Doamna Fodor, doamna Cîmpean, domnule Crețu și ceilalți mulți șefi: fie faceți ceva, fie declarați Sibiul - regiune europeană Covid-19

Avem o pleiadă de lideri din administrația locală infectați cu SARS-CoV-2: de la prefectul Mircea Crețu, șeful Comitetului județean pentru situații de urgență care s-a plimbat pe la toate instalările de primari pe care le-a apucat, la președintele Tribunalului, șeful Poliției, liderul PSD Sibiu, consilier județean PNL... ce mai, la Sibiu, covid-ul se împrăștie și ”în sus” peste tot. Chiar mai mult decât în alte zone socio-profesionale. Dar aceștia ne sunt aleșii și administratorii comunității.

Mai avem acea situație în care, de acum două luni, înainte de începerea școlii, eram anunțați că cel mai grav scenariu, cel roșu, va fi acela în care numărul de noi cazuri de Covid-19 la mia de locuitori, socotite în ultimele 14 zile, va depăși cifra trei. Ei bine, în județul Sibiu avem acum un indice anunțat oficial de 6,89 cazuri la mia de sibieni. Adică, scenariul roșu dublat și încă ceva peste. Ce înseamnă asta? Păi, suntem pe primul loc din țară. În Sibiu, în municipiu, incidența aceasta sare chiar și de zece cazuri la mia de locuitori. Adică, mai bine de 1.600 de sibieni infectați în ultimele două săptămâni. Unde a dus asta? La faptul că Sibiul nu doar că a depășit cu mult media națională la numărul de decese puse pe seama Covid-19, dar a plasat orașul în acea zonă a Europei unde se află statele cel mai grav afectate, respectiv Cehia și Belgia (mult peste Spania și Italia). 

După cum au explodat în ultimele zile statisticile (acum avem la nivel județean aproape 500 de cazuri noi pe zi, în timp ce în octombrie media era de 110), creșterea exponențială va duce la situații la care refuzăm să ne gândim acum. În ultimele două săptămâni s-au înregistrat câte cazuri de Covid-19 au fost descoperite în tot județul începând cu luna martie.

Nu mai este niciun loc pentru bolnavii Covid-19 la Spitalul Județean Sibiu, nu mai există niciun loc la ATI în tot județul. Fratele unui voluntar din comunitatea Vă ajutăm din Sibiu – infectat cu SARS-CoV-2 și pentru care a fost nevoie de o campanie on-line și în presa locală pentru donarea de plasmă din partea miilor care s-au vindecat – face apeluri peste apeluri în transmisii în direct prin Facebook, în care cere sprijin pentru identificarea unui pat liber la o secție ATI din țară. Pentru fratele său. Aici s-a ajuns.

Evident, poate tot ceea ce se întâmplă acum se va opri brusc, în urma unui miracol, fie acesta și științific. Sau poate acest coronavirus e unul blând sau, asta e, cine scapă, scapă, oricum suntem datori cu o moarte cândva! Ori poate toate datele de mai sus sunt viciate de autorități și, până la urmă, nu e chiar așa periculos și grav.

Sunt doar câteva abordări care justifică ceea ce se întâmplă acum în județul Sibiu. Adică, mai nimic.

Acest ”mai nimic” se petrece din cauza (sau datorită, depinde de care parte ești) a aproape tuturor șefilor care conduc acum această comunitate locală numită județul Sibiu din diferite birouri. Șefi care preferă să își limiteze capacitățile de decizie și inițiativă la un nivel sub-funcționăresc. În sensul că, dacă de la nivel guvernamental nu vine vreo indicație, apoi de la nivel local, nici atâta inițiativă. Acțiuni ferme și de impact? De unde?!?

Ce lucruri ar putea fi făcute în Sibiu pentru a scăpa de titlul județ-fanion la Covid-19? 

Limitarea numărului. Adică a numărului de persoane care se află la un moment dat într-o zonă comercială, în funcție de spațiul disponibil. Toate marile magazine au sisteme automate, cu laser, pentru măsurarea temperaturii, cât de greu le va fi să instaleze și unele de contorizare automată a clienților? Pentru magazinele mici, afișe mari puse la intrare pe care să scrie capacitatea maximă. Aplicarea tuturor acestor măsuri și, mai apoi, verificarea lor la fel cum sunt verificați și cei trimiși în carantină sau autoizolare. Căci tot ceea ce au făcut primarii și un număr surprinzător de mare de șefi pentru limitarea răspândirii Covid-19 în zonele comerciale a fost să scoată câteva tarabe din halele agro-alimentare afară, sub corturi ieftine.

Creșterea capacității de testare. Este greu de acceptat povestea laboratorului de testare RT-PCR din curtea Facultății de Medicină (gard în gard cu Spitalul Județean) ridicat încă din vara acestui an din banii primiți din sponsorizări de Universitatea ”Lucian Blaga” și care nici acum nu funcționează. Laborator performant, pentru care șefii dintr-o listă lungă de instituții nu se înțeleg o dată la avize, personal, acoperirea cheltuielilor de funcționare șamd. Păi, ditamai Tribunalul și Judecătoria, adică ditamai magistrații acestui oraș au așteptat zece zile ca să apuce să se testeze cu toții și să afle rezultatele (din 170 - 35 au fost diagnosticați cu Covid-19), iar laboratorul acela stă nefolosit în continuare că nu avem nevoie?

Transportul bolnavilor. S-ar putea închiria autospeciale pentru transportul organizat al sibienilor confirmați cu Covid-19 la triajul obligatoriu de la Spitalul Județean, în urma căruia medicul decide dacă trebuie internați ori pot rămâne în izolare, la domiciliu. În acest moment, cei mai mulți dintre sibienii care sunt anunțați telefonic ori prin mail că al lor test a ieșit pozitiv, își duc covid-ul în control la Spital cu ce pot: fie mașina proprie, fie pe jos, fie cu taxiul, fie chiar cu autobuzul. Printre ceilalți sibieni.

Telemuncă. În primăvară, când cu starea de urgență, s-au găsit metodele prin care funcționarii din zecile de instituții publice să poată lucra și de acasă. Acum, cu infime excepții – la Consiliul Județean sunt vreo nouă din 170 – mii de funcționari tranzitează zilnic orașul și se reunesc în clădirile din tot orașul. Birourile marilor companii din tot orașul sunt la sfert din capacitate, mai toți lucrează de acasă. Copiat modelul și propus și altor instituții private.

Dezinfecție. Păi, în primăvară mai că se dezinfectau și copacii din Sub Arini, iar acum acele dozatoare amplasate de Primărie prin scările blocurilor zac uscate. N-au mai fost reumplute. Evident, este de remarcat și dezinteresul sibienilor, care – prin asociație sau spirit civic – și-ar putea reumple singuri dozatoarele (și sunt cazuri). Dar cei mai mulți nu fac asta. Lași lucrurile așa sau treci și faci ce ai făcut și astă primăvară?

Sprijin medicilor. În primăvară, când nu erau nici pe departe atâtea cazuri, era plină administrația locală de aplauze și mesaje de susținere, pe lângă acțiuni prin care – în afară de donații – mai erau asigurate spații separate de cazare și masă, pentru autoizolare. Acum, despre ce aplauze mai vorbim, când Consiliul Județean Sibiu nu este capabil să le asigure pacienților un acces decent înaintea actului medical?

Voluntari. 600. Acesta este numărul de studenți ai Universității ”Lucian Blaga” Sibiu anunțat de rectorul Sorin Radu ca răspunzând recentului apel de implicare în acțiuni de voluntariat. Trei. Trei sunt studenții mediciniști pe care, până acum, Spitalul Județean i-a anunțat ca avându-i alături. Dinspre Direcția de Sănătate Publică nu am auzit nimic. Editare ulterioară: numărul voluntarilor anunțat de Spitalul Județean este de șase, iar la Direcția de Sănătate Publică mai lucrează zece voluntari.

Limitarea reuniunilor. Maxim zece persoane din cel mult două domicilii diferite: asta au impus bavarezii referitor la reuniunile private, în Germania unde există cel mai mare număr de paturi ATI pe cap de locuitor. Astfel de recomandări, cel puțin, ar putea fi lansate public. Precum și verificate de către poliție reuniunile largi din spațiile private cu tradiție și renume în ceea ce privește petrecerile.

Optimizarea transportului public local, dezinfectarea insitentă a acestor mijloace de transport, precum și toate cele de mai sus nu fac parte din categoria restricțiilor. Ci din cea a măsurilor preventive și proactive care cresc siguranța sibianului fără să îi afecteze acestuia drepturile.

Sunt doar câteva din ideile care, culmea, au fost deja puse în discuția șefilor Comitetului pentru situații de urgență al județului. Sunt și câteva dintre acțiunile care au fost, de fapt, realizate în primăvara acestui an, când cu starea de urgență. Care, acum, nu se mai petrec.

Cine să facă toate acestea? Începând cu primarii. Ei sunt șefi ai Comitetelor locale pentru situații de urgență. Ei văd direct că municipiul Sibiul începe să gâfâie la câte cazuri noi apar sau că, de exemplu, pe la Ghijasa de Jos n-are rost să fie trimis niciun control, deoarece acolo, între cei vreo 100 de locuitori, nu e niciun caz raportat de Covid-19. Și cred, prin urmare, că n-are rost nici să închidă magazinul și cârciuma din sat. Că primarii și ceilalți șefi au și altceva de lucru? Cu siguranță! Doar că aici e nevoie de stabilirea priorităților și alocarea de resurse înspre acestea! Nu e povestea cu Covid-19 o prioritate? Să o spună ori admită!

Cum să facă toate astea? Aici e marea scuză a tuturor șefilor, nu doar din Sibiu, ci din toată țara: cadrul normativ! Plescăie din limbă, dau ochii peste cap și ridică din umeri toți primarii și marii șefi ai județului ăstuia când logica unei situații implică rezolvări care nu sunt acoperite de acte emanate dinspre instituțiile superioare.

Dar în județul în care înregistrăm una dintre cele mai ridicate mortalități Covid-19 din Europa, o avem pe Raluca Turcan. Al doilea om din Guvernul României. Colega de partid și afișe electorale a doamnei Daniela Cîmpean, președinta CJ,  a domnului Budescu, șeful DSP Sibiu, precum și a domnilor primari din Mediaș, Cisnădie, Săliște, Șelimbăr, a numeroși șefi de deconcentrate și așa mai departe. Raluca Turcan, care în campania pentru parlamentare vizitează, la propriu, mai tot județul, poate fi o pârghie de folosit pentru modificarea normelor. 

În municipiul Sibiu o avem primar pe doamna Astrid Fodor, care are un telefon direct chiar cu președintele acestei țări, domnul Klaus Iohannis. După cum a declarat că l-a sunat pentru a-i da informații despre invalidarea, pe fond, a mandatului său de primar, la fel poate folosi acest canal de comunicare pentru a propune sau cere măsuri concrete. În orașul președintelui țării nu mai sunt locuri în spitalul județean pentru bolnavii Covid-19. Și nici locuri la ATI!

De aceea sunt șefi: să fie cei care abordează situațiile complicate, să își asume și să ia decizii. Nu să se mulțumească doar cu a implementa, precum orice alt demn funcționar, ordine venite de undeva. Iar șefilor care nu pot, prefectul Mircea Crețu are tot dreptul să le ceară să plece. Nicicând nu va fi o problemă în identificarea altor potențiali șefi. Iar dacă ei consideră că toată situația aceasta este exagerată și motive de îngrijorare nu sunt, să o spună public.

Ideile de mai sus pot fi doar apă de ploaie, specialiștii invocați de toți cei care iau decizii vor ști cu siguranță mult mai bine ceea ce trebuie făcut. Dar ceva trebuie făcut. Este evidentă nevoia unor decizii rapide, de impact, care în același timp să limiteze la maxim efectele negative asupra economiei. Juriștii să le dea formă, primarii și șefii să le transforme în ordine. Altfel, după Capitală Culturală Europeană și Regiune Gastronomică Europeană, Sibiul candidează și la titlul de Regiune europeană Covid-19.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro