Miercuri,
05.10.2022
Cer Senin
Acum
5°C

Marcel Iancu 

Marcel Iancu 

A fondat mișcarea Dada alături de Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans Arp, Tristan Tzara, R. Huelsenbeck şi, mai târziu, Hans Richter și a proiectat primele clădiri moderniste din România.

S-a născut pe 24 mai 1895 la București. Mama sa, Rachela, a jucat un rol important în formarea lui, stimulându-i de timpuriu interesul pentru artă. În perioada adolescenței a vizitat împreună cu familia vestul Europei (Italia, Elveția, Austro-Ungaria, Olanda), unde a vizitat muzee, galerii de artă și a admirat arhitectura orașelor occidentale. A avut doi frați și o soră. Toți cei trei frați au studiat la Școala Politehnică din Zürich (ETH), Marcel și Iuliu – arhitectura, iar George – inginerie de construcții.

Preocupat încă din liceu (unde a studiat pictura cu Iosif Iser) de noi forme de expresie artistică, între 1912-1913 a lansat, împreună cu Tristan Tzara și Ion Vinea, revista de avangardă "Simbolul". În calitate de student, a fost scutit de armată când România a intrat în război, astfel că preocupările sale artistice au fost neîntrerupte. Odată cu înființarea  mișcării Dada, activitatea sa artistică se intensifică și se diversifică: desenează afișe, ilustrează numerele 1,2 și 3 ale revistei Dada, creează măști, costume și decoruri pentru seratele Dada, în care cântă și recită, ține prelegeri despre arta și arhitectura modernă, pictează, sculptează, realizează colaje, reliefuri de ghips, lucrări de ghips pe pânză de sac etc. 

Călătorește prin Europa, participând la mai multe expoziții și manifestări ale mișcării Dada. La întoarcerea în România continuă să promoveze avangarda în artă, alături de vechiul său prieten, Ion Vinea, prin revista “Contimporanul”(1924-1936) și prin organizarea în 1924 a unei expoziții internaționale cu același nume la Bucureşti. La aceasta participă, printre alții, Paul Klee, Hans Arp şi F.T. Marinetti. 

Va colabora de-a lungul vieții cu numeroase reviste și se va alătura și altor grupări artistice, fiind într-o permanentă căutare, fără a se identifica total cu oricare dintre ele: "Art Nouveau" (1929-1932), "Grupul de artă" și "Criterion" (1933-1937), împreună cu M.H. Maxy, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Michăilescu. Va crea lucrări în diverse tehnici și va participa la expoziții de cele mai multe ori colective.

În calitate de arhitect, în perioada 1926-1938 a lucrat împreună cu fratele lui în Biroul de Studii Moderne, înființat de cei doi, unde își semnau proiectele cu Marcel Iuliu Iancu. În 1934, când s-a înființat Corpul Arhitecților, s-a înscris în tabloul “arhitecților recunoscuți” și a început să își semneze oficial proiectele proprii. Având doar titlul de “inginer fără diplomă” obținut la Zürich, frații Iancu nu aveau până atunci dreptul semnătură (profesională) recunoscut. Dintre clădirile pe care le-a proiectat amintim pavilionul Suchard, imobilul Clara Iancu și sanatoriul Bucegi.

În 1935 a publicat, împreună cu arhitecții Horia Creangă și Octav Doicescu, un manifest: „Către o arhitectură a Bucureștilor” propunând capitalei o viziune modernă.

Din cauza situației politice, a părăsit România în 1941, stabilindu-se în Palestina (din 1948, Israel). La Ein Hod, în Israel, în 1953, a înființat colonia de artiști plastici, care a fost activă până la decesul lui, în 1984.

Mai multe informații despre Marcel Iancu și despre proiectul cultural IDentitate: arhitecți pentru Cartierul Arhitecților găsiți pe www.identitate-archi.ro

Text de Cristina Bălău

Documentat de arh. Octavian Carabela și arh.-urb. Maria Găvozdea

Surse biografice:

  • Centenar Marcel Iancu 1895-1985, ed. Simetria, 1996
  • Marcel Iancu, Biroul de Studii Moderne, ed. Simetria, 2008
  • Traseu Urban Marcel Iancu (pliant), UAR, ed. Simetria, 2008
  • https://en.wikipedia.org/wiki/Marcel_Janco
  • http://www.metacult.ro/architecture/fisa.php?id=721 
  • https://arhitectura-1906.ro

Pavilionul Suchard (1926), București (demolat)

Vila Florica Chihăescu (1930), bd. Kiseleff, București

Imobil Clara Iancu (1931), București - imagine de epoca și planuri

Sanatoriul Bucegi (1934)

Afiș Dada realizat de Marcel Iancu, sursa ler_is_edu_ro

Trei femei in Malta, sursa www_ler_is_edu_ro

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus