Luni,
27.06.2022
Ceata
Acum
14°C

Dr. Iulia Simina, singurul medic primar pneumolog pediatru din Sibiu: „trebuie să restabilim conexiunile medic – pacient ”

Dr. Iulia Simina, singurul medic primar pneumolog pediatru din Sibiu: „trebuie să restabilim conexiunile medic – pacient ”

Dr. Iulia Simina este singurul medic primar pneumolog pediatru din Sibiu și unul dintre puținii încadrați pe aceste specializări din țară. Absolventă a Facultății de Medicină din Cluj și originară din Alba Iulia, doctorul activează, în prezent, la Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC). Într-un interviu acordat ziarului Turnul Sfatului medicul vorbește despre diferența dintre pediatrie și pediatria pneumologică, despre incidența Tuberculozei la copiii din Sibiu, despre riscurile la care sunt supuși plămânii lor imediat după naștere, despre bronșiolitele și pneumoniile din perioada intrării micuților în colectivitate, dar și despre repercusiunile COVID-ului la copii. Pe de altă parte, în 24 martie este Ziua Mondială de luptă împotriva tuberculozei, un motiv în plus pentru a cunoaște mai multe despre această boală care poate afecta și copiii.

Citește și „FOTO/Dispensarul TBC a intrat în secolul XXI. Reabilitare la standarde europene printr-un proiect de peste 4 milioane de lei”

Cum de ați ales o carieră în medicină?

Am cochetat cu această idee încă din perioada liceului. Eu am terminat un profil real, la un liceu din Alba Iulia, de unde sunt de loc, la o clasă de matematică – fizică și printre materiile predominante erau fizica, chimia și biologia. Mi-au plăcut foarte mult aceste materii și mă gândeam în ce domeniu aș putea să le aplic. Asta se întâmpla în anul 1998 și în acea perioadă se dădea încă examen de admitere la facultatea de medicină tocmai din chimie, fizică și biologie și atunci m-am gândit că asta ar fi o variantă viabilă. Am susținut examenul de admitere la Facultatea de Medicină din Cluj Napoca și am fost admisă. Am fost studentă șase ani la această facultate. Am fost ultima generație care a mai prins stagiatura la momentul respectiv și am lucrat un an ca medic stagiar la Spitalul Municipal din Alba Iulia. În urma acestei stagiaturi se obținea atunci dreptul de liberă practică. După finalizarea stagiaturii a urmat specializarea.

În Sibiu cum ați ajuns?

Am ales să fac o specializare la Sibiu, respectiv Pediatria, din motive familiale. M-am mutat aici cu soțul, noi fiind amândoi din Alba Iulia. Ajungând aici am început această specializare care a durat cinci ani. Tot în această perioadă m-am înscris și la doctorat și, ca o coincidență, în momentul în care mi-am ales tema, m-am îndreptat către un subiect axat mai mult pe Pneumologie, fără să știu la momentul respectiv că după patru ani chiar mă voi înscrie la această specialitate.

Și totuși cum v-ați îndreptat și către această specializare?

După cei cinci ani de rezidențiat pe Pediatrie am lucrat la clinica Polisano aproximativ trei ani ca și medic pediatru. Am constatat că, în cadrul Pediatriei, există foarte mult o patologie pulmonară. Așa am ajuns la concluzia că, aceasta ar fi o specialitate care m-ar ajuta să mă perfecționez mai mult într-o ramură a Pediatriei. Am decis la momentul respectiv să încep și a doua specializare, respectiv Pneumologie. În perioada respectivă, însă, nu exista și aceasta a fost o mare problemă, pentru că, o perioadă lunga de timp, în nomenclatorul specializărilor medicale nu exista Pneumologie pediatrică. Nu puteai să te înscrii la această specializare. La momentul în care eu am vrut să mă specializez și pe partea de Pneumologie nu am avut decât varianta de a mai face încă patru ani de specializare pe care i-am și finalizat. Unul dintre motivele pentru care am ales Pneumologia a fost faptul că exista un deficit major din punct de vedere al pneumologilor pediatri pentru că majoritatea erau deja în vârstă, apropiați de pensionare și era evident că toate secțiile de Pneumologie pediatrică, și cred că sunt foarte puține în țară, vor avea nevoie de medici tineri care să preia aceste secții. Astfel am ajuns să fac Pneumologie pediatrică.

Acum sunteți medic pediatru pneumolog la Spitalul TBC din Sibiu. De cât timp lucrați aici?

Sunt aici începând cu anul 2015. Sunt șefa Compartimentului de Pneumologie pediatrică. Deocamdată, de la debutul pandemiei de COVID activitatea secției a fost sistată temporar și din cauza faptului că toată atenția, fondurile, materialele sanitare și personalul medical s-au concentrat pe a acoperi nevoia aceasta de a trata pacienții COVID. Sperăm ca după ce lucrurile se liniștesc să dăm drumul din nou acestei secții de copii, care este formată din 15 paturi pentru copii și cinci paturi pentru mame. În această secție tratăm patologii respiratorii atât acute și aici vorbim de bronșiolite, bronșite, pneumonii, pleurezii cât și cronice cum este tuberculoza.

Ați pomenit de lipsă acută de medici pediatri pneumologi. Această lipsă se păstrează și în prezent?

Da, sunt foarte multe județe care nu au pneumolog pediatru. Noi avem cazuri din Sibiu, avem din Alba, din Vâlcea care vin la noi în spital. Au și ei în județele lor dispensare de pneumologie dar pentru a iniția tratamentul la un copil cu tuberculoză trebuie făcute investigații care necesită, pe de o parte spitalizare, pe de altă parte, cel puțin posibilitatea urmăririi în ambulator și a inițierii terapiei de către un medic pneumolog pediatru astfel încât, pe baza schemei prescrise, medicii de la dispensarele teritoriale să poată să continue schema de tratament stabilită.

Care este diferența între Pneumologia pediatrică și Pediatrie?

Afecțiunile acute respiratorii pot fi tratate la fel de bine de medicii pediatrii, care au o pregătire corespunzătoare în acest sens și pot trata asemenea cazuri. Singura diferență între Pneumologia pediatrică și Pediatrie o face, de fapt, tuberculoza pentru că, singurul medic care poate și are competența să trateze această boală este pneumologul pediatru. Acesta este motivul pentru care toate cazurile de suspiciune de tuberculoză ajung la noi pentru diagnosticare și pentru a decide dacă se începe tratamentul sau nu. Asta înseamnă Pneumologia pediatrică: afecțiuni acute și cronice. Acum, după pandemia de COVID se mai poate adăuga un capitol separat. Este vorba despre o evaluare pneumologică a copiilor care au trecut prin infecția cu virusul SARS CoV-2. Facem și asemenea evaluări care constau în consult clinic, spirometrie, radiografie pulmonară, analize de laborator și stabilirea ulterioară a conduitei terapeutice.

Orice părinte atunci când își duce copilul în colectivitate se lovește de bronșiolite, bronșite și chiar pneumonii. Ce le puteți spune? Cum trebuie să reacționeze atunci când copilul are astfel de afecțiuni?

Dacă vorbim de afectarea pulmonară din sezonul rece și după intrarea în colectivitate, atunci marea majoritate a cazurilor au ca factori principali virușii. Dar sunt și alți factori care pot să influențeze evoluția unei simple bronșiolite și să o facă să devină o afecțiune repetată, când deja nu mai discutăm de o simplă bronșiolită, ci discutăm despre o patologie pe care noi o numim wheezing recurent care reprezintă o stare premergătoare astmului bronșic. 40% dintre copilașii cu wheezing recurent vor dezvolta astm bronșic, în timp ce 60% dintre ei nu vor mai avea probleme după vârsta de 7 ani. Dar tocmai din acest motiv, în momentul în care copilul face cel puțin trei episoade de bronșiolită, deja ar trebui ridicat un semn de întrebare și ar trebui văzut de un medic pediatru care să-i monitorizeze din trei în trei luni, pentru că, în tratamentul acestor bronșiolite, un efect major îl au bronhodilatatoarele și antiinflamatoarele inhalatorii, dar și acestea trebuie administrate cu prudență din cauza reacțiilor adverse care pot apărea. Este nevoie de o terapie de fond pentru acești copilași care fac episoade recurente de wheezing care se administrează timp de șase luni, toată toamna și toată iarna. Suprapus peste aceste tratamente intervin sprayurile inhalatorii. Noi îi învățăm pe părinți cum trebuie folosite acestea încă de la primele semne de răceală astfel încât să poată controla bronșiolita, astfel încât să nu evolueze mai departe spre suprainfecții bacteriene si spre apariția unor pneumonii bacteriene. De asemenea, alți factori favorizanți pentru infecțiile respiratorii recurente pot fi regăsiți și după o discuție cu părinții, pentru că pot fi factori care pornesc chiar înainte de a se naște copilul. De exemplu, sunt situații în care sunt mămici fumătoare pe perioada sarcinii. Studiile au demonstrat că, acei copii care se nasc din mame fumătoare dezvoltă mult mai frecvent acest wheezing recurent decât ceilalți copii. Totodată există situații în care, atunci când se naște copilul aspiră lichid amniotic, iar aceste aspirații în plămân pot să constituie un factor pentru o sensibilitate crescută la nivelul plămânului. Mămicile care se confruntă cu infecții pe perioada sarcinii pot să nască bebeluși cu patologie pulmonară și, de asemenea, bebelușii născuți prematur care se nasc cu un deficit de surfactant (lichidul acela care menține alveolele deschise) pot să fie predispuși la afecțiuni respiratorii recurente. Dacă plămânul este imatur la naștere, automat, el toată viața va avea o sensibilitate crescută la diverse noxe respiratorii și la diverși alergeni respiratori. După naștere intervin alți factori (de ex. expunerea la noxe respiratorii). Spre exemplu, dacă cel mic se naște într-un mediu în care se fumează, el devine fumător pasiv. De fapt, sunt trei tipuri de fumători: cel activ - persoana care fumează, cel pasiv – cel care inhalează fumul și fumatul ”la mâna a treia”- atunci când particulele de fum se depun pe haine sau pe obiectele din casă și este inhalat de cele mai multe ori de copii. Nu mai spunem de vârsta adolescenței când copilul însuși, uneori, va începe să fumeze. La noi în țară ar mai fi și faptul că sunt foarte multe familii care nu au posibilitatea de încălzire decât cu lemne și atunci, în perioada toamnă-iarnă, este expunerea la praful acela de cenușă. Nocivă este și folosirea sobelor de gătit și copiii ținuți în bucătărie cu mama cât timp gătește, pentru că, și acolo se elimina gaze care pot deveni toxice. Mai putem vorbi despre umiditatea din casă care, de cele mai multe ori, duce la apariția mucegaiului, dar și despre aerul foarte uscat care nu este bun. O umiditate de peste 60%, asociată cu o temperatură ridicată în casă, de 25-26 de grade este un mediu foarte bun pentru formarea acarienilor, iar alergia la praful de casă și la acarieni este una dintre cele mai frecvente alergii pe care le-am constatat eu. Atenție și la plantele de apartament, la animalele de companie, în mod special la pisici, dar și la odorizantele de cameră și la soluțiile de curățat fiind soluții cu mulți compuși chimici.

Pentru că am vorbit mai înainte de tuberculoză, este dificil de diagnosticat această boală la copii?

Tuberculoza este o boală greu de diagnosticat la copii. Aceasta poate fi depistată prin efectuarea de culturi din sputa expectorată spontan sau indusă, ori copilul este un pacient care nu este capabil să expectoreze. La adult îi poți explica, sunt manevre care pot să ajute expectoratul, dar, la copiii, și mai ales la copiii foarte mici, este mai dificilă colaborarea. Recent am avut un pacient de două luni diagnosticat cu tuberculoză. Din start obținerea produsului biologic  pentru efectuarea microscopiei și a culturii specifice pentru bacilul Koch este destul de greu de obținut la copil. Există varianta aspiratului bronșic, dar aceea se face prin bronhoscopie, ceea ce necesită o anestezie generală cu complicațiile aferente unei anestezii generale. Există, însă, și posibilitatea aspiratului gastric pe care noi îl folosim la copilașii care nu pot să expectoreze și care se efectuează cu sonde speciale. Se aspiră lichidul gastric dimineața, pe nemâncate, și se trimite la laborator. Un prim rezultat în avem deja din prima zi, când se obține rezultatul microscopiei și a testului genetic. Acest test este o noutate a ultimilor ani și este extrem de util pentru că ne ajută să depistam, din prima zi, acizii moduleici specifici pentru bacilul tuberculozei și să stabilim mult mai repede diagnosticul. Pe lângă produsele biologice pe care le prelevăm, o altă metodă de diagnostic este și radiografia. De fapt, majoritatea cazurilor de tuberculoză noi așa le depistăm. Pacienții vin cu radiografia de la medicul de familie pe care se ridică suspiciunea de tuberculoză și, pornind de acolo, începem investigațiile.

Cum se vaccinează acum copiii împotriva acestei boli?

Acum Ghidul Național pentru Tuberculoză prevede vaccinarea doar o singură dată, în maternitate, înainte de externare. Tot Programul Național pentru Tuberculoză permite recuperarea vaccinului BCG la acei copii care nu au fost vaccinați în maternitate din cauza unor contraindicații temporare, de exemplu era febril, avea greutate sub 2.500 de grame sau avea o boala eruptiva și, atunci, acești copii se vaccinează ulterior, după vârsta de trei luni. Recuperarea vaccinului poate fi făcută până la vârsta de patru ani. Suntem printre puținele țări în care se mai face vaccinul pentru tuberculoză, pentru că în celelalte țări nu prea mai există această afecțiune.

Care sunt principalele simptome care duc spre suspiciunea de Tuberculoză?

O tuse persistentă peste trei săptămâni care nu cedează la tratament, care apare la un copil care este febril (peste 38 de grade) sau subfebril (între 37,5 și 38 de grade), care este apatic, obosit, nu mai mănâncă bine, scade mult în greutate, nu mai are chef de joacă, transpiră abundent. Acestea ar fi unele dintre semnele care ar putea să tragă un semnal de alarmă. Dar sunt și semnele specifice Primoinfecției tuberculoase. Acestea sunt kerato-conjunctivitele cronice care nu cedează pe tratamentul medicului oftalmolog, apariția unor noduli rosii, dureroși, de obicei în zona gambelor și inflamarea ganglionilor în zona cervicală, axilară, inghinală etc.

Și opțiunile de tratament?

Acestea variază în funcție de localizarea tuberculozei. Dacă vorbim de tuberculoza pulmonară regimul pentru copii este același ca și la adulți și constă în șase luni de tratament, dacă ne gândim la cazurile noi, pentru că avem și recidive, dar mai rare la copii. În tratamentul clasic se administrează patru antituberculoase, zilnic, timp de două luni de zile, urmate de două antituberculoase, de trei ori pe săptămână, încă patru luni de zile. Există situații în care tuberculoza este reprezentată pin leziuni minime pulmonare sau este vorba despre un copil care a ieșit negativ la microscopie, la examenul acela pe care îl obținem în prima zi din produsul biologic, și, atunci, se poate aplica un regim puțin mai simplu, cu trei antituberculoase în primele luni și pe care noi îl preferăm, pentru că, antituberculoase, din păcate, au și efecte adverse.

Sunt copii mai predispuși la această boală decât alții și aici vă rog să ne vorbiți despre cum pot face copiii această boală.

Ca și grupe de vârstă mai predispuse pentru a face această infecție sunt copiii sub cinci ani, pentru că imunitatea este redusă și, de cele mai multe ori, contactează boala de la unul dintre părinți. Riscul foarte mare la această vârstă  este acela de a dezvolta o tuberculoză miliară (aceasta este o tuberculoză diseminată în întreg organismul cu localizare inclusiv la nivelul creierului, la nivelul oaselor, la nivelul plămânului), dar și meningita tuberculoasă (care este o formă severă de meningită). Complicatiile meningitei din cauza acestui bacil, din păcate, sunt foarte severe, circa 40% dintre copii supravietuiesc, iar acestia rămân cu sechele definitive pe viață. De aceea este foarte bine de cântărit toate opțiunile terapeutice și de inițiat tratamentul atunci când există cea mai mică suspiciune.

Tuberculoza se ia doar prin transmitere pe cale aeriană?

Principala modalitate de transmitere a bacilului Koch este transmiterea respiratorie. Sunt acele picături invizibile pe care noi le expectorăm de fiecare dată când vorbim, nu mai spun atunci când tușim, strănutăm, cântăm sau râdem și atunci practic transmiterea este preponderent aeriană. Dar contactul este definit atunci când stai lângă o persoană cu tuberculoză pe o perioadă de cel puțin patru ore, la o distanță minimă necesară unei conversații. În acest caz este sigur aproape 100% că vei contacta bacilul. Aceasta depinde și de contagiozitatea sursei, pentru că cei mici pot fi contagioși sau nu.

Care sunt cele mai contagioase forme de tuberculoză?

Tuberculoza cazeoasă, ulcerată sau forme de tuberculoză cavitară, mai rară la copii, însă sunt forme extrem de contagioase. Într-o cavitate, adică o gaură în plămâni, supraviețuiesc milioane de bacili Koch pe care îi expectorăm cu fiecare picătură de salivă dacă suntem infectați. Acestea sunt formele de tuberculoză cele mai contagioase, din punct de vedere anatomic. Dacă vorbim din punct de vedere al gradului de contagiozitate, după afectarea plămânului, contagiozitatea este cuantificată prin gradul de pozitivare la microscopie. Cu cât este mai intens pozitiv la microscopie cu atât este mai contagios. Bacilul poate fi transmis și prin sistemul digestiv. De exemplu, o mamă care este bolnavă de tuberculoză pregătește alimentația copilului, ea tușește, expectorează în mâncarea copilului, după care i-o dă să mănânce și așa apare tuberculoza digestivă. Deci există tuberculoza pulmonară și alte forme de tuberculoze extrapulmonare: cea digestivă, cea osteo-articulara (o formă destul de importantă care lasă sechele și o rigiditate articulară extrem de importantă, cu afectarea mersului sau mobilității membrului afectat). Tuberculoza osoasă este foarte importantă și deloc de neglijat. Am avut chiar în Sibiu două cazuri de tuberculoză de coloană vertebrală. La aceste cazuri se produce o erodare a platourilor vertebrale, cu prăbușirea efectivă a coloanei vertebrale, cu deformări importante, cu compresii pe nervi și cu apariția durerilor, amorțelilor și cu simptomatologie generată de această compresiune pe nervii periferici.

Se vindecă tuberculoza sută la sută?

Da, dacă se urmează tratamentul corespunzător se vindecă sută la sută. Singura problemă care rămâne este aceea că, există posibilitatea ca unii bacili să rămână dormanți. Adică ei stau într-o perioadă de inactivitate, iar dacă, ulterior, apar situații care duc la o scădere a imunității, un stres mai deosebit, oboseală, alimentație inadecvată, un stil de viață necorespunzător sau daca se asociaza boli care evoluează cu imunodepresie (de.ex.cancer, diverse leucemii, limfoame, infecția HIV), în momentul acela este posibil ca acești bacili să se reactiveze și atunci vorbim despre tuberculoză recidivată, despre care am spus că la copil este mai rară, dar am avut și noi cazuri de adolescent cu tuberculoză recidivată.

Sunt adolescenții mai predispuși la această boală?

Da, putem spune, pentru că știți, din păcate, foarte mulți adolescenți sunt fumători, aceeași țigară o împart mai mulți, aceeași sticlă de suc sau bere este folosită de mai mulți adolescenți, plus că deja au parteneri de viață. Uneori, adolescența se asociază cu un stil de viață mai nesănătos, cu alimentație deficitară si/sau odihnă insuficientă. Există o mai mare transmitere în rândul adolescenților din cauza acestor factori.

Pot exista cazuri în care cineva să fie bolnav de tuberculoză și să nu aibă simptome?

Da, pot exista și este o vorbă clasică care spune că tuberculoza nu se aude, ci se vede. De multe ori te afli în fața unui pacient cu tuberculoză și nu auzi nimic pulmonar. Există această posibilitate de a nu se auzi nimic, dar pe radiografie să se vadă modificările specifice acestei boli. Simptomatologia la început poate fi atribuită nu neapărat unei tuberculoze și se pune pe seama altor factori (de ex.o infectie banala de cai respiratorii, scaderea apetitului si scaderea ponderala din cauza unor probleme digestive, transpiratiile abundente din cauza rahitismului etc.).

Care sunt cifrele pe Sibiu?

În anul 2021 am avut 53 de cazuri noi de tuberculoză, per total, adulți și copii, iar din acest total 7 au fost copii. Dacă ne raportăm la populația din Sibiu care este undeva la 165.000 de locuitori, ar însemna că undeva la 0,3 la mia de locuitori ar fi incidența tuberculozei pe Sibiu. Grupa de vârstă 0 – 14 ani a fost cea mai afectată, dacă vorbim despre copii. Am avut, de asemenea, contacți testați prin testul cu tuberculină, un număr de 82 anul trecut. Acești contacți sunt copii care, fie trăiesc în familia unde s-a depistat un caz nou la adulți, fie sunt copii depistați în cadrul anchetelor epidemiologice desfășurate în școli. Din total acestora am introdus pe tratament profilactic circa 13 pacienți, acestia fiind infectați cu bacilul Koch (infecția nu semnifică obligatoriu și boala tuberculoza, dar infecția poate evolua spre boalî, mai ales daca sunt prezenți anumiți factori favorizați).

Incidența aceasta despre care vorbiți este una mică, nu?

Da, acum nu știu cum stăm în raport cu celelalte județe, dar din câte am înțeles suntem undeva pe locul trei în țară.

La final, să vorbim puțim și despre pandemia de COVID. Ce a însemnat pentru copii, mai ales ultimul val despre care s-a spus că i-a afectat mai mult?

Sincer am observat că numărul cazurilor depistate la copii a fost mai mare, dar, ca și în celelalte valuri afectarea pulmonară a fost redusă. Ei au avut simptome minime și chiar asimptomatici. Au fost situații în care au venit părinții pentru ei că fuseseră pozitivi, iar copilul negativ, dar au vrut totuși să-i facă si acestuia o evaluare. După ce am dozat anticorpii specifici pentru virusul SARS CoV-2, am constatat că aveau o cantitate mare de anticorpi, fără ca ei să fi fost simptomatici sau să se fi pozitivat vreodată. Copiii au trecut mult mai ușor prin boală. O explicație ar fi faptul că, în această perioadă a copilăriei, există această schemă națională de vaccinare cu vaccinurile pe care copilul le primește în primii ani de viață și se pare că, sistemul imunitar este foarte bine stimulat și atunci, având arsenalul imunitar antrenat, copiii au trecut mai ușor prin boală. Ce am constatat mai mult a fost că o parte dintre copiii care au trecut prin boală au rămas cu o oboseală la efort, destul de importantă. La spirograme am constat o scădere semnificativa a parametrilor respiratori. Sunt mulți care vin acum fie cu dispnee importantă, fie cu tuse la efort. Noi am făcut un pachet de evaluare post-COVID care se face pe baza unor internări de zi și, în cadrul acestora, copilului i se face un examen clinic, o spirometrie, se fac analize de sânge (inclusiv pentru anticorpi pentru a vedea dacă are sau nu o oarecare protecție) și o radiografie pulmonară acolo unde se impune.

Pentru acest pachet se vine cu trimitere de la medicul de familie?

Da, și programările se fac la nivelul fișierului spitalului de Pneumoftiziologie. Sunt servicii gratuite. Copilul trebuie să vină dimineața, să fie nemâncat, pentru a i se face analize de sânge și să vină pe baza unei programări, pentru că, în acest moment suntem doar un medic și o asistentă la cabinetul de pneumologie pediatrică. Numărul de telefon este afisat pe site-ul spitalului sau la fișier.

Aveți un mesaj pe care doriți să-l transmiteți sibienilor?

Cu siguranță că pandemia de COVID ne-a zdruncinat pe toți, atât medici cât și pacienți. Ceea ce doresc eu să le transmit tuturor pacienților și aparținătorilor pacienților este faptul că trebuie să restabilim conexiunile medic – pacient și să colaborăm în permanență pentru bunul mers al lucrurilor. Pacienților nu trebuie să le fie teamă că se vor îmbolnăvi de COVID dacă se prezintă la spital. În cadrul spitalului se respectă circuitele epidemiologice și se efectuează triajul corespunzător al pacientilor. Nu este normal ca, din cauza acestor temeri, să fie neglijate afecțiunile cronice, cum este de exemplu Tuberculoza. Din cauza acestei reticențe de a se prezenta la spital, ajung să fie internați pacienți în stare gravă, cu diverse afecțiuni cronice pulmonare. Să nu uităm că, deocamdată, din păcate, suntem o țară cu o incidență crescută a tuberculozei, față de alte țări din Europa, în ciuda faptului că, încă, mai avem în schema națională de vaccinare vaccinul antituberculos.

Citește și Clădirea Dispensarului TBC va fi iluminată în roșu pentru a marca Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

1 comentarii

Un sibian

Acum 3 luni

NU mai cereti spaga pentru actul medical, tratati pacientii cum trebuie ca aveti salarii IMENSE!!!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus