Luni,
01.03.2021
Innorat
Acum
0°C

Cosmin Roșu, directorul AJOFM Sibiu: ”Am informații de la diferiți angajatori că pentru 2021 există planuri de extindere și creștere”

Cosmin Roșu, directorul AJOFM Sibiu: ”Am informații de la diferiți angajatori că pentru 2021 există planuri de extindere și creștere”

Majoritatea specialiștilor din România și străinătate spun că 2021 va fi anul în care pandemia începe să dea înapoi, iar viața se îndreaptă spre o nouă normalitate. Sibiul a trecut cu bine printr-o perioadă dificilă, dovadă în acest sens stând rata șomajului – care a rămas în continuare foarte scăzută, sau numărul locurilor de muncă vacante – aflat în creștere. Un merit în acest sens îl are și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, care în pandemie a lucrat la capacitate maximă, prelucrând cererile a peste 20.000 de angajatori pentru diferite măsuri sociale, de la șomaj tehnic la banii alocați părinților să stea acasă cu copiii. Despre aceste aspecte am discutat cu directorul AJOFM Sibiu, Cosmin Roșu, unul dintre oamenii care privește către 2021 cu mult optimism.

Venim după un an marcat de incertitudini și au fost mulți sibieni care s-au temut că-și vor pierde locul de muncă. În 2021 s-au mai clarificat puțin lucrurile?

Parțial. Vă dau două exemple. La începutul anului trecut aveam o medie de 1000 de locuri de muncă vacante. Această cifră este oscilantă pentru că sunt foarte multe firme care au o politică de ocupare diferită de cum o vedem noi din exterior. Ei au campanii de angajare la început de an sau la început de sezon. De exemplu, în construcții, angajează în ianuarie dacă au nevoie ingineri, specialiști, topografi, iar restul forței de muncă vine din martie atunci când se poate lucra pe șantier. Multe persoane își pierd locul de muncă chiar dacă au suspendare și intră temporar în șomaj. La începutul anului trecut am avut cam o mie de locuri de muncă disponibile, iar în luna aprilie au scăzut cam la jumătate. Spre final de an a început să se ridice nivelul, cu toate că au fost blocate locurile unde s-ar fi făcut angajări. În luna decembrie sigur s-ar fi făcut angajări temporare în tot ce înseamnă industria HORECA deoarece era perioada sărbătorilor, perioada de concedii. Nu au existat aceste posibilități și nici oamenii nu s-ar fi dus chiar dacă puteau să meargă în unele locuri, dar a fost personal suplimentar, la fel cum vara se angajează foarte multe persoane în plus la baruri, restaurante față de restul perioadelor din an.

Un alt aspect îl constituie această interconectare între tot ce înseamnă mare parte din economia sibiană cu economia europeană, în special Germania. O firmă care este obligată să disponibilizeze în jur de 150 de oameni în cursul verii din lipsă totală de comenzi pe domeniul automotive sau conexe, de exemplu, aceeași firmă, după două luni de zile, într-o extensie de contract cu aceleași firme din Germania care schimbă optică, trebuie să angajeze 300 de oameni, nu-i mai găsește pe cei 150 pe care i-a dat afară, 50 poate au plecat rapid la alte firme, din cei 100 rămași vreo 20 erau deja în tratative cu alte firme și atunci trebuie să angajezi în plus pe lângă cei care i-ai recuperat încă 200 de oameni din altă parte, pe care poate îi găsești, poate nu îi găsești și nici nu le poți oferi o garanție. S-ar putea peste 6 luni să disponibilizeze dintre ei pentru că firma din Uniunea Europeană pentru care prestează servicii nu are nevoie de materiale sau de piese. Este un chin pentru un departament de resurse umane din aceste firme să oscileze în acest fel. Nimeni nu poate prezice ce va fi pe viitor și atunci predictibilitatea lor economică se întinde pe trei, pe șase luni, mai înainte o făceau pe un an, pe doi ani, acum o fac pe trei-șase luni ca să nu fie angajați într-un contract care nu poate fi onorat. Într-un fel este bine, deoarece se elimină riscul de a fi pus în situația de a închide o fabrică sau o secție, dar nu este bine deoarece nu poți face o prognoză pe termen lung. La începutul acestui an, nu se vede nicio mișcare negativă, ceea ce este bine.

Vorbim despre numărul total de disponibilizări, chiar dacă ele nu sunt de fapt disponibilizări, contracte de muncă care încetează din motive independente de voința angajatului, nu vorbim de demisie sau de disciplinar, dar ele pot fi numite legal disponibilizări doar dacă sunt la nivel de angajator peste un anumit număr, dar sunt firme care desființează două posturi. La nivel de județ, nu avem o situație nici măcar comparabilă cu situația crizei economice din 2010.

Ca și oscilație a locurilor de muncă care se pierd în raport cu locurile de muncă nou apărute, proporția este aproape identică cu cea din 2019, 2020, deci nu există o amenințare pe piața muncii. Totul va merge și în funcție de cum va merge campania de vaccinare, de cum vor conștientiza oamenii pentru că anul trecut în luna iunie toți voiau să plece în concedii, anul acesta toți așteaptă să vadă cum merge vaccinarea și după să plece în concedii.

În ce măsură au ajutat măsurile de sprijin guvernamentale?

La nivelul angajatorilor din județul Sibiu am avut peste 20.000 de cereri în lucru pe diferite măsuri: șomaj tehnic, cele două legi, legea 19 și OUG 147 care acorda o sumă de bani părinților care stăteau acasă cu copiii de până la 12 ani atunci când erau suspendate cursurile școlare din diferite motive.

Câți sibieni putem spune că au beneficiat real de aceste măsuri?

Peste 20.000 de angajatori. La angajați este o situație relativă. O firmă poate solicita șomaj tehnic pentru lunile martie, aprilie, mai pentru o sută de angajați. Ulterior, acea firmă, pentru că a avut șomaj tehnic, are dreptul să primească timp de trei luni iunie, iulie, august 41,5 % din salariul de bază al omului respectiv cu o limită bineînțeles. Din nou, cei 100 de oameni apar de trei ori. La șomaj tehnic am avut până în prezent undeva în jur de 7.500 de angajatori, vreo 88.000 de angajați, aproape 150 de milioane de lei. Pentru cei 41,5 % de care au beneficiat o parte din cei care au luat șomaj tehnic și și-au dorit acest lucru, am avut aproape 6.000 de cereri, aproximativ 78.000 de persoane, peste 90 de milioane de lei, sume aferente lunilor iunie, iulie, august. Apoi, pentru telemuncă am făcut aproape 4 milioane de lei plăți, însemnând 2.500 de lei pentru fiecare angajat care a fost în telemuncă. Era acea ordonanță care prevedea că angajatorii care lucrau în sistem de  telemuncă puteau solicita acești bani. Pentru legea 19 care a funcționat pentru anul trecut și OUG 147  care este pentru acest an școlar, până în prezent avem undeva în jur de 5 milioane de lei, mai avem pentru kurzarbeit, care este o măsură nouă, pe care lumea a început să o folosească din octombrie, avem undeva în jur de 3 milioane de lei, mai este o măsură legată de contractele individuale de muncă pe perioadă determinată, e vorba de cei care angajau temporar, acolo până în prezent avem cam un milion jumătate de lei.

Acești bani au ajuns la angajator și implicit la angajați, cea mai mare parte dintre ei, în condițiile în care dacă nu erau acești bani sunt ferm convins că niște mii de oameni erau disponibilizați, niște firme nu puteau plăti aceste salarii, nu aveau cum să le plătească, au beneficiat de aceste măsuri cumulative și au reușit să se mențină pe linia de plutire. Mă gândesc la o firmă care de exemplu are activități de spa strict interior și care este în șomaj tehnic din martie. Plătește salariile, primește banii de la stat, dar din vară, din banii pe care îi primește de la stat îi plătește pe angajați, nu mai produce nimic.

Sunt firme care au intrat în aceste măsuri de șomaj tehnic cu un număr de angajați și de la lună la lună a scăzut numărul de persoane pentru care ei cereau acest sprijin nu din cauză că le găsiseră de lucru, ci din cauză că au plecat în alte domenii unde puteau lucra, unde câștigau mai mult. În același timp, cei care au dorit să-și păstreze fidelitatea față de angajatori au avut șansa să nu-și piardă locul de muncă și la un moment dat să revină, poate restaurantele în septembrie, cu o pauză în noiembrie decembrie, cu o revenire în ianuarie.

Dacă ne uităm la rata șomajului în prezent, în comparație cu cât era anul trecut în aceeași perioadă, nu putem observa o creștere majoră.

Rata șomajului în județul Sibiu într-un an de glorie, în 2010, media era de peste 6%. În 2011, 5%. În 2020, cea mai ridicată a fost 2,79%. Cei mai mulți șomeri cumulat într-o lună, aici integrând persoane care sunt fără loc de muncă și care și-ar dori să se angajeze, unii dintre ei beneficiază de venit minim garantat, alții de ajutor de șomaj, alții nu beneficiază de nimic, sunt doar în căutarea unui loc de muncă, cumulat cu tinerii care au absolvit facultățile, școlile profesionale sau liceele și nu au intrat în câmpul muncii, sau după liceu nu au mers la facultate să devină studenți, cel mai mult au fost într-o lună din anul 2020 - 5.496 în tot județul. E adevărat că este o creștere, dar să luăm un an de glorie 2019, în 2019 cea mai ridicată medie a ratei șomajului era 1,87 față de 2,79, cea mai ridicată în 2020. Este diferență de 1%, diferență de o mie de oameni. Fără măsurile de susținere ale Guvernului, pentru că e vorba despre bani din diferite surse, fondurile bugetare și parțial din fonduri europene, situația ar fi fost poate dramatică.

Mai este loc în 2021 pentru ca rata șomajului să scadă? Până acum, ați primit în 2021 vreo solicitare a companiilor de a face disponibilizări?

Noi suntem informați de solicitarea angajatorilor de a face disponibilizări conform legii. Doar că există și aici o practică. Un angajator decide din motive clare pentru el trebuie să disponibilizeze un număr de 100 de persoane. Din clipa în care el decide și le comunică și face procedura legală cu colegi, cu consiliere colectivă, când intră pe fir AJOFM care pregătește serviciile de consiliere, mediere pentru aceste persoane, până când se ajunge efectiv la consiliere și înregistrarea în șomaj ca și practică, cel puțin jumătate sunt angajați în altă parte, cu ajutorul angajatorului care disponibilizează, cu ajutorul lor ca persoane care își caută un alt loc de muncă, sunt mulți angajatori care au făcut recomandări altor firme concurente sau similare și, de fapt, finalul este mult mai redus ca număr, din suta aia, poate 30 ajung în șomaj și aceia stau o perioadă sau stau foarte puțin în șomaj pentru că între timp își găsesc de lucru.

Care sunt cele mai expuse categorii sociale din rândul sibienilor?

Cele mai expuse sunt persoanele peste 45, 50 de ani cărora le este greu să se angajeze în domeniile atipice. Un om care lucrează 20 de ani sudor la una dintre firmele de pe platforma industrială și are acum 56-58 de ani îi este acum foarte greu să meargă să facă altceva decât să fie sudor undeva, după metodele pe care el le folosește în practica meseriei sale.

Cum îi sprijiniți să-și găsească un alt loc de muncă?

Le facem o etapă de consiliere, încercăm să le explicăm că nu este greu să schimbe domeniul, nimeni nu îl obligă să facă acest lucru, să și-l schimbe integral. Încercăm să le oferim un curs de calificare cu ceva asemănător dacă își doresc să facă.

Noi avem o serie de cursuri autorizate la nivelul Sibiului care sunt parțial corelate cu cerințele pieței muncii pentru că există o procedură până când poți autoriza un curs, să găsești condițiile tehnice diferă cu oscilația cerințelor pe piața muncii. În paralel, față de acest lucru există o serie de cursuri pe care le putem organiza la cerere în centrele de formare regională ANOFM, autorizate la nivel regional. Noi sprijinim angajatorii să angajeze persoane din aceste categorii defavorizate pe piața muncii, acordându-le subvenții consistente, în medie de 400-500 de euro lunar, depinde de curs, sumă netă pentru fiecare angajat din această categorie timp de 12 luni. În cursul anului trecut, în 2020, noi am finanțat astfel de subvenții pentru locuri de muncă create pentru persoane  din aceste categorii, peste 45 de ani, tineri absolvenți care sunt greu angajabili, persoane care mai au 5 ani până la pensie, persoanele cu dizabilități, pentru diferite categorii într-un cumul de aproximativ 1200 de locuri de muncă ocupate de aceste persoane, unde au avut nevoie de sprijin financiar și aproape 750 de firme.

Anul trecut nu s-au putut organiza târguri pentru ocuparea locurilor de muncă. S-a simțit acest lucru? Le veți relua?

O să le reluăm la un moment dat. Am încercat să facem aceste târguri minimalizate, în sensul în care am avut angajatori care își doreau oameni în zona Mediaș, am făcut o minibursă a locurilor de muncă telefonică și online. A fost foarte greu online pentru necalificați, dar am comunicat telefonic mai mult. Este eficient și ineficient, una este când ești față în față cu omul și alta când vorbești la telefon. În urma acestor discuții telefonice au fost selectați o parte care s-au prezentat la angajator, este mult mai greu deoarece nu poți face acest lucru la nivel macro, la nivelul unui județ, este una când ai angajatori care caută oameni și alta când oferi șansa celor mici care nu vor avea niciodată logistica unuia mare să participe la un eveniment la care și el are o masă egală cu cel care are foarte mulți. El își caută 20 de agenți de asigurări dar niciodată nu va putea să facă ce face celălalt. Această eficiență acolo se vede. Este ineficientă și din motivul contactului direct. Nu știu cât ar putea să spună un om care-și dorește un loc de muncă la telefon, ce întrebări ar putea să-i pună comparativ cu momentul în care se așază pe scaun în fața ta și există o interacțiune.

Pentru anul 2021 ce ne puteți spune, sunteți optimist?

Noi avem o permanentă comunicare cu angajatorii, mai ales cu cei mari. Există interconectarea la piața europeană, dar am informații de la diferiți angajatori că în politicile lor pentru 2021 există planuri de extindere și creștere. Vor să extindă capacități de producție, vor să extindă număr de angajați. Sunt ferm convins că în momentul în care se va ridica această stare generală de carantină va exploda tot ce înseamnă HORECA, oamenii care au stat un an jumătate acasă vor vrea să meargă la pensiuni și terase.

Aveți informații cu privire la noi angajatori care ar putea să vină la Sibiu?

Nu am informații, doar de la vechi angajatori care vor să se extindă în acest an.

Citește și:

Câți bani a pompat guvernul anul trecut în economia Sibiului și cu ce efecte?

Vizualizari: 4653

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

2 comentarii

Liviu Moise

Acum 3 săptămâni

Imi vine sa vars!! Omul asta n ar rezista in privat 1 zi!
Raspunde

Casiana Guguștiucă

Acum 2 săptămâni

Da, Kontykky isi dubleaza productia si cauta muncitori din Polovragi!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus