, să se facă și o listă cu acei pacienți pe care să o trimiți tu având, de fapt, program de cabinet. A fost o problemă destul de dificilă care s-a rezolvat prin modificarea legii. Apoi a venit etapa în care medicul de familie trebuia să aibă în evidență acei pacienți, să știe despre ei - asta în măsura în care pacientul sau cei de la DSP informau, pentru că dacă nu se întâmpla asta, nu aveai de unde să afli - și să comunicăm doar în situația în care erau semne sau simptome care puteau avea sau nu legătură cu noul coronavirus. Rolul nostru era să filtrăm acele informații de la pacienți și să vedem ce este de făcut, în situația în care în perioada de carantină sau izolare prezenta semne sau simptome. De obicei trebuia informată Direcția de Sănătate Publică sau să sune la 112 și apoi pacientul era preluat și investigat mai departe. În asta a contat dificultatea. O altă problemă a fost vidul legislativ, sau legile acestea care nu au fost chiar foarte clare. Neavând o legislație specifică, fiind o chestie nouă și pentru noi și pentru DSP și pentru Ministerul Sănătății și pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate a trebuit, la un  moment dat, să găsim soluții să modificăm legea astfel încât să creăm un cadru unic pe care să-l putem înțelege și aplica cu toții. Abia acum, în ultimele două luni lucrurile au mai fost reglementate, dar nu în totalitate, încă mai sunt probleme.

De când a început pandemia cabinetul a fost închis?

Nu, niciodată, nicio zi. Nu am avut niciun motiv. Ne-am organizat la nivel de cabinet în sensul că se făcea triajul pacienților la intrarea în dispensar. Aici suntem trei medici, așa că a fost câte un pacient la fiecare medic în cabinet și câte un pacient în sala de așteptare. Restul pacienților au fost organizați afară, păstrându-se distanța regulamentară. Apoi, cu pacienții care au avut posibilitatea și au sunat s-a făcut un gen de telemedicină, iar cei care au avut simptome care să sugereze infecția cu noul coronavirus au fost sfătuiți să rămână acasă și au fost monitorizați până s-a hotărât dacă este sau nu nevoie să sune la serviciul de urgență astfel încât să fie luați de acasă în condiții de siguranță și  testați.  

Până acum, care vi s-a părut cea mai grea perioadă din pandemie?

După ce s-a produs relaxarea, atunci a fost cea mai grea perioadă. În Starea de Urgență adresabilitatea la cabinet nu a fost foarte mare, numărul de consultații a scăzut drastic, iar în acea perioadă, eu ca și medic de familie nu am avut pacienți diagnosticați cu noul coronavirus. Dar în schimb, în momentul în care a apărut relaxarea, atunci au apărut și problemele. Pacienții au venit la cabinet, nu au putut fi triați din punct de vedere epidemiologic foarte bine, unii au venit chiar dacă au avut simptome de răceală, fără să realizeze că puteau avea coronavirus și gândește-te ce pericol au reprezentat, nu pentru mine, ca profesionist, pentru că eu am fost protejat, pentru că am purtat obligatoriu mijloacele de protecție individuală, problema a fost că acel pacient poate că a stat lângă cineva două, trei, zece minute fără să știe nici unul, nici altul că este un potențial risc.

De ce credeți că sunt oameni care nu iau în serios această pandemie?

Aici cred că vina este purtată de social media și nu neparat de social media, ci de cei care ar trebui să controleze toată această treabă în sens bun. Nu ar trebui să se permită lansarea de documentare eronată, de discuții sau informații false în social media. Sunt polii de informare, care așa cum sunt ei și aici mă refer la Ministerul de Interne, Ministerul Sănătății care sunt cei mai în măsură să spună ceea ce se întâmplă în realitate. Aceea ar trebui să fie informația de bază care ar trebui luată ca reper. Sunt anumite state care efectiv interzic anumite medii de comunicare prin care se propagă informație fără fundament științific sau surse de verificare. Eu spun că social media a declanșat toată nebunia asta și tot social media ar trebui să o repare, dar pentru asta trebuie multă seriozitate, iar senzaționalul trebuie lăsat la o parte, pentru că nu este de glumă. Ar trebui măcar acum să facă ce trebuie, pentru că, până la urmă, și radioul și televiziunea sunt mijloace de informare în masă, dar și de educare în masă. Și mai este și gura lumii ca să spun așa. Este exact ca pe vremea lui Ceaușescu, când venea liderul de partid și spune: s-a hotărât că nu știu ce. Niciodată nu spunea cine a hotărât. Exact așa este și acum: Lasă, domnule că știu eu. Ok, de unde știi? Lasă, că știu eu. Așa și cu știrile astea: s-a spus că este o diversiune, s-a spus că sunt interese, dar cine a spus? Acum oamenii care știu să gândească singuri se pot documenta și la ei primează raționalul, dar cu ceilalți pentru care este mai important senzaționalul ce ne facem? Aici este vorba despre condiționarea pozitivă și condiționarea negativă. Cea de-a doua este mult mai ușor de obținut decât prima, iar cei care știu asta o folosesc și o folosesc foarte bine.

Ce ar trebui să știe oamenii?

Câteva lucruri importante. Este important să conștientizeze că putem scăpa de coronavirus dacă purtăm mască, ne spălăm pe mâini și evităm locurile aglomerate. În al doilea rând, cei care hotărăsc trebuie să facă în așa fel încât pacienții să fie informați corect și complet. Este foarte important ca oamenii să primească informațiile corecte, iar asta poate fi făcut în două feluri. Să se implice mai mult în a genera informații și să încerce să limiteze informațiile de tip junk. Mă refer la autoritățile naționale, la Ministerul Sănătății, la Ministerul de Interne, cei care gestionează criza asta. De asemenea, ar putea lucra la comunicare. Până acum a fost seacă și nu a folosit nimănui. Informații pertinente trebuie comunicate oamenilor astfel încât să fie ușor de înțeles și atunci lucrurile ar merge spre bine. Problema medicilor în această pandemie este să descopere vaccinul și tratamentul pentru această boală, dar este nevoie și de un mediu în care acest virus să nu se mai poată răspândi, iar aici soluția este în afara sistemului medical, pe stradă.

 

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus