Un Sibiu plin de hoți și de putori!

Luna trecută am încheiat un proiect în fața câtorva sute de copii din școlile din Sibiu, în care subiectul principal a fost colectarea deșeurilor.

Am pornit de la impactul pe care îl au asupra mediului gunoaiele pe care le producem zilnic și (nu) le gestionăm, pentru a ajunge la regulile de colectare selectivă implementate în Sibiu de patru ani. Deloc surprinzător, cei mai mulți din sutele de elevi de clasa a III-a și a IV-a au fost receptivi: viitoarele generații sunt mult mai sensibile la problemele de mediu. Adică au citit articole pe subiectul gestionării deșeurilor, au vizionat documentare despre gunoaie, astfel încât la întâlnirea on-line cu cei responsabili de gestionarea deșeurilor au pus întrebări chiar aplicate. După care au făcut sute de desene pe acest subiect. Unul din obiectivele proiectului a fost acela de a atrage atenția și adulților din jurul lor (părinți, bunici, unchi, vecini etc) asupra importanței colectării selective (detalii despre proiect găsiți aici).

De ce să le atragă atenția? Pentru că cei care locuiesc în Sibiu fac parte dintr-o comunitate în care mai bine de un sfert din locuitori fură atunci când vine vorba de taxa de salubrizare, iar mai bine de 80% nu respectă regulile colectării selective. 51.000 este numărul locuitorilor municipiului Sibiu care au găsit diferite metode de a falsifica realitatea în declarațiile de impunere pentru a nu plăti nici trei euro pe lună de persoană pentru gestionarea deșeurilor. Mai bine de 80% din gunoiul pe care îl aruncă locuitorii Sibiului nu este corect sortat și, prin urmare, ajunge direct la groapa de gunoi de la Cristian (detalii aici). 

Priviți imaginile de mai jos, în care apar mizeriile aruncate de sibieni în recipientele galbene, acolo unde ar trebui să ajungă doar plastic curat și metal curat (iar recipientele golite în imaginile de mai jos sunt cele în care se presupune că au fost cel mai bine sortate deșeurile).

Atât putem noi, ca și comunitate de oameni gospodari, după patru ani de colectare selectivă a deșeurilor.

În zonele de case sibienii dau dovadă că regulile sistemului de colectare selectivă pot fi, în mare, respectate. În zonele de blocuri, însă, acolo e dezastru. Iar cuvântul nu este dur deloc. La blocuri, demersul celor care respectă regulile de colectare selectivă este contaminat de gloate de minți primitive și trupuri leneșe. Gloate care în patru ani de zile – de când e implementat sistemul la Sibiu – nu au găsit nici măcar decența să-și arunce gunoiul neselectat în pubela neagră ori metalică, acolo unde trebuie depozitat rezidualul, adică cel care merge direct la groapa de gunoi. Cei care nu își aruncă gunoiul neselectat la rezidual disprețuiesc nu doar autoritățile, ci mai ales pe vecinii care depun efortul de a respecta regulile unui sistem care funcționează.

Plastic-metal, hârtie-carton, sticlă, biodegradabil, rezidual, deșeuri periculoase, deșeuri voluminoase, deșeuri din construcții, deșeuri electrice. Patru ani e prea puțin pentru sibieni să învețe aceste categorii, pentru care au fost făcute campanii peste campanii. Numai să nu vrei și nu găsești informații despre aceste reguli de la Sibiu.

Evident, celor mai mulți dintre sibieni le va fi greu să se identifice cu termenii de ”hoț” și ”putoare”. Ne vor revolta astfel de încadrări, când vorbim de un oraș de oameni mândri și cu un trecut amplu. Dar atunci când mai bine de un sfert din comunitate fură, iar 80% face doar lucruri de mântuială, cum poți denumi acea comunitate?

Absolut, putem cere autorităților niște platforme de depozitare mai civilizate în zonele de blocuri. Ba chiar putem cere drone care să supravegheze ridicarea deșeurilor ori recunoaștere facială la accesul la pubele (care, apropo, sunt contorizate automat prin cipuri, fiind înregistrate automat nu doar ridicările, ci și volumul aproximativ). Putem cere și acțiuni de amploare, prin care să aibă loc descinderi în fiecare casă și apartament pentru a se verifica dacă numărul de persoane din declarațiile pentru taxa de salubrizare corespunde realității.

Putem cere modificarea regulilor, care tocmai sunt la a treia schimbare. Cei care considerați că aveți o soluție mai bună de gestionare a deșeurilor, de recompensare a celor harnici, de sancționare a putorilor și a celor hoți, fiți liberi să vă exprimați părerile și sfaturile (aveți aici toate modificările propuse și datele de contact la care vă puteți trimite opiniile).

Putem cere multe de la autorități, dar până la urmă trăim într-o Uniune Europeană care are un principiu clar: poluatorul plătește!

Oricum, din punctul meu de vedere, în cazul colectării selective, autoritățile sunt înaintea cetățenilor în ceea ce privește reușitele în domeniu (Editare ulterioară: este vorba de autoritățile județene, cele care au implementat sistemul în județul Sibiu, nu de Primăria Sibiu, care propune acum un nou regulament de taxare, sunt autorități distincte). Cu toate smiorcăielile și reclamațiile legate de mărimea găurilor sau amenajarea zonelor de colectare ori costurile ridicării deșeurilor din construcții, Sibiul este al doilea județ din țară în care așa numitul sistem de management integrat al deșeurilor (SMID) – pentru care s-au dat bani europeni nerambursabili de acum vreo zece ani în toată țara – funcționează. Comparați cu dezastrul ecologic și social care s-a prelungit atâta timp la Pata Rât, groapa de gunoi de lângă Cluj-Napoca, unul din orașele-minune ale României.

Nu funcționează perfect, evident că este mult loc de mai bine, dar tocmai se extinde în zonele Agnita și Săliște și mai și pregătește un proiect tot din fonduri nerambursabile, de 73 de milioane de euro, pentru îmbunătățirea rezultatelor cu ajutorul unor noi metode de tratare a deșeurilor. Asta în timp ce un sfert din ”contribuabili” fură și cei mai mulți nici nu își dau interesul.

Nu avem un sistem de piste de biciclete precum ne dorim cei care pedalăm, nici sistemul de transport public care să convingă mai mulți sibieni ori să dea posibilitatea locuitorilor din zonele învecinate să renunțe la mașinile personale, dar avem un sistem de management al deșeurilor care funcționează de la A la Z de patru ani. Funcționează de la capacitatea de colectare separată a deșeurilor și contorizare automată a acestora, până la sortarea și valorificare a deșeurilor reciclabile. Bani din valorificare care se întorc tot în sistemul deșeurilor, deci ar trebui să ducă la taxe mai mici cu cât respectă cât mai mulți sibieni regulile. Funcționează de patru ani, timp în care cea mai mare parte a acestei comunități a căutat să îi dibuie hibe pentru care să nu îi respecte regulile. 

Doar că atunci când privești amploarea furtului (51.000 din 169.000 de sibieni se sustrag de la plata taxei de salubrizare) și a disprețului față de reguli, înțelegi că aproape orice argument va fi tratat precum în bancul acela cu ”nu ai șapcă”. Și că, de fapt, pe prea puțini interesează realitatea plictisitoare a regulilor. Fie acestea și de bun simț. E infinit mai ușor să inventezi scuze și să urli la alții, decât să încerci măcar să te informezi, pentru a-ți ține gura în loc să vorbești tâmpenii.

Lăsați, prin urmare, copiii să vă vorbească despre deșeuri! Surprinzător pentru mulți, s-ar putea să vă mire câte au de spus.

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro