”Siguranța și satisfacția pacientului” este titlul proiectului de management al doctorului Daniel Chelcea, directorul Direcției de Sănătate Publică și singurul candidat la postul de manager al Spitalului Clinic Județean Sibiu.
Puncte tari: numărul mare de rezidenți și activitatea de cercetare
În proiect, medicul observă că punctele tari ale spitalului țin de numărul mare de medici rezidenți ce se adresează spitalului, sistemul informatizat al activității medicale ”ce permite analize periodice ale indicatorilor manageriali și de calitate”, serviciile medicale ”extrem de diversificate, incluzând și două tipuri de transplant”, precum și de ”personal medical înalt calificat, majoritatea medicilor fiind și cadre medicale”.
Puncte slabe: clădiri vechi, lipsa comunicării cu pacienții, lipsa planurilor de siguranță
Lipsa unui compartiment pentru îngrijiri paliative, lipsa planurilor de siguranță și securitate, slaba dezvoltare de comunicare între pacienți/aparținători și cadrele medicale, ”în special în contextul pandemiei Covid 19”, clădiri vechi cu dificultăți tehnice și de circuite, UPU cu spații subdimensionate și supraaglomerarea unor secții cu adresabilitate crescută, fiind dat exemplul oncologiei, sunt printre punctele slabe identificate de directorul DSP Sibiu la Spitalul Clinic Județean Sibiu.
Ca oportunități, el vede susținerea politică și administrativă, parteneriatul cu Facultatea de Medicină și reputația de ”unitate performantă care atrage pacienți”. Amenințările văzute de candidatul la poziția de manager sunt creșterea costurilor de funcționare, subfinanțarea actului medical și instabilitatea legislativă.
Problemele identificate: protocoale de practică executate formal, creșterea prețurilor, imagine pătată
Proiectul de management întocmit de dr. Chelcea pleacă de la un set de nouă probleme identificate în spital. Acestea se referă la ”implementarea parțială și formală a protocoalelor de practică”, absența unui sistem eficient de management al riscurilor, problema de imagine ”legată de rata crescută de infecții asociate asistenței medicale în secțiile de ATI”, creșterea prețurilor la medicamente și mărirea rețelei de oxigen, impusă de situația pandemică, ce poate fi ”generatoare de noi riscuri”, se arată în document.
Pornind de aici, el propune creșterea siguranței pacientului, creșterea nivelului de comunicare al personalului medical cu pacientul și aparținătorii, îmbunătățirea procesului de feed-back cu pacienții și auditarea proceselor clinice.
Riscurile
Chelcea vede din start organizarea unor planuri de risc, solicitând un inventar al echipamentelor medicale, inițierea unei raportări cu privire la decesele și rănirile cauzate de tehnologie medicală, identificarea ariilor de risc, realizarea unui plan de management al materialelor periculoase, întocmirea unui plan de acțiune în caz de incendiu sau de dezastre ori calamități.
Siguranța pacientului prin comunicare
Al doilea obiectiv asumat în proiectul de management prevede ”creșterea siguranței pacientului prin îmbunătățirea tehnicilor de comunicare între echipa medicală și pacient”. Chelcea a observat că în condițiile unei presiuni permanente pe personalul medical, prin volumul crescut de muncă, lipsa timpului și personalul deficitar, comunicarea cu pacientul trece de multe ori pe planul secund. ”Studiile efectuate arată că o comunicare insuficientă este principalul motiv de insatisfacție al pacienților. O bună comunicare îi dă un sentiment de siguranță și satisfacție pacientului, dar contribuie și la minimalizarea riscurilor de evenimente adverse: colectarea corectă a datelor de anamneză, risc de alergii, medicație cronică, comorbidități (...)”, scrie dr. Checea.
Pentru acest obiectiv el a calculat un buget de 180 de mii de lei, pentru contractarea unor firme de training personal, pentru materiale suport și chestionare.
Al treilea obiectiv e strâns legat de al doilea. Daniel Chelcea vede necesară îmbunătățirea procesului de feed-back realist cu pacienții și monitorizarea gradului de satisfacție al acestuia. Costuri: 3.000 de lei pe lună.
Audit clinic pentru evaluarea practicii medicale
Directorul DSP Sibiu vede necesară inițierea unui audit clinic, o evaluare a actului medical al tuturor cadrelor medicale din spital. ”Prin acesta se încearcă identificarea oricăror neajunsuri și îmbunătățirea calității serviciilor medicale. (...) În acest sens în planul anual de instruire al personalului medical va fi propusă această temă de instruire și vor fi formați angajați în domeniul auditului clinic”, se mai arată în document.
În literatura de specialitate, un audit clinic prevede ”revizuirea sistematică a îngrijirilor acordate pacienţilor, faţă de un set de criterii explicite, urmată de implementarea unor schimbări”.
Al doilea concurs
Col. dr. Daniel Chelcea și-a depus candidatura la postul de manager al spitalului la mijlocul lunii august și este singurul candidat pentru această funcție. Rezultatul final al concursului se va afla pe data de 21 septembrie.
La precedentul concurs, desfășurat la începutul lunii iunie, niciun candidat nu a reuşit să promoveze concursul de manager al Spitalului Județean Sibiu. Cele trei candidate, Daniela Bozga, Liliana Coldea (fost manager demisionar, acuzat de Ministerul Sănătăţii de „management defectuos”) şi Cristina Florica Neagu au fost respinse, după ce au obţinut note cuprinse între 5,82 şi 6,56.
Proiectul de management poate fi consultat AICI
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: audit clinic , chelcea , doctor , pacient , concurs , manager , Sibiu , comunicare , covid , pandemie , coronavirus
Vizualizari: 3476
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Darius88
Acum 4 ore
Sitar Gereim
Acum 5 ore
Darius88
Acum 5 ore
Darius88
Acum 5 ore
Leonard