Duminică,
26.06.2022
Cer Senin
Acum
20°C

Pe ce se duc banii de la PNRR, în Sibiu. Dispută PNL - PSD pe ruta gastronomiei

Pe ce se duc banii de la PNRR, în Sibiu. Dispută PNL - PSD pe ruta gastronomiei

”Ruta gastronomiei tradiționale în județul Sibiu”, proiect aprobat în cadrul PNRR, aduce pentru fiecare din cele 30 de localități aprobate câte 90 de mii de euro, însă social-democrații acuză că dintre acestea 23 sunt liberale, în timp ce cu primar PSD sunt doar trei. Câte una mai e reprezentată de edil ecologist, de la PMP, USR și FDGR.

”Noi nu am fost agreați pentru că nu suntem zonă, că nu avem turism”

Primărița din Loamneș, Maria Greavu, este unul din cei trei social-democrați mulțumiți că au intrat pe această listă, însă spune că meritul îi aparținei Mariei Ramf, gospodina care vinde pâine de Alămor la Piața Volantă Transilvania.

”Ea a fost foarte, foarte incisivă, ca să zic așa, pentru faptul că ea a fost printre primii care s-au dus peste tot, inclusiv la Sala Transilvania, la mese, ea face pâinea pe vatră, tradițional, acel model de pâine cum numai ea îl face. Apoi ea a cam fost exclusă cam de peste tot, dar nu a renunțat și s-a implicat, a avut mari, mari probleme, a avut o mie și una de dificultăți, dar nu s-a dat bătută. În final a reușit și a fost inclusă pe listă”, spune Maria Greavu.

Primarul din Loamneș spune că nu a existat o procedură clară după care s-a efectuat trierea localităților și a producătorilor care să primească bani de la Uniunea Europeană.

”Noi nu am fost agreați pentru că nu suntem zonă, că nu avem turism, dar sunt aici sunt zone care se pot crea, mai ales că este Ocna aproape, sunt și vulcanii noroioși la Hașag, e și Sădinca, sunt câteva chestiuni, sunt și lacurile de pești de la Mândra, cu fauna aceea și cu aria protejată. Inclusiv acest peisaj care te decuplează de toate probleme, mai ales rupturile acestea de la Alămor și intrarea aia în sat. Ea a fost foarte ambițioasă să reușească și mă bucur că a reușit. Nu a existat o procedură. Efectiv nu s-a vrut să fie inclusă, însă prin efortul ei personal a reușit”, a explicat Maria Greavu.

Cine sunt primăriile

PNL are 27 de localități din 23 de UAT-uri în acest proiect din cadrul PNRR: Agârbiciu (Axente Sever), Axente Sever, Boița, Bradu (Avrig), Colun (Porumbacu de Jos), Cristian, Galeș (Săliște), Gura Râului, Hamba (Șura Mare), Jina, Marpod, Mediaș, Moșna, Orlat, Racovița, Rășinari, Râu Sadului, Sadu, Săcădate (Avrig), Săliște, Sărata (Porumbacu de Jos), Sibiel (Săliște), Șelimbăr, Șura Mare, Tălmaciu, Tălmăcel (Tălmaciu) și Tilișca.

PSD are 3 localități: Alămor (Loamneș), Cârțișoara, Mălâncrav (Laslea)

USR, PE, PMP și FDGR, câte o localitate: Micăsasa (USR), Sibiu (FDGR), Vurpăr (PE) și Roșia (PMP).

30 de localități – 23 PNL, 3 PSD, 1 USR, 1 PE, 1 PMP, 1 FDGR.

Cum s-a făcut alegerea

În urma unei solicitări făcută la Consiliul Județean am fost informați că lista a fost făcută ”conform metodologiei” și s-a urmărit ”obținerea punctajului maxim”. Se dă de înțeles totuși că a contat mult prezența la târguri, cu referire nepunctată către Piața Volantă.

Menționăm că lista a fost întocmită în conformitate cu Metodologia de Evaluare – Pilonul IV, Coeziune socială și teritorială, Componenta C11 – Turism și Cultură, respectând punctul 4.1.3. – Traseul gastronomiei tradițional românești, criteriile 1-6, în vederea obținerii punctajului maxim. Astfel, au fost menționate localitățile în care există produse tradiționale specifice (crt. 4), târguri de produse tradiționale (crt.5), producători cu produse tradiționale și artizanale autorizate (crt. 6). Toate aceste date se regăsesc în anexele aferente Fișei pentru propunerea de obiectiv”, se precizează în răspuns.

 Pe ce se duc banii

În total, 2,7 milioane de euro urmează să fie împărțit pe 30 de zone cu producători locali. Banii, deși par mulți, dacă îi împarți la 30 nu mai rămâne chiar atât de impresionant: nici o sută de mii.

Iar suma se duce pe pliante, marketing și igienizare. Eventual și o parcare, dacă rămân bani.

Din start se spune că ”soluțiile de digitalizare”, reprezintă 90% din suma totală de 2,7 milioane de euro.

Activități eligibile pentru implementarea investiției:

- Activități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României;

- Inventariere, digitalizare, documentare, proiectare, restaurare și punerea în valoare a unor

monumente/obiective/ansambluri reprezentative; (unde e cazul).

- Amenajare acces din DN/DJ spre monument/obiectiv din cadrul rutei, amenajare parcare,

toalete;

- Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei;

- Dezvoltarea de infrastructură la scară mică (locuri de campare, puncte de odihnă, locuri de

belvedere);

- Ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ;

- Marketing, management și digitalizare;

- Dezvoltare și livrare ofertă culturală (unde e cazul).

De ce se face acest proiect:

”Ocupațiile de bază ale românilor au fost agricultura, creșterea animalelor și

vânătoarea, astfel ca bucătăria românească s-a bucurat mai tot timpul de o gamă variată de

produse vegetale, produse din carne și lactate tradiționale. Bucătăria românească a fost

influențată de cea balcanică, turcească, germană, sârbească, italiană, maghiară iar, în prezent,

diversitatea preparatelor occidentale își pune amprenta și asupra bucatelor românești. Proiectul

prevede înființarea unei rute a gastronomiei românești, cuprinzând localități care sunt

cunoscute în legătură cu un produs culinar specific, pentru a atrage împreună vizitatorii

interesați”, se arată în document.

Rută turistică a 20 de biserici fortificate din Transilvania, aceeași problemă. Ce să faci cu banii?

Ruta bisericilor fortificate, o investiție de 600 de mii de euro, prin care urmează să se realizeze o rută turistică a 20 de biserici fortificate din Transilvania, apare și ea în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Doar că și aici, banii se duc pe pagini web, hărți turistice și pliante. Nicio vorbă legată de restaurare, de exemplu.

Proiectul prevede înființarea unei rute ale bisericilor fortificate cele mai reprezentative din România (inclusiv cele aflate pe lista Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) pentru a atrage împreună vizitatorii interesați.

Concret, se dorește ”digitalizarea valorilor aferente, marcarea și semnalizarea rutei și a obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management”, fără a se pomeni însă de o renovare, modernizare sau reabilitare.

Responsabili pe proiect urmează să fie Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Economiei Antreprenoriatului și Turismului și Unitățile Administrativ Teritoriale afectate de investiție. Soluțiile de digitalizare, al căror cost reprezintă 90% din suma totală alocată digitalizării (90% din 0,6 mil euro), se încadrează în domeniul de intervenție 011 - Soluții TIC, servicii electronice și aplicații guvernamentale. La fel ca la gastronomie.

În această rută intră din județul Sibiu cetățile din Biertan și Valea Viilor. Din județele Alba și Brașov sunt cele mai multe: Aiud, Ighiu și Sebeș, respectiv Hărman, Cristian, Carta. Alte două sunt în Bistrița Năsăud: Jelna și Bistrița. Și una din Harghita: Ciucsângeoriu.

Pe ruta Castelelor, Sibul intră cu cel din Șeica Mare, Castelul Thobias.

De asemenea, Biserica evanghelică fostă Sf. Maria din Șmig a fost încadrată în Ruta Sfântului Ladislau, iar Biertan intră și la Ruta satelor cu arhitectură tradițională.

Citește și: 

Christine Thellmann identifică o eroare în PNRR: cum poate fi realizată ”Ruta bisericilor fortificate” fără a fi în proprietatea statului? În realitate, e vorba doar de o strategie

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Canaris

Acum 2 luni

Pliante, pagini web, digitalizare.... Consultanta...... Într-un cuvânt... NIMIC!!!
Raspunde

Claus

Acum 2 luni

Pomeni pe caiet...multa datorie.Sa fim seriosi,nici acest PNNR nu va schimba mare lucru,cel putin nu viitorul celor ce vor trebui sa plateasca acest imprumut,ca stim sigur ca multi bani se vor sifona,masini de lux,concedii,viitor asigurat pt plozii politicienilor case prin Miami Dubai Monaco. In 2005 Uniunea Europeana trimitea in Romania pe Jonathan Scheele,pe atunci se implementau fondurile PHARE, a ajuns omul nostru in Romania,s a dus la Vaslui iar primarul dintr-o comuna de acolo l a dus sa ii arate cum face chirpici din fonduri europene...e ceva diferit azi in impementarea fondurilor?La fel,hotie si indatorare.
Raspunde

2cents

Acum 2 luni

Obisnuita goana a partidelor dupa bani usori pentru clientela politica...
Raspunde

Val

Acum 2 luni

PNRR un proiect de luat ochii prostilor. Stiti ca acest proiect prevede vinderea pachetului majoritar al Hidroelectrica? Cea mai profitabila intreprindere de stat! Asta pe langa alte privatizari "strategice". Au vandut fraierilor cateva prajiturele cu otrava, asa cum obisnuiesc sa faca "baietii destepti" din UE cand se intalnesc cu coruptii guvernelor pe care le controleaza. Rezultatele dezastroase ale acestui PNRR incep sa apara. Tineti-va bine.
Raspunde

Aci Duțu

Acum 1 lună

te poți muta în Coreea de Nord, acolo e altfel
Raspunde

Birtu

Acum 2 luni

La asta se pricep cel mai bine cei de la conducere,indiferent de culoare ,in a face sa dispara banii usor si legal ,dar sa nu ramana nimic in urma banilor,doar niste studii,pliante ,catering si alte chermeze ! Si asta prin firmele de casa ale partidelor sa profite ei de banii aceia si nu altii.Fac tot felul de programe inutile cum ar fi SIBIUL GASTRONOMIC, ANII DRUMETIEI SI ALTE CHESTII POMPOASE dar sint facute doar entru sifonarea baniilor!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus