Horia Creangă - arhitectul simplității

“… Minte clară și pozitivă, fără complicații intelectuale, dar dotat cu multă sensibilitate, Creangă vedea în volume și tot efortul lui tindea mereu spre simplificare. Planurile lui erau totdeauna excepțional de clare, iar amănuntul era sacrificat în favoarea ansamblului. [...] Era preocupat de magia formelor simple, în care proporția domină” - G.M. Cantacuzino, revista Simetria 1943

Nepotul povestitorului și scriitorului Ion Creangă, fiu al lui Constantin Creangă și Olga Petrea, a crescut alături de trei frați: Laetiția, sora mai mare, Silvia și Ion. Născut în 1892 la București, s-a remarcat în liceu ca bun desenator, jucător de oină și de fotbal. Și-a început studiile de arhitectură la București, unde era promovat stilul neo-românesc, dar plecarea pe front le-a întrerupt. A fost luat prizonier la Șercaia și trimis în lagăr la Stralsund (port german la Marea Baltică).

La întoarcerea din prizonierat, decide împreună cu mai mulți colegi și prieteni să își definitiveze studiile la Paris. În acest scop, în vara lui 1919 organizează o expoziție de grup împreună cu Lucia Dumbrăveanu, Catul Bogdan și Gheorghe Audisio la Ateneu Român, pentru a strânge fonduri. Cei patru prieteni expun acuarele și desene de monumente, peisaje și portrete realizate de ei înșiși. Reușesc să-și acopere costurile de drum. La momentul acela aproximativ 300 studenți români studiau la Paris.

Acolo, Horia trăiește și se îmbracă extrem de modest, iar uneori pictează și își vinde lucrările pentru a face față cheltuielilor. Aici face cunoștință cu ideile înnoitoare ale lui Corbusier, descoperă lucrările teoretice ale lui Toni Garnier și construcțiile lui Auguste și Gustave Perret, pionieri ai betonului armat în arhitectură. Lucia Dumbrăveanu, verișoara Henrietei Delavrancea, îi devine soție, iar, după obținerea diplomei și revenirea în România, va pregăti terenul pentru echipa Creangă, ca un adevărat impresar. Ea îl îndeamnă să acorde mai multă atenție relațiilor sociale și aspectului personal, ceea ce Horia ignora total, fiind absorbit doar de profesie.

La Ecole des Beaux-Arts studiază cu prof. arh. Gustav Umbdenstock. Pentru obținerea titlului de arhitect diplomat al guvernului francez (Architecte DPLG), face un stagiu de ucenicie în biroul profesorului său, alături de Lucia, G.M. Cantacuzino și Dumitru Săvulescu. În 1925 Umbdenstock îl angajează la “Compania de căi ferate din Nord”. Aici lucrează la proiectul gării din Tergnier-Aisne, un important nod feroviar, și la proiectul orășelului alăturat, destinat angajaților companiei. Maestrul este plăcut impresionat de prestația tânărului Creangă.

 

Reveniți în țară, cei doi soți încep să lucreze ca angajați, dar abordează și lucrări în privat, până reușesc să-și creeze un renume și o clientelă. Fratele mai mic al lui Horia, Ion, li se alătură după finalizarea studiilor. Prima lucrare ca liber-profesioniști care le aduce notorietate este casa de la Deva a doctorului Petru Groza. Participă la numeroase concursuri, dintre care câștigarea premiului I pentru sediul societății ARO (Asigurarea Românească) le aduce cel mai răsunător succes. Colaborarea cu societatea ARO, precum și cea cu industriașul Malaxa, va fi una de lungă durată, rezultatul lor fiind o serie de proiecte industriale, rezidențiale și mixte (birouri, comerț, hotel, cinematograf etc.).

Ca urmare a numeroaselor comenzi pe care le primește, biroul său de arhitectură crește și devine practic o școală neoficială foarte apreciată de aspiranții la profesie. Haralamb (Bubi) Georgescu este unul dintre tinerii arhitecți care vin să învețe de la maestrul Creangă, devenind în scurt timp un colaborator de bază al acestuia. În 1937 călătoresc împreună în Ungaria, Germania și Suedia pentru a se documenta în pregătirea proiectului Halelor Obor. 

A încetat din viață la Viena pe 1 august 1943, la doar 51 ani. Se internase în urma unor probleme de sănătate, la trei luni după o baie în apele încă foarte reci ale lacului Snagov la sfârșitul lui aprilie. 

Printre lucrările sale cele mai cunoscute se numără Teatrul Giulești, Imobilul ARO (Cinema Patria), Uzinele Malaxa (fabrica de țevi, pavilionul administrativ, laboratoarele), Imobilul Malaxa-Burileanu, amfiteatrul Școlii centrale de fete (devenit Teatrul Bulandra), restaurantul Pescăruș și Halele Centrale Obor în București, Hotel ARO în Brașov, Palatul Cultural din Cernăuți.

“Într-o carieră profesională de numai 16 ani, a realizat o operă remarcabilă, de mare valoare în ansamblul ei. Câteva din creaţiile sale au devenit, încă din timpul vieţii, repere fundamentale ale arhitecturii noastre, care se înscriu în patrimoniul european al perioadei. Opera sa respiră prospeţimea lumii noi pe care promotorii de pretutindeni ai arhitecturii moderne au dorit să o transpună în spaţii, volume şi forme. Pentru arhitectura românească, Horia Creangă va rămâne un aristocrat al formelor simple”. - prof. dr. arh. Nicolae Lascu

Mai multe informații despre Horia Creangă și despre proiectul cultural IDentitate: arhitecți pentru Cartierul Arhitecților găsiți pe www.identitate-archi.ro

Text de arh.-urb. Maria Cristina Găvozdea

Documentat de arh.-urb. Maria Cristina Găvozdea

Surse biografice:

• Nicolae Lascu, Ana-Maria Zahariade, Anca Iliescu, Florinel Radu, Horia Creangă. O monografie, ed. universitară Ion Mincu, București 2019
• Militza Sion, Horia Creangă. Crezul Simplității (1892-1943), Uniunea Arhitecților din România, București 2012

Casa dr. Petru Groza de la Deva (1927-29), foto de epocă.

Casa ing. Bunescu, vederi din stradă ;i din curte (1932), foto de epocă.

Imobil Burileanu-Malaxa (1935), perspectiva (foto de epoca), detalii exterioare, holul de acces si interior apartament (foto anii '90)

Imobilul Ottulescu (1934-35), fațadă, hol acces, interior duplex - foto anii '90

Uzinele Malaxa, Fabrica de țevi (1935-36) - perspective exterioare, structura halei în timpul construcției, macheta (foto de epocă)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi