162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Cuza ales domnitor al Țării Românești

Astăzi se împlinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, însă a fost primul pas care a dus la Marea Unire, produsă 59 de ani mai târziu.

În urmă cu 162 de ani,  românii din Ţara Românească şi Moldova îşi alegeau pentru prima dată domnitorul. La 24 ianuarie 1859, candidaţii munteni au decis să se retragă, iar în fruntea Ţării Româneşti a fost ales domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. În ciuda opoziţiei a trei imperii, românii au hotărât să formeze o singură ţară. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală, scrie Digi24.ro.

Reformele lui Cuza, implementate cu impozite și banii Bisericii

După Unire, s-a început o reformă fiscală în 1861 prin instituirea unui impozit personal pentru bărbații majori, dublat de un impozit funciar. A mai fost introdusă o contribuție pentru drumuri, iar Principatele Unite Române au fost dotate cu un sistem fiscal modern.

Banii pentru noul stat au provenit inclusiv din secularizarea averilor mănăstirești, confiscate de stat pentru a-l face mai puternic. Măsura adoptată în 1863, la patru ani de la Unirea Principatelor, era fundamentală pentru formarea noului stat român, un sfert din suprafața arabilă a țării aparținea mănăstirilor românești, aflate însă sub influență preponderent greacă. Aceste proprietăți generau anual venituri de circa 7 milioane de franci, bani care luau calea străinătății și pe care călugării greci instalați în mănăstiri îi cheltuiau fără să dea socoteală autorităților și fără să aducă un folos real românilor

Leul apare după șapte ani

Moneda, însă, a apărut mult mai târziu. Dezi Cuza începe din chiar anul alegerii sale ca domn, 1859, pregătirile pentru înființarea unui sistem monetar, acest lucru nu va fi posibil.  Într-un document din 18 noiembrie al Consiliului de Miniștri al guvernului din Muntenia, apare pentru eventuala monedă denumirea de „romanat”, care era copiat, ca dimensiuni și greutate, după fracul francez. Pe baza documentului, s-a întocmit, în 1860, un proiect de lege care stabilea că se vor bate monede din aur, argint și aramă. Însă moneda a fost interzisă de puterile protectoare, în urma protestelor Imperiului Otoman.

Abia șapte ani mai târziu, la 22 aprilie 1867, la un an după abdicarea lui Cuza, este stabilită prin lege moneda națională leul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi