Interviu, Gavril Dejeu: De spiritul de clan interlop s-au molipsit și politicienii, până la cele mai înalte demnități

Imaginea politicianului Gavril Dejeu a rămas marcată de Mineriada din 1999, atunci când ”ortacii” au învins jandarmii în Defileul Jiului.

Momentele de atunci sunt ”decodate” acum, iar fostul ministru de Interne explică acum motivul pentru care instituțiile statului nu au mai funcționat în acele zile. Ce s-a schimbat de atunci, până acum?

Cum s-a schimbat România în 20 de ani ?

În bine și mai puțin bine. S-a ameliorat puțin nivelul de trai al românilor, s-au marcat sporuri în civilizația urbană, în mijloacele de circulație și informație, în construcțiile edilitare și alte câteva domenii, dar în niciuna dintre acestea pe măsura posibilităților și mai ales pe  măsura așteptării. În schimb, cu mult „succes” și vizibilitate, democrația românească și-a arătat slăbiciunile. Sa perturbat echilibrul puterilor în stat. Politicul și-a subordonat toate instituțiile democrației: legislativ, executiv, justiție, a limitat drastic prerogativele prezidențiale. Economic, țara a decăzut la limita unui statut de colonie europeană. Valorile moral-patriotice care au stimulat construcția națională au veștejit. Ordinea și autoritatea legii, disciplina socială, au înclinat drapelul în favoarea greșitei accepțiuni a  ideii de drepturi ale omului. Românii nu mai au obligații, ci numai drepturi. Teribilul fenomen al corupției și prestația națională la nivel mediocru – aceasta este nota generală în care a evoluat România inclusiv în acești ultimi 20 de ani.

De ce credeți că le lipsește românilor disciplina?

Ordinea și disciplina țin de trăsături înnăscute, de formația educațională, de autoritatea legii. Nativ, suntem quasi balcanici, fierbinți, expansivi, explozivi, destul de greu adaptabili calmului și liniștii. Educațional nu s-a acționat nici în familii (decât în parte) nici în instituțiile abilitate pentru cizelarea omului ordonat, disciplinat. Câtă educație civică se face azi în școli? Sub acest aspect suntem pe un trend îngrijorător.

La rândul ei, autoritatea legii, autoritatea statului, a instituțiilor chemate să vegheze la respectarea ordinii și disciplinei, sunt în gravă suferință. Este uimitor să vezi cum însemnul de autoritate este bagatelizat. Lovind sau rănind un polițist nu se atentează doar la viața sau integritatea fizică a acestuia ci, esențial, la autoritatea societății, a statului. Astfel de acte ar trebui să primească cea mai severă și categorică ripostă. Permisivitatea legii, lipsa de fermitate în aplicarea ei, ineficiența regimului sancționator (penitenciarele au devenit un fel de pensiuni izolate) fac ineficientă și inoperantă reacția autorității statale la fenomenul de dezordine și disciplină.

Când ați demisionat ați spus: „Am socotit că îmi revine răspunderea morală pentru atitudinea pe care a avut-o  Ministerului de Interne”. Cum vedeți acum autoritatea  Ministerului Afacerilor Interne (MAI)?

Îmbunătățită, dar încă insuficient de performantă. Politicul și-a spus cu apăsare cuvântul pe linia propriilor interese și în subordonarea activității MAI în acest scop. Cum se știe, infractorii politici au jucat toate cărțile în această direcție.

MAI are ca sarcini principale asigurarea ordinii sociale și colaborarea cu justiția privind prevenirea și combaterea fenomenului infracțional. Deși fac parte din puterea executivă, cel puțin pe această a doua linie contributivă, structurile specifice ale MAI ar trebui să se bucure de o marjă de independență apropiată de independența organelor de justiție pe care le deservește. Profilul MAI definește profilul autorității statului. Acum, când facem această discuție, cred că MAI este într-o postură mai bună din acest punct de vedere.     

Ce părere aveți de intensificarea activității clanurilor interlope?

Fenomenul a  luat o amploare îngrijorătoare deoarece structurile de ordine ale MAI nu și-au făcut pe măsură datoria. Tolerat, în timp, acesta s-a consolidat, s-a auto-infatuat până la punctul scăpării de sub orice control. Recent, un polițist anonim, făcând parte din structura de ordine publică, a acuzat legături din sferele de conducere la înalt nivel din MAI cu cercurile interlope. Exemplificativ, pe timpul ministeriatului meu am sancționat drastic 16 cadre, inclusiv de conducere, ale Inspectoratului județean Vâlcea, pentru legături și relații nepermise cu puternicul grup interlop Gorun care, ajunsese să facă legea. MAI trebuie pus la adăpost de orice influență și ingerință ale acestor clanuri interlope. Să fie ferm și drastic cu acestea.

Ce s-a întâmplat în această perioadă de s-a ajuns în cel puțin 20 de ani să avem interlopi-VIP-uri, iar crima organizată să fie prezentată ca o îndeletnicire curentă?

Este într-adevăr, o tristă realitate. De spiritul de clan interlop s-au molipsit și politicienii până la cele mai înalte demnități. Dacă vă aduceți aminte, după 2000, Adrian Năstase patrona corupția de la nivelul primului ministru al țării. Mai recent, Liviu Dragnea era tartorul corupției și mafiotismului de la pârghia politică de unde controla și dirija tot: partide, parlament, guvern, justiție. Fenomenul este extrem de molipsitor și tentant. Și în trecut, dar mai vârtos în „era dragnea”, politica a făcut pariu cu lumea interlopă pe tema crimei organizate. Mereu vorbim deci de implicarea determinantă a politicului care a făcut ravagii în România ultimilor 20 de ani.

De ce credeți că ați fost un ministru de interne care nu a fost simpatizat de polițiști?

Știu precis de ce. La preluarea mandatului, am constatat că ministerul, prima instituție care ar fi trebuit să stea în fruntea bătăliei anticorupție – dacă vă amintiți, regimul Constantinescu lansase o campanie națională în acest sens -  era dimpotrivă implicat, mai cu seamă la nivelurile de vârf, în tolerarea sau chiar protejarea acestui fenomen. Se impuneau  cu stringență măsuri de limpezire și asanare. Am interzis de îndată sponsorizările și donațiile care presupuneau contraservicii. Am interzis consumul de alcool în perimetrul MI și în timpul prestării serviciului. Am suspendat creditarea personalului MI cu dobânzi preferențiale de la Bancorex. Celelalte instituții ca de ex. Justiție, procuratură, MAPN nu au făcut-o, stârnind astfel o mare nemulțumire în rândul personalului MI. Pentru cetățenii de rând, dobânda bancară era de 56%. Pentru privilegiați era de jumătate, adică 26%. Am surprins cazuri când, dimineața se lua împrumut masiv ( de sute de milioane) cu dobânda de 26%, iar după masa se depunea suma cu dobânda de 56% la o altă bancă. Toate aceste servicii de favoare obligau. Bancorex era placa turnantă a corupției în România cu un director ( Răzvan Temeșan) ofițer acoperit.

Am făcut și o asanare politică în minister. Nu puteam lucra la nivelurile de decizie cu oamenii regimului Iliescu. Toate acestea precum și alte măsuri adoptate în același sens– inclusiv cele derivate din desființarea celebrei unități 215 zisă „doi și-un sfert”- au creat nemulțumiri unor oameni obișnuiți cu un statut privilegiat, de favoare.

Mineriada din 1999 și 10 august 2018. În cât timp își va spăla imaginea Jandarmeria?

Atât mineriada din 1999, cât și represiunea din 10 august 2018 au avut o motivație pe un puternic fond politic. În primul caz s-a urmărit răsturnarea regimului Constantinescu, regia de culise fiind asigurată de PDSR și România Mare în frunte cu „faimosul” Vadim Tudor. Au jucat și interesele personale ale lui Miron Cosma. Au concurat și fricțiuni, din interiorul alianței la guvernare. În context, Ministerul de Interne a fost pus într-o situație limită. În cazuri ca acesta, trebuia activată Celula de Criză, coordonată de Dorin Marian, consilierul pe probleme de securitate al președintelui Constantinescu, celulă din care făceau parte structurile implicate în asigurarea securității interne: MI, MAPN, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor. Am solicitat convocarea Celulei, dar mi s-a răspuns că Dorin Marian este plecat din țară, ceea ce nu era adevărat, și că sarcina ei a trecut la guvern, deci la primul ministru Radu Vasile. În 17 ianuarie am fost convocați toți componenții mai sus arătați la guvern, unde s-a dezbătut problema dar, la sfârșit, la intervenția lui Băsescu, primul ministru a așezat întreaga răspundere pe umerii MI, fără însă a mi se da și puterea de decizie a coordonării celorlalte structuri. Așa s-a făcut că de exemplu, în Defileul Jiului nu am avut colaborarea Ministerului Transporturilor, iar la Costești pe cea a MAPN, ambele conduse de miniștri ai PD care, împreună cu primul ministru, ținteau stăruitor, de multă vreme, să fiu destituit din funcție. Jandarmeria și restul forțelor MI implicate în evenimente și-ar fi făcut datoria, dar conducătorii lor, ocult ajunși sub influența uneltitorilor dinafară ca și dinăuntru, m-au trădat.

Credeți că se pot organiza alegeri locale în septembrie 2020 în condiții de securitate sanitară?

Cu siguranță, da. La intrarea și în interiorul secțiilor de votare se pot lua măsuri eficiente de izolare: toată lumea cu mască, birourile și cabinele de vot distanțate corespunzător, accesul controlat și dozat. În ipoteza afluxului la intrare, în aer liber, și acesta poate fi ordonat. Avem acum diverse situații mult mai expuse potențialului de contaminare decât cea a unei secții de votare. Și mai e o problemă. Nu se știe când se termină cu pandemia. Nu poate fi afectată ordinea constituțională pe termen nedefinit.

Este PSD un partid pe cale de dispariție sau credeți într-o revenire a social-democraților în urma alegerilor locale și parlamentare?

Depinde de evoluția partidului dar în același timp și de evoluția societății românești. O democrație autentică va avea mereu nevoie de puteri alternative de control și substituție în cadrul procesului de exercitare a puterii. Tradițional, jocul se face între o forță cu orientare de dreapta și alta de stânga, de nuanță socială sau socialistă. În niciun caz o aripă de nuanță comunistă pe care o moștenește actualul PSD. Dacă va reuși să se reformeze pe o stângă sănătoasă – ceea ce la nivelul prestației actuale lasă un serios semn de întrebare – va supraviețui. Altfel, un alt curent de stânga sau centru-stânga îi va lua locul.

Nu se pune problema în termenii alegerilor din acest an. Societatea românească este încă sensibil tributară populismului practicat cu osârdie de PSD. Dar pe măsură și în ritmul în care societatea va evolua civic și politic, dislocarea mai sus pomenită se va produce.

Când ați încetat să mai votați PNȚ sau PNȚCD la alegeri?

Sunt și rămân fidel unui partid de centru, astfel cum a încercat să-l orienteze Corneliu Coposu: o forță politică bazată pe muncă, pe efortul creativ, pe democrație reală, pe naționalism sănătos, pe patriotism, pe solidaritate și dreptate socială, pe morală. Creștin-democrația își  însușește aceste valori. Aud adesea că morala în politică ar fi o naivitate, o prostie. Gândiți-vă că politicianul are la îndemână principalele pârghii ale statului. Manevrarea acestora în disprețul oricărei morale, iată, între altele, rezultatul prestației politice potdecembriste. Până la ultima suflare voi susține și voi vota un partid oricum se va numi, dar animat și profesând  principiile mai sus pomenite.

Cum a rămas ULBS fără acreditare

Văd în biblioteca dumneavoastră o diplomă de Senator de Onoare a Universității Lucian Blaga. Ați fost cadru universitar?

Nu. Diploma aceasta are o mică istorioară tangentă cu funcția de ministru. Îndată după accederea la guvernare, în 1977, guvernul Ciorbea a inițiat o acțiune de verificare și atestare a universităților din țară care proliferaseră ca ciupercile după ploaie. În mod surprinzător, Comisia guvernamentală înființată în acest scop, a dat un aviz negativ acreditării și autorizării de funcționare a Universității sibiene, ceea ce a stârnit o adevărată panică. Facultatea de Medicină, care avea și o tradiție la Sibiu – aici fusese refugiată Facultatea de Medicină din Cluj în perioada 1940-1944 – și care era pilonul de bază a Universității, era slab dotată logistic. În aceste circumstanțe, m-au contactat domnii Ciocoi Pop, rectorul și respectiv dr. Crăciun, decanul Facultății de Medicină cu rugămintea, dacă pot, să le întind o mână de salvare. Am uzat de un mic proces de influență a calității pe care o aveam și, am obținut de la Ministerul Învățământului suma de 50.000 de dolari cu care s-a pus la punct secția de Stomatologie, precum s-au făcut și alte ameliorări în cadrul Spitalului Public. Tot astfel, am obținut de la Ministerul Sănătății aparatură de imagistică de ultimă generație pentru secția de Chirurgie a Spitalului public și pentru spitalul TBC. Apoi, am stăruit pe lângă Comisie să facă o reevaluare. S-a făcut și s-a obținut acreditarea și respectiv autorizarea Universității. Drept recunoștință și mulțumire, mi-a fost decernată această prețioasă Diplomă.

Pe care o văd flancată de două poze. Cine sunt?

Cel din stânga este tatăl meu. A fost ucis de armata maghiară de ocupație în septembrie 1940. Cel din dreapta este fratele meu Alexandru, medic, condamnat la moarte și executat pentru participare la mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Apuseni.          

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi