Duminică,
21.04.2024
Innorat
Acum
6°C

O fostă asistentă din Sibiu a murit fără să-și primească pensia în ultimele șapte luni. „Nu există cadru legal”

O fostă asistentă din Sibiu a murit fără să-și primească pensia în ultimele șapte luni. „Nu există cadru legal”

Apropiații unei foste asistente din Sibiu spun că o lege care încă nu se poate aplica, un diagnostic de demență mixtă care a dus la pierderea dreptului de semnătură și neputința autorităților care susțin lipsa unui cadru legal au făcut ca aceasta să se stingă din viață, pe un pat de spital, fără niciun venit, după 40 de ani de muncă și cotizații la stat. Mai bine de șapte luni, fiica stabilită în Elveția și o prietenă de familie aflată în Sibiu au bătut la uși, au inițiat acțiuni în instanță, au întrebat, au implorat, au încercat să obțină un curator sau punerea sub interdicție pentru ca fosta asistentă să-și încaseze pensia, dar totul a fost în zadar. Avocata care s-a ocupat de caz spune că lipsa unei legi a făcut imposibilă punerea sub interdicție și, implicit, numirea unui curator. Fosta asistentă s-a stins la finalul săptămânii trecute, singură, pe un pat de spital, cu răni pe corp, nerecunoscută de statul român.

Drama doamnei G. începe în luna octombrie a anului trecut când, după o internare de două săptămâni la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu primește diagnosticul de demență mixtă. Odată acest diagnostic pus, femeia își pierde dreptul la semnătură și implicit, pensia obținută după 40 de ani în care a lucrat ca asistentă medicală și care nu a mai putut fi ridicată. Din păcate, doamna G. nu mai avea pe nimeni în țară. Singura ei fiică este stabilită în Elveția și de acolo plătește un cămin privat din Sibiu la care mama ei a ajuns să locuiască.

„Cea mai mare problemă este că eu nu locuiesc în România și am reședința în Elveția, iar mama nu are pe nimeni în țară, nu a fost nici măritată. În ceea ce privește pensia mi-au spus foarte clar că nu o poate ridica nimeni. Am fi avut o șansă dacă ar fi putut fi transferată direct la cămin. Am încercat treaba asta, dar cei de la cămin ne-au spus că ei nu iau responsabilitatea în sensul acesta pentru că nu am voie să dau adresa căminului ca și reședință a mamei și dacă ea nu are o reședință nu se pot vira banii. Diagnosticul ei este unul definitiv pus în urma unei evaluări psihiatrice încă din octombrie anul trecut când a ajuns la spital, la Psihiatrie, unde a stat două săptămâni. Acolo a fost diagnosticată cu demență mixtă. Apoi și la cămin au văzut-o și un neurolog și un psihiatru și mi s-a spus același lucru, demență mixtă cu mai multe complicații. Așa s-a creat pentru noi moara de vânt: s-a scris negru pe hârtie că mama nu este în deplinătatea facultăților mintale, motiv pentru care nu-și poate încasa pensia”, povestește fiica femeii.

Din acel moment, cu ajutorul unei prietene de familie aflată în Sibiu începe o luptă pentru obținerea unui drept care nici până astăzi nu și-a găsit rezolvarea. 

Fără lege toate ușile s-au închis

M.C, prietena de familie a doamnei G., este singurul om care i-a rămas alături până în ultima clipă, luptând să-i obțină dreptul de a-și încasa pensia. Deși i-a fost foarte greu, pentru că nicio autoritate nu i-a recunoscut calitatea, a continuat să caute o soluție pentru a fi pusă sub interdicție și a i se stabili un curator pentru a-și putea încasa pensia.

„Am deschis un proces pentru că prietena mea nu mai are pe nimeni. Fata ei este stabilită în Elveția și cu ajutorul ei îi plătim căminul care a depășit și 5.000 de lei pe lună. Am încercat la primărie să semneze un curator, dar ei nu-și iau niciun fel de răspundere, chiar dacă la cererea noastră au făcut și o anchetă socială și au văzut în ce stare este. I-au aprobat, însă, dosarul de handicap, alți bani pe care nu-i poate încasa. Am făcut o acțiune în instanță unde cei de la tribunal ne-au spus că nu văd unde este urgența pentru a cere un curator. La casa de pensii ni s-a spus că nu se poate face nimic până la numirea unui curator sau până la punerea sub interdicție. Doar instanța poate numi și totul ține de curajul pe care îl are sau nu-l are un judecător. Adică au fost cazuri în care s-au numit și au fost cazuri în care este respinsă acțiunea ca fiind nefondată sau nelegală deoarece nu mai avem lege în ceea ce privește punerea sub interdicție”, spune M.C.

Femeia povestește că nu este un caz singular. „Sunt multe astfel de cazuri. Eu mă întreb ce facem cu oamenii aceștia, pentru că li se ia un drept pe care ei l-au câștigat, prin lege, în zeci de ani de muncă. 40 de ani de cotizații la stat are prietena mea. Nu mi se pare logic și normal să lași un om fără nicio sursă de venit. Omul acesta nu primește niciun leu, nimic de la statul român. Am inițiat două acțiuni în instanță și ambele au fost respinse. Ni s-a spus să așteptăm până în septembrie”, mai spune M.C.

Legea care nu poate fi aplicată

De ce nu a putut fi pusă sub interdicție doamna G.? Pentru persoanele care suferă de anumite dizabilități sau nu mai au discernământ, Codul civil spune în art. 164 alin. 1 „persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori dizabilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească.” Însă, în ianuarie 2021, Curtea Constituțională a României a găsit art. 164 alin.1 ca fiind neconstituțional prin Decizia nr. 601/2020.

Curtea a stabilit că această măsură de protecție a persoanelor cu dizabilități nu are suficiente garanții încât să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Astfel, legea a fost abrogată nemaiexistând cadru legal pentru ca instanțele să poată soluționa o astfel de cerere de punere sub interdicție. Ulterior, a apărut un Proiect de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale şi psihosociale. După aproape doi ani, Parlamentul României a adoptat Legea de modificare a Codului Civil în privința măsurilor de ocrotire a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale și a fost trimisă spre promulgare la data de 29 aprilie 2022.

A fost publicată în Monitorul Oficial în data de 22 mai 2022, dar trebuie să mai treacă încă 90 de zile de la această dată pentru a putea fi aplicată. Prea târziu pentru doamna G.

„Nu am știut ce să mai fac și unde să mă mai adresez ca s-o pot ajuta. Efectiv nu am știut ce să fac. Și au fost mulți oameni în situația asta. Nu este posibil așa ceva. Ne-am adresat la mai mulți notari, am fost peste tot dar ne-am lovit de lipsa legii. Am fost legați de mâini și de picioare”, spune M.C., prietena de familie.

Tribunalul Sibiu a respins ambele acțiuni în instanță

Prima acțiune în instanță este făcută în luna februarie a acestui an, dar acțiunea a fost respinsă. Avocata care s-a ocupat de caz explică toate încercările făcute.

„Prima acțiune în instanță pe care am făcut-o a fost o încercare de a obține un curator, dar soluția în cazul doamnei era punerea sub interdicție, însă această punere sub interdicție nu este legiferată momentan, pentru că a fost dată o decizie de neconstituționalitate și nu are ce să facă efectiv. Am spus familiei că putem încerca pentru că sunt instanțe care permit și sunt instanțe care nu permit. Ne-am gândit să încercăm totul”, spune avocata.

A fost demarată și a doua acțiune în instanță pentru punerea sub interdicție, dar și aceasta a fost respinsă.

„Legea nu fusese promulgată la data acțiunilor noastre și nici acum nu poate fi aplicată, pentru că trebuie să treacă 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial și până să poată fi aplicată. Din această cauză acțiunile noastre în instanță au fost respinse, de două ori. Eu am încercat să amân cauza până în septembrie până ce legea va putea fi aplicată și vom rezolva, dar instanța nu a fost de acord s-o amâne. Vreau să vă spun că nu este marginalizată doar doamna G, ci toți oamenii care se confruntă cu aceeași situație și nu sunt puțini. Nu se poate pune sub interdicție o persoană fără cadrul legal. Eu am încercat și pe cale administrativă, la primărie, la direcția socială, la pensii să rezolv, dar nu s-a putut pentru că nu exista cadrul legal”, mai spune avocata.

Aceasta spune că nimic nu a putut îndura instanța sau autoritățile locale. Nici situația disparată a doamnei G, nici faptul mai mulți specialiști de la Spitalul de Psihiatrie și nu numai îi puseseră diagnosticul clar de demență, nici măcar fotografiile cu rănile doamnei G de pe corp care mâncaseră din carnea ei până la os nu au putut îndura. Au rămas de neclintit în ciuda tuturor dovezilor: nu există cadrul legal, nu-și poate încasa pensia. 

A murit singură, pe un pat de spital

La jumătatea lunii mai doamna G. a ajuns, în stare gravă, la spital. Avea escare pe corp care au ajuns până la os, pentru că nu se putea deplasa. Avea și o fractură la umăr pentru care nimeni nu avea o explicație.

„A ajuns la spital cu un abdomen inflamat, cu umărul rupt, într-o stare foarte proastă, cu hemoglobină 7. Nu au mai vrut s-o trateze la cămin, iar la spital am internat-o greu”, spune prietena de familie. Însă, în cele din urmă, a ajuns într-un salon. Din păcate, însă, doamna G s-a stins la spital, vineri, 27 mai. Singura liniște sufletească pe care prietena ei o simte este faptul că au recunoscut-o medicii și asistentele de pe secție. I-au acordat toate îngrijirile de care a avut nevoie, dar inima ei s-a oprit. A murit singură, pe un pat din spital, înconjurată doar de cei cu care, în urmă cu mulți ani, a lucrat, nerecunoscută de statul român.

Din luna septembrie a acestui an, instanțele vor putea din nou să pună sub interdicție persoanele cu dizabilități psihice, prea târziu, însă. pentru doamna G.

Informații oferite de reprezentanții Casei de Pensii Sibiu

Pentru că este vorba despre un caz specific nu am putut obține răspunsuri oficiale de la autoritățile locale cu privire la felul în care au mers demersurile făcute pentru obținerea pensiei doamnei G, informațiile nefiind de interes public. Cu toate acestea, reprezentanții Casei de Pensii din Sibiu au trimis o informare pentru o mai bună cunoaștere de către beneficiarii drepturilor acordate prin intermediul caselor teritoriale de pensii sau de către orice persoană interesată.

- Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice din România stabilește cadrul general în temeiul căruia se stabilesc, se modifică sau încetează plata drepturilor acordate cu titlu de pensii. Potrivit dispozițiilor art. 108 pensia se plătește lunar personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia sau mandatarului desemnat prin procură specială, iar dispozițiile art. 109 din același act normativ acordă pensionarului dreptul de opțiune în ceea ce privește efectuarea plății, respectiv la domiciliul său ori în cont curent sau în cont de card.

- Procedura administrativă de efectuare a plății prestaților este reglementată prin Ordinul Președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr.93/17.02.2022, emis în aplicarea dispozițiilor art. 112 din Legea 263/2010. Astfel, în fiecare lună calendaristică, după expirarea perioadei în care prestațiile sunt transmise beneficiarilor la domiciliu sau reședință, furnizorul de servicii de plată la domiciliu are obligația de a restitui caselor teritoriale de pensii sumele reprezentând prestații neachitate. Potrivit dispozițiilor art. 101 alin.(2) din Ordinul amintit, casa teritorială de pensii întrerupe efectuarea plății prestației în cazul în care, timp de 3 luni consecutiv, prestația s-a întors neachitată și nu a fost solicitată de beneficiar sau de către reprezentantul legal. Potrivit dispozițiilor alin.(3) reluarea în plată a prestației se face la cererea titularului sau a reprezentantului legal al acestuia, începând cu prima lună de neîncasare, cu încadrarea în termenul general de prescripție de 3 ani și cu condiția ca, pe perioada neîncasării, respectiv întreruperii plății drepturilor să nu fi intervenit, conform legii, o cauză de încetare sau de suspendare a plății.

- Legea 263/2010 nu instituie măsuri derogatorii de la dreptul comun în ceea ce privește numirea unui tutore sau curator, această procedură realizându-se potrivit dispozițiilor codului civil, la solicitarea persoanelor arătate prin dispozițiile art. 111 Cod civil. În acord cu dispozițiile Codului civil, tutorele sau curatorul numit de către instanța de tutelă este dator să acorde îngrijirea necesară pentru a grăbi vindecarea persoanei ocrotite sau pentru a-i îmbunătății condițiile de viață, în acest scop, fiind întrebuințate veniturile și, la nevoie, bunurile persoanei ocrotite.

Sursa foto: depositphotos.com

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

6 comentarii

Sibian

Acum 1 an

In Romania se potriveste zicala "mori cu dreptatea in mana" (ba legile, ba indiferenta, ba coruptia s.a.m.d.)
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Marius

Acum 1 an

Este normal ca un strain sa nu poata deveni reprezentant legal si sa incaseze pensia unei persoane fara capacitate de exercitiu. Fiica din Elvetia ar fi putut veni in Romania, de unde sa demareze actiunea legala pentru a deveni curator. Problema este la fiica, nu la autoritati.
Raspunde

Dr Who Han :)

Acum 1 an

Din pacate ati gresit! Pana la recenta aparitie a legii 140/2022, puteati face asa: Cu Dg. de Dementa ( mixta, senila, Alzheimer, de care o fi) se cere de la spital (sau de la cabinete medicale ce au examinat pacienta) "Examinarea psihiatrica" de la 2 medici psihiatri, unul primar, altul specialist, o evaluare psihologica, dupa care se merge la Serviciul de Medicina legala Sibiu in vederea intocmirii Expertizei psihiatrice de catre Comisia de examinare medico-legala, care apreciaza asupra capacitatii de exercitiu a persoanei in cauza. Daca apreciaza ca NU exisa capacitate de exercitiu ( inteleg ca mama dvs. era in aceasta situatie), cu actul respectiv se cauta un avocat ( care are practica in domeniu, de preferat) si se initiaza o actiune in instanta. Se numeste o persoana (din familie sau nu) care putea sa administreze toate neajunsurile birocratice pe care le-ati relatat, inclusiv primirea pensiei cuvenite. Notarii nu aveau cum sa " rezolve" legal situatia , doar instanta dispune in acest sens.
Raspunde

Kokos

Acum 1 an

Unde scrie ceva de notar public? D-na a facut 2 actiuni in instanta pentru numirea unui curator care i-au fost respinse pentru ca nu exista cadru legal. Mafiotii din parlament sunt vinovati ca nu au modificat nici pana acum articolul declarat neconstitutional in ianuarie 2020

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus