Un preot ortodox din Kenya se află în vizită în România, iar la mijlocul lunii ianuarie a ajuns întâi în Cisnădie, apoi și în Sibiu. Este a doua vizită a lui în țara noastră și pentru că un preot din Cisnădie l-a susținut prin proiectele sale în misiunea din Africa, aceea de a avea grijă de peste 130 de copii conducând un orfelinat și o școală, a decis să se oprească și aici în călătoria sa pentru a le mulțumi personal oamenilor. A fost un moment ideal pentru a-l întreba cum este să vezi pentru prima dată zăpada, să mănânci mâncarea noastră și să slujești în bisericile din România. Părintele kenyan spune că România a ajuns ca a doua lui casă.
În luna mai a anului 2021 în Turnul Sfatului apărea povestea preotului Laurențiu Broscățeanu de la Parohia Cisnădie III de pe strada Țesătorilor, acolo unde este biserica Sf. Nicolae și unde slujește alături de părintele Nicolae Vintilă. Ce-l face special pe acest preot este faptul că pe lângă enoriașii cu situații precare și românii nevoiași, de doi ani reușește să ajute și copii din Kenya, Africa. Orice bănuț îi rămâne din campaniile pe care le face îi trimite în Kenya. Unul dintre preoții ortodocși pe care îl ajută este Agapios Habbil Lipesa Omukuba. L-a cunoscut în anul 2019 atunci când, în luna martie, a făcut o vizită în România. Părintele din Cisnădie a fost și a rămas impresionat de puterea de a face bine a preotului din Africa.
Habbil Lipesa Omukuba este directorul fondator al orfelinatului și școlii Sfânta Tabita din Kenya. Dacă anul trecut avea grijă de 50 de copii, anul acesta are grijă de 130. De asemeneanea, preotul are patru copii biologici și un bebeluș înfiat de curând, pe Maria.
Părintele Laurențiu și părintele Habbil
„Este incredibil cât de mult suflet pune în ceea ce face acolo. Îi ia pe acești copii de pe stradă și îi salvează de la moarte sigură. Îi crește apoi și îi educă. Cea mai nouă membră a marii lui familii este Maria, un bebeluș de doar câteva luni”, spune părintele Broscățeanu.
Preotul kenyan are pașaport valabil de la Patriarhul Alexandriei. Este un preot canonic, ceea ce înseamnă că poate sluji în orice comunitate de ortodocși cu binecuvântarea ierarhului locului. A venit la invitația unui preot din Cluj care i-a făcut un traseu. Părintele Laurențiu a profitat de asta și a făcut în așa fel încât să treacă și pe la Cisnădie.
„Cum de doi ani îl sprijinim prin proiectele noastre, m-am bucurat foarte mult că oamenii au avut ocazia să-l cunoască și s-au bucurat să-l vadă în biserica din Cisnădie. Așa au văzut la ce au contribuit”, spune părintele.
Așa a ajuns și la Cisnădie
La momentul publicării acestui articol, preotul Habbil Lipesa Omukuba se află încă în vizită, în România. La mijlocul lunii ianuarie era la Cisnădie, la părintele Broscățeanu și cu această ocazie a vizitat și Sibiul. A fost un moment oportun pentru a vorbi cu preotul ortodox din Africa, cu atât mai mult cu cât, în fiecare zi postează pe pagina sa de socializare experiențele cu frigul și zăpada, dar și cu momentele petrecute lăcașele de cult ale României.
La o ceașcă de cafea fierbinte, în redacția ziarului Turnul Sfatului, preotul a povestit că nu i-a fost ușor să se acomodeze cu mâncarea și frigul de aici.
„Când am sosit, mi-a fost foarte dificil, fiindcă e a doua oară pentru mine când trebuie să țin post, pentru că nu sunt obișnuit cu mâncarea de aici și am avut probleme”, spune zâmbind și apoi continuă. „Dacă prima dată am venit în primăvară acum m-am gândit că trebuie să vin iarna ca să văd zăpada. Pentru mine a fost pentru prima dată. În Kenya nu avem zăpadă. Nu a fost ușor să mă acomodez cu frigul”, mai spune părintele.
Părintele Habbil, frigul și zăpada
S-a adaptat în cele din urmă și s-a bucurat de zăpada pe care a găsit-o așternută în unele din localitățile pe care le-a vizitat, chiar dacă spune că a răcit.
„Când am văzut zăpada, am încercat să o testez fără mănuși și apoi am încercat să o gust. Mai știam ceva și de acasă pentru că la noi, în timpul sezonului cald, dacă ai congelator, poți să pui apă în el apoi, după ce îngheață, o iei. Așa că am încercat-o, ca să văd cum e. Din cauza asta, dar și pentru că am fost botezat cu zăpadă am fost puțin bolnav. Am cumpărat însă, medicamente și după trei zile am fost bine”.
A învățat să facă sarmale
Nu este obișnuit cu mâncarea de la noi, dar povestește că în anul 2019 a vizitat o mănăstire unde a învățat să facă sarmale cu ciuperci și orez și i-au plăcut foarte mult.
„Când am venit aici, am cerut în primul rând sarmale și a fost plăcut pentru mine. În prezent, îmi place mâncarea românească, fiindcă eu nu mănânc carne roșie, așa că sunt mereu foarte mulțumit. Îmi place peștele, îmi place puiul și-mi plac legumele verzi. Deci asta mănânc când vin aici, da”, mai spune preotul kenyan.
Habbil Lipesa Omukuba va sta în România până pe 24 februarie. La momentul discuției vizitase Timișoara, unde a stat câteva zile, Clujul, Târgu Mureș și apoi a ajuns la Sibiu. După ce a plecat din orașul nostru a mers la Alba Iulia, după care urma să viziteze Curtea de Argeș, Ploieștiul, Bucureștiul și apoi din nou Timișoara, pentru că de acolo va pleca în Kenya.
Cât timp stă aici merge în biserici și mănăstiri și slujește alături de preoți. Spune că în Africa nu este ușor să fie preot ortodox și de aceea învață foarte multe atunci când vine la noi.
„În țara mea, avem în jur de 47 de milioane de oameni și în jur de vreo 500.000 ortodocși, nu știu exact. În rest avem multe confesiuni. Avem protestanți, care sunt mulți, apoi catolici. Deci suntem foarte puțini ortodocși în Kenya și dacă ești preot ortodox, ești văzut ca fiind cineva care nu urmează Biblia, așa că, atunci când vin aici, învăț foarte multe, deoarece România este o țară ortodoxă, așa că învăț multe în parohii și la mănăstiri. Chiar este un loc sfânt, cu oameni iubitori, prietenoși și primitori”, spune preotul.
Din tot ce a văzut până acum în cele două vizite făcute în România spune că l-a impresionat în mod deosebit Cepșa, o mănăstire undeva după Timișoara, dar i-au plăcut și alte locuri, inclusiv Cisnădia și Sibiul.
S-a născut protestant
Preotul povestește că s-a născut protestant, dar a descoperit biserica ortodoxă datorită unui preot. A absolvit seminarul și este foarte fericit pentru că aceasta este menirea sa.
„M-am născut protestant, dar era și o biserică ortodoxă în Kenya. Fiindcă m-am născut într-o familie poligamă, mi-a fost foarte greu să beneficiez de educație și sufeream foarte mult din cauza asta. Auzeam tot timpul de bisericile ortodoxe și apoi a cunoscut un preot. Parohia lui era la vreo 20 de kilometri de satul meu și el mi-a vorbit despre biserica ortodoxă. M-am hotărât să merg să văd cum e biserica. Atunci eu îmi doream să devin în viață pastor, preot protestant, dar când m-am dus acolo, mi-au dat să citesc niște cărți. Am luat cărțile, le-am citit, apoi i-am spus că trebuie să mă alătur Bisericii Ortodoxe”, povestește părintele Habbil.
Preotul l-a botezat, apoi l-a îndrumat către seminar și l-a ajutat să-și termine studiile plătindu-i taxele școlare.
„Am fost foarte fericit, fiindcă aceea era chemarea mea: să slujesc biserica, așa că i-am acceptat oferta. În 1999, în septembrie, am început Seminarul și am absolvit în anul 2002. Apoi am rămas în capitala Nairobi, ca să slujesc la biserica de acolo”, mai spune părintele, sorbind din cafeaua lui.
Părintele Habbil slujește în biserica din Cisnădie
În Kenya îl așteaptă toți copiii lui. Spune că-i este foarte dor de ei și abia așteaptă să-i revadă.
„Sincer, îmi este foarte greu și le este și lor. De obicei, sunt mereu în preajma lor, stau cu ei, iar când sunt plecat, e ca și cum le-ar fi rău și de fiecare dată când mă sună, vor să mă vadă pe apel video, fiindcă sunt obișnuiți să mă vadă. Îi consider proprii mei copii și le este dor de mine, la fel ca și familiei mele”.
Apreciază enorm ajutorul dat de români
De România îl leagă și sprijinul pe care îl primește și care este foarte important pentru el. Părintele Laurențiu Boscățeanu îl ajută financiar prin proiectele sale în luna decembrie și de Paști, însă, îi este aproape pe tor parcursul anului un gest pe care preotul kenyan îl aprecciază.
Părintele Habbil alături de părintele Laurențiu și familia acestuia
„L-am cunoscut pe părinte (n.r preotul Laurențiu), când am fost aici prima dată, în 2019 și vizitam mănăstirea de la Sâmbăta. Când m-am întors în Kenya, m-a călăuzit tot timpul, mai ales când aveam nevoie. Apoi mi-a spus că avea să-mi trimită niște bani prin MoneyGram și să fiu pregătit să mă duc să ridic banii și de cele mai multe ori când primeam banii, uneori nu avem mâncare, alteori nu mi-am plătit angajații, uneori trebuie să cumpăr rechizite, așa că mă ajută mult, la fel și alți prieteni din România, care îmi trimit și ei bani tot timpul prin MoneyGram, prin PaypPal, prin transfer bancar”, povestește preotul.
În aceste momente, în Kenya construiește o școală pentru copii.
„Conduc o școală, de la clasele primare și până în clasa a opta. Am construit până acum nouă săli de clasă, săli permanente de clasă, deși nu sunt toate finalizate. Numai patru săli sunt gata, mai avem de terminat cinci. Mai construiesc dormitoare, o sală de mese și o bucătărie modernă, unde pot servi în jur de 500 de copii, fiindcă viziunea mea este să ajut cât mai mulți copii. Avem și o microfermă pe un teren închiriat pe care plantăm porumb, fasole și legume. Avem, de asemenea, vaci de lapte și găini pentru ouă. Ne ajută mult să întâmpinăm nevoile zilnice”, spune părintele.
Alături de copii în Kenya
Părintele Habbil spune că este foarte recunoscător pentru ajutorul primit de la noi.
„Așa am reușit să merg mai departe de la un început foarte modest până unde am ajuns acum. Sunt capabil să construiesc, sunt capabil să am grijă de copii și chiar sunt recunoscător pentru sprijinul celor de aici. Îi rog frumos să continue să mă sprijine, ca să pot termina construcțiile și, apoi, să cumpăr suficient pământ pe care să-l putem cultiva și să putem să ne întreținem, fiindcă atunci când voi pune în aplicare astfel de proiecte, voi putea să-mi întrețin copiii și familia. Și îmi va fie mie mai ușor, fiindcă nu știm ce se mai întâmplă mâine. Când a început coronavirusul, am fost foarte afectat, dar cu ajutorul primit îmi va fi mai ușor să îmi întrețin copiii și voi putea să salvez mai mulți copii, fiindcă avem mulți copii nevoiași”, spune preotul.
Consideră România ca a doua casă și-și dorește să o poată vizita în fiecare an. Aici învață foarte multe lucruri și vede călătoria ca pe un pelerinaj. Este ca o pauză în care își adună puterile pentru că acasă este mereu stresat luptând împotriva nevoilor zilnice.
„Trebuie să alerg încoace și încolo, ca să mă asigur că sunt bine copiii, ca să mă asigur că sunt plătiți membrii personalului meu, așa că, atunci când sunt aici, sunt mereu fericit”, încheie Părintele Habbil.
Fericit în România
Convorbire din România cu cei mici din Africa
Alături de copiii din Africa
În biserica din Cisnădie
La aeroport înainte de a veni în Romănia
Sursa foto: Turnul Sfatului și Facebook Agapios Habbil Lipesa Omukuba
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: Agapios Habbil Lipesa Omukuba , preot kenya , africa , preot cisnadie , Sibiu , Laurenţiu Broscăţeanu
Vizualizari: 4159
Ultimele comentarii
Acum 9 ore
Sibian
Acum 11 ore
Jiji Berbecali
Acum 11 ore
Carcotel
Acum 12 ore
John doe
Acum 12 ore
John doe