Cum a ajuns Cibinul să fie administrat, în Sibiu, de o asociație din Oradea? Și de ce nu este încurajată orice populare cu pește

Cazul prezentat marți de ziarul Turnul Sfatului, în care un pescar sibian dezamăgit că autoritățile locale nu se implică a luat problema în propriile mâini și a populat Cibinul cu pește, a scos la iveală o situație mai puțin obișnuită: Râul simbol al Sibiului este, de fapt, aflat în administrarea unei asociații pescărești din Oradea. Cum s-a ajuns aici?

Asociația se numește Aqua Crisius și este una dintre cele mai apreciate asociații ale pescarilor sportivi din România, în zona de nord-vest a țării fiind foarte implicată în întreținerea, ecologizarea și popularea apelor pe care le are în grijă. Nu același lucru se poate spune despre râul Cibin, după cum recunoaște chiar președintele ONG-ului, Andrei Togor. Acesta a explicat pentru Turnul Sfatului că preluarea Cibinului, de la ieșirea din comuna Cristian până la vărsarea în Olt, s-a făcut în urmă cu aproximativ patru ani, fiind o situație conjuncturală.

”Pentru că situația apelor în județul Bihor este foarte tulbure, asociația noastră ca să-și poată desfășura activitatea în continuare, după mai mult de zece ani de activitate, a fost nevoită la un moment dat să-și extindă arealul și în alte județe. O condiție ca o asociație de pescari să funcționeze este aceea de a elibera documente care să ateste dreptul de pescuit. Întâmplarea a făcut ca în acea perioadă râul Cibin să fie disponibil. A fost o posibilitate prin care noi am putut să avem cel puțin o apă în gestiune, cu scopul de a ne putea continua activitatea curentă. Nu am știut la momentul respectiv dacă râul Cibin chiar va ajunge în gestiunea noastră, nu am știut dacă ea va fi singura sau vom avea și altele, dintr-un anumit punct de vedere fiind un fel de colac de salvare pentru noi”, a declarat Andrei Togor, președintele Asociației Pescarilor Sportivi Aqua Crisius.

Andrei Togor, foto: www.www.aquacrisius.ro

Andrei Togor mai spune că este conștient de faptul că atenția pe care o primește Cibinul nu este cea pe care o merită, motiv pentru care Aqua Crisius și-a manifestat intenția, în mai multe rânduri, ca Asociația Națională pentru Pescuit și Acvacultură să-i sprijine în a oferi ulterior râul unei alte asociații. În plus, pentru a veni în sprijinul pescarilor sibieni, Aqua Crisius are un parteneriat încheiat cu Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sibiu.

”Există o convenție de reciprocitate prin care pescarii noștri pot pescui fără alte pretenții financiare suplimentare, iar paznicii au obligația de a face periodic controale anti-braconaj”, a confirmat Romeo Stoicescu, directorul AJVPS Sibiu.

Referitor la popularea cu caras a râului Cibin, făcută zilele trecute din proprie inițiativă de un pescar local, Andrei Togor spune că uneori și cele mai bune intenții pot avea efecte negative. El este de părere că din punct de vedere legal pescarul respectiv nu poate fi tras la răspundere, însă gestul lui poate afecta mediul acvatic.

”Problema de fond este cea a lacunei legislative, din punct de vedere al introducerii de material biologic în apele din România. Ca să fiu mai explicit, avem o legislație cu carențe enorme în ceea ce privește modul de desfășurare a repopulărilor în habitate piscicole naturale. Omul acela și dacă a populat cu caras, aproape că nu poate fi tras la răspundere pentru fapta sa. Dacă am avea o legislație care se și aplică, eu sunt convins că pescarii, deși bine intenționați, s-ar gândi de două ori înainte să arunce o găleată de pește în râu. Astfel de gesturi mi se par total inoportune, mai ales că vorbim despre caras, o specie invazivă, care practică parazitismul reproductiv. Nu știu dacă opinia publică are la cunoștință faptul că aproximativ 98% din populația de caras este reprezentată de femele, icrele depuse fiind fecundate de masculii altor specii. Cu toate acestea sută la sută din peștii rezultați sunt caras, deci nu preiau material biologic de la masculi, ci doar se induce dezvoltarea ulterioară a embrionului. Ori consecința acestui fapt este că icrele celorlalte specii, de multe ori autohtone, ajung să nu mai fie fecundate. Se înmulțesc carașii într-un ritm alarmant, o specie foarte rezistentă, foarte competitivă, care în multe țări civilizate este combătută”, a mai explicat Andrei Togor, absolvent de piscicultură, specializat în ihtiologie.

Reporterul Turnul Sfatului l-a întrebat pe pescarul menționat mai sus dacă s-a gândit să contacteze Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor, Apele Române, ori Primăria Sibiu, înainte de a introduce peștii în ecosistem.

Răspunsul lui I. M. a venit imediat: ”Dintre toate aceste instituții pe care le-ați enumerat, probabil și altele, că Cibinul traversează multe localități, s-a sesizat cineva că nu mai e pește în râu? Nu am văzut pe nimeni. Ba mai mult, mergeți pe malurile Cibinului să vedeți câte gunoaie sunt și nu le strânge nimeni. Bani sigur s-ar găsi și pentru populări, și pentru ecologizări, dar nu se implică nimeni. Mie îmi pare rău pentru că este păcat să avem un râu atât de frumos în oraș și să nu profităm de el la maxim.”

Pește din specia caras în râul Cibin

Am cerut un punct de vedere pe această temă și directorului AJVPS Sibiu.

”Cibinul este un râu de referință în țara noastră. Din el se iau probe de apă, în amonte, pentru stabilirea calității apei în România. Problema este poluarea. Din cauza poluării și a condițiilor de mediu, viața peștilor este afectată. Apa este tulburată excesiv de materii în suspensie care provin de la balastierele din amonte de Sibiu”, a declarat Romeo Stoicescu.

Ziarul Turnul Sfatului a scris în mai multe rânduri despre poluarea de pe râul Cibin:

FOTO-VIDEO Rușinea Sibiului: Tone de gunoaie strânse de autorități de pe malul Cibinului, lângă biserică

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi