Marţi,
28.09.2021
Innorat
Acum
14°C

Cultura din Sibiu. Cea pentru care n-a mai rămas nici ușa cortului

Din acel 2007 în care Sibiul a deținut titlul de Capitală culturală europeană își trag și acum seva bravurii oamenii și autoritățile acestor locuri atunci când le promovează. ”Turismul cultural” a devenit o sintagmă pe buzele multora și este folosită în toate strategiile de dezvoltare a zonei.

În curând se vor împlini 15 ani de când în Piața Mare bubuiau artificiile anului cultural care a relansat orașul. 15 ani în care orașul care și-a pus cultura la rever a câștigat un nou sediu pentru Biblioteca Județeană Astra, unul pentru Cindrelul – Junii Sibiului și unul pentru Teatrul de Balet. Ultimele două sunt mai mult spații administrative, incluzând și spații pentru repetiții și alte dotări specifice. Și dacă ne străduim să identificăm și alte spații cu potențial cultural deschise după anul 2007 de către cei care gestionează banii sibienilor am mai putea aminti și de turnurile de pe strada Cetății. Și cam atât din partea autorităților orașului pe partea de investiții în infrastructura culturală. Adică, în cei 15 ani care au trecut, orașul cultural Sibiu a câștigat niște spații publice care se pretează cel mult la evenimente din categoria lansări de carte sau mici recitaluri, care la fel de bine și-ar găsi locul și într-o librărie privată.

Redobândirea notorietății internaționale ca urmare a speculării ”culturii din Sibiu” nu este susținută de politicile actuale decât prin acțiuni lente. Foarte lente. Noroc cu Ioan Tușinean care a modernizat o hală și a donat-o sub formă de sală Teatrului ”Radu Stanca” (editare ulterioară: sala este închiriată teatrului), cu faptul că Gheorghe Aldea a amenajat un spațiu de expoziții în care au loc inclusiv evenimente culturale şi cu scena ridicată de Aurel Şerban în piața Habermann. Adică noroc tot cu sectorul privat. În rest, autoritățile acestor locuri n-au găsit timp, bani și energie pentru dezvoltarea infrastructurii culturale care să asigure spații evenimentelor de la Sibiu.

Mai mult. După acel 2007, Sibiul și-a închis mulți ani la rând casa de cultură a sindicatelor, pe care a redeschis-o apoi sub forma unei combinații cinema-sală de spectacole. În rest, Sibiul a rămas cu același spațiu pentru teatru și a ajuns să se plângă de faptul că nu mai are bani pentru reabilitarea fostului orfelinat donat de Maria Tereza (detalii aici). Adică pentru reabilitarea acelei clădiri unde a fost anunțată de acum mai bine de trei ani amenajarea unor spații care să poată găzdui diferite manifestări culturale, spații de creație și așa mai departe.

Studiouri de înregistrări, spații pentru mici cercuri literare independente, spații pentru expoziții sau diferite instalații, cu alte cuvinte o minimă infrastructură pentru creația culturală independentă nu există în realizările administrațiilor orașului care a fost prima capitală culturală europeană din România. 

Și nu e vorba de bani, cât de stabilirea priorităților. Deoarece apare ca fiind cel puțin dezechilibrat modul în care Sibiul se promovează și își cheltuiește banii. Adică, fosta capitală culturală își investește o parte din generosul excedent bugetar în ridicarea unui stadion, dar spune că așteaptă după oportunități de finanțare europeană nerambursabilă pentru a amenaja noi spații culturale.

Pentru stadionul de 30 de milioane de euro, Primăria condusă de Astrid Fodor nu a mai așteptat după o eventuală finanțare de la Compania națională de investiții (de unde au venit bani pentru ridicarea atâtor stadioane în țară și de unde, de exemplu, vin acum bani în vederea finanțării noii săli polivalente a ULBS). În schimb, pentru o amenajare de spații culturale în fostul orfelinat ridicat de Maria Tereza, investiție estimată ”din ochi” la vreo trei milioane de euro, administrația locală așteaptă acum după fonduri europene. 

Despre infrastructura pentru marile evenimente nici nu are rost să vorbim. Concertele tot în Piața Mare se țin, atunci când se va sfârși pandemia aceasta.

E adevărat, Sibiul are agendă culturală. Una generos finanțată. Dar agendă culturală are de mult timp și Cluj-Napoca, are și Alba Iulia, are și Sighișoara, au și Șelimbărul ori Poplaca. Acea identitate care poziționa Sibiul la nivel de țară – a unei destinații culturale, a unui loc în care înflorește industria turismului cultural – se diluează dacă nu este susținută de un plan coerent care să și fie implementat.

Evident, există și varianta ca Sibiul să se mulțumească cu actualul statut, cu varianta unui orășel liniștit cu o viață relativ tihnită. Un oraș cu o poveste frumoasă care se stinge, încet, precum cea a Sighișoarei. Acea Sighișoară care va atrage întotdeauna o cantitate de turiști de pe urma trecutului său medieval și a statutului UNESCO, dar care și-a pierdut locul în viața culturală activă. Sighișoara a ratat destinul acelui festival medieval care i-a readus vremelnic notorietatea la nivel național, festival cu ample tente folk și alte dimensiuni fără legătură neapărată cu medievalul. Acel ”boom” din perioada 1995 – 2000 Sighișoara n-a știut cum să îl fructifice. Acel festival medieval a dispărut, iar astăzi, Sighișoara trăiește doar din istorie. 

Dar că Sibiul a lăsat dezvoltarea infrastructurii culturale pe planul doi poate fi, de fapt, dedus inclusiv din strategiile acestui oraș. Spre exemplu, din Strategia de dezvoltare a Sibiului adoptată pentru perioada 2017 – 2023, votată de consilierii locali și asumată de conducerea Primăriei. Strategie care își propune ca până peste doi ani Sibiul să fie ”lider regional ancorat în valorile europene ale secolului XXI”. 

Iar în această strategie, elaborată ca urmare a discuțiilor cu cetățenii acestui oraș, finanțării de proiecte pentru mediul cultural i se alocă una dintre cele mai scurte liste, comparativ cu proiectele de infrastructură propuse pentru mobilitate ori pentru infrastructură educațională. Chestiune de stabilire a priorităților.

Cu toate că e scurtă lista pentru proiecte pentru infrastructura culturală, administrația locală nici nu se grăbește prea mult să implementeze aceste proiecte. Spre exemplu, proiectul Centrului de conferințe și spectacole (adică un nou sediu pentru teatru, dar și multe alte spații versatile). Din 2007 încoace, pentru centrul acesta au fost făcuți atâția pași încât acum s-a ajuns la stadiul de prelungire a termenului de predare a studiului de prefezabilitate. Adică a documentului care să ne indice cam ce ar vrea Sibiul cu acel centru. 80 de milioane de euro e suma trecută în dreptul acestui proiect care, până eventual să apucăm a-l vedea real, mai are nevoie de studiu de fezabilitate, proiect tehnic, execuție. Adică mulți, mulți ani de acum încolo. Evident, este un proiect greu, imens, dificil. Dar administrația acestui oraș a început din 2013 să lucreze la el. Și nici acum nu există măcar o viziune asumată asupra destinului acelui centru.

În Strategia de dezvoltare a orașului mai e trecut și proiectul dezvoltării de noi spații culturale, cel mai sus amintit, estimat la trei milioane de euro. Proiect aflat tot undeva prin lumea re-inițierii unei documentații în vederea unui nou prim pas. Asta în timp ce pe ruinele vizate de amenajarea de noi spații culturale au început să crească, la propriu, bălăriile.

Nici măcar acelui cort închiriat cu un milion de euro pentru evenimentele din 2007 și care a rămas donat Sibiului nu i s-a găsit un loc și o destinație. Doar nu era să lăsăm cultura să aștepte după investiții în infrastructură la ușa cortului...

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

10 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Livian Predescu

Acum 4 luni

Toate ca toate, dar noi, care lucram in 4-5 schimburi pe salarii mizere, renuntand la nivelul nostru de trai si vanzandu-ne casele ca sa venim la Sibiu sa ridicam anvergura orasului credeti ca ne hranim cu cultura?! Noi avem nevoie de blocuri, parcari si sosele! Poate nu avem cultura sasilor, poate nu citim cat sibienii mandri, dar fara noi ar umbla foamea pe strazi ca turistii japonezi! Multumiti-ne si faceti ce trebuie!
Raspunde

Ahitofel Yankze

Acum 4 luni

Știm ca e rău cu Fodor, dar caracteristic sibienilor, ne place când e călduț. Am avut șansa sa schimbam ceva, dar înlocuitorului le-am găsit nod in papura. Cel mai imbecil Argument, a fost ca n-ar avea contracanditatii experiența. De parca Iohannis ar fi avut. S-au Boc. Sau Bolojan. Zici ca aia s-o fi nascut primari. Se mai scurg 4 ani. Noi îmbătrânim. Măcar dacă am îmbătrâni in ritmul dezvoltării orașului, am putea chiar spera la nemurire
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Aci Duțu

Acum 4 luni

Un eveniment de dimensiunea FITS găsește suficiente spații de desfășurare, nu? Așa că argumentele sunt cam trase de păr
Raspunde

John doe

Acum 4 luni

Foarte bun articolul, felicitari! Sibiul nu mai are de multi ani o conducere care sa se implice pentru oras. Are cel mult o echipa imbatranita, rupta de realitate, cu functii de conducere, care primeste salarii platite din banii cetatenilor. Dar care n-are nicio idee in ce sa investeasca banii cetatenilor.
Raspunde

Poplacean

Acum 4 luni

nota cititorului. Poplaca n-are nici gaz nici canalizare la 8 km de Sibiu asa ca nici vorba de agenda culturala. In rest foarte corect articolul.
Raspunde

Hhh

Acum 4 luni

oare ce curge prin teava rosie din: https://www.google.ro/maps/@45.7294802,24.0504023,3a,21.4y,264.62h,75.12t/data=!3m6!1e1!3m4!1sXxvWGhNPvyNxTho06eWBkg!2e0!7i13312!8i6656?hl=en
Raspunde

Primaru

Acum 4 luni

Nu curge nimic. Daca te plimbi un pic prin sat o sa vezi ca e toata ciopartita de cetatenii care aveau nevoie de o bucata de fier. Cred ca asta ar fi un subiect de investigat de Turnul Sfatului. daca nu e suficient se pot interesa si de dejectiile ce se deverseaza in Valea Poplacii si apoi ajung in Cibinul ce traverseaza minunatul Sibiu.
Raspunde

Rosu

Acum 4 luni

Ce sa mai vorbesti de cultura, cand s-o distrus inclusiv cultura de cucuruz de dincolo de Valea Sapunului? Vai s-amar!
Raspunde

Ion

Acum 4 luni

Și unde mai punem și faptul că banii se cheltuiesc pe proiecte aiurite, fara eficiența și chiar inutile. Sau că rămân bani necheltuiti, căci se termină și ideile proaste.
Raspunde

Andrei

Acum 4 luni

Sibiul nu are oameni capabili de asa ceva. E un oras provincial si la propriu si la figurat. M-a socat sa vad ca nu poti face aproape nimic, daca nu il stii pe X sau Y sau daca nu esti ruda cu Z. Sibienii se tem de nou si le e frica sa ia decizii, complacandu-se intr-o letargie perpetua.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus