Joi,
19.05.2022
Acum
0°C

În luna aprilie se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Ioan Axente Sever

În luna aprilie se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Ioan Axente Sever

Luna aprilie este una plină de semnificaţii pentru comuna Axente Sever, deoarece în acest an se împlinesc 200 de ani de la naşterea unei importante personalităţi transilvănene în contextul Revoluţiei de la 1848, Ioan Axente Sever.

La 3/15 aprilie 2021, s-a născut în localitatea Frâua (vechea denumire a localităţii Axente Sever), Ioan Axente, supranumit Sever, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor în Revoluţia de la 1848. Acesta a fost un important om politic al perioadei paşoptiste, profesor şi membru fondator al ASTRA. Provenea dintr-o familie de ţărani, tatăl, Iacob şi mama, Ana (născută Maxim) au avut 5 copii. Deşi erau iobagi, au avut o situaţie materială care le-a permis să îşi trimită copiii la şcolile din centrele culturale din apropiere.

Ioan Axente Sever a studiat teologia şi filozofia la Blaj, iar la Bucureşti a fost profesor de limba latină şi română la un pension privat şi la Colegiul Sf. Sava. În 1848, s-a întors la Blaj, pentru a participa la marea adunare din septembrie. Comitetul Naţional Român l-a numit prefect al legiunii româneşti din ţinutul Blajului şi de pe valea Mureşului, remarcându-se ca un veritabil conducător militar şi politic.

Jumătatea secolului al XIX-lea a fost caracterizată de numeroase frământări în sânul societăţii transilvănene. În perioada respectivă, Transilvania şi Ungaria făceau parte din imperiul austriac, însă toate popoarele care făceau parte din respectivul imperiu erau cuprinse de ideile purtate de revoluţia europeană de afirmare a naţiunilor şi a conştiinţei şi identităţii fiecărui popor. În acest context, Ungaria decide să îşi proclame independenţa, influenţându-i şi pe ungurii din Ardeal să îşi propună să unească Transilvania de Ungaria. Românii şi saşii nu au fost de acord cu această propunere, dorind să îşi proclame propria independenţă, iar revoluţia s-a transformat într-un război civil între două tabere, care îşi promovau identitatea naţională.

Pe de altă parte, criza sistemului feudal a afectat populaţia română din Ardeal, care era privată de drepturi. Puţinii intelectuali români, care proveneau din medii sociale diferite, militau pentru drepturi politice, învăţământ în limba română, libertate socială, emancipare spirituală, participare la viaţa comercială şi industrială fără discriminare, într-un cuvânt, doreau să aibă aceleaşi drepturi ca şi celelalte etnii de pe teritoriul Transilvaniei.

Mulţi dintre aceşti intelectuali au trecut Carpaţii pentru a edita manuale în limba română şi pentru a înfiinţa şcoli româneşti, contribuind la dezvoltarea limbii literare naţionale. Ioan Axente Sever a rămas în Transilvania şi a continuat să lupte aici pentru drepturile românilor. Scriitorul Iosif  Vulcan a spus despre Ioan Axente Sever că a fost „un bărbat cu caracter constant, care nicicând nu a fost omul împrejurărilor, ci întotdeauna a avut curajul de a apăra drepturile iubitei sale biserici şi naţiuni.”

Axente Sever a fost arestat în 1849, dar a fost găsit nevinovat, ba chiar a fost decorat pentru meritele sale militare de către împăratul Franz Joseph cu medaliile austriece „Crucea de aur cu coroană pentru merite” şi ordinul „Franz Joseph, clasa a III-a”. După înfrângerea revoluţiei, Axente Sever a continuat să aibă un rol important în viaţa politică şi culturală a românilor din Transilvania, fiind membru fondator al Asociaţiei Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA).

S-a retras la Braşov, unde a locuit până la moartea sa, în 1906, însă a fost înmormântat la Blaj. Localitatea în care s-a născut, Frâua, poartă numele de Axente Sever din 22 noiembrie 1932.

În localitatea Axente Sever, memoria marelui revoluţionar român continuă să fie cinstită. La iniţiativa primarului Marius Grecu, lui Ioan Axente Sever i-a fost acordat post mortem titlul de „Cetăţean de onoare al comunei Axente Sever”.

     În 2015, Primăria comunei Axente Sever a finalizat un important proiect care duce mai departe moştenirea lăsată de revoluţionarul transilvănean, „Pe urmele lui Ioan Axente Sever”. Cu această ocazie, a fost edificat un traseu tematic în comună, constând în locuri de popas, marcaje şi diferite materiale de promovare turistică. De asemenea, pe holurile primăriei din Axente Sever şi în sala de şedinţe, pot fi admirate diferite fotografii şi înscrisuri care amintesc de cel care  fost unul dintre cele mai importante personaje ale Revoluţiei de la 1848.

În 2020, administraţia publică locală din Axente Sever a renovat bustul lui Ioan Axente Sever, aflat în centrul localităţii, în faţa primăriei, acest monument continuând să fie un reper pentru toţi turiştii care vizitează localitatea şi care doresc să afle mai multe despre viaţa celui care a fost un important conducător politic şi militar, dar şi un promotor al culturii române în Transilvania.

Printre obiectivele care se află pe lista de proiecte a primarului Marius Grecu se află şi acela de a înfiinţa un muzeu dedicat lui Ioan Axente Sever, chiar în casa memorială unde s-a născut acesta şi care mai există şi în zilele noastre, la imobilul cu numărul 448 (în prezent marcat cu o placă memorială).

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că luna aprilie reprezintă un prilej de dublă sărbătoare pentru localitatea Axente Sever, deoarece la 15 aprilie 1305 a fost atestată documentar pentru prima dată sub numele de poss. Assonfalva, într-un document semnat la Alba Iulia.

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus