Duminică,
14.08.2022
Ploi Scurte
Acum
18°C

Drept la replică. Interviu cu unul dintre locatarii casei din capătul închis al străzii Zaharia Boiu

Drept la replică. Interviu cu unul dintre locatarii casei din capătul închis al străzii Zaharia Boiu

De câteva săptămâni, capătul străzii Zaharia Boiu este închis cu un lanț și un lacăt, situația deranjând mai mulți sibieni, în special riverani. Turnul Sfatului a tratat subiectul în articolul ”Cum au devenit o mână de oameni proprietari pe 6.000 de mp lângă Parcul Sub Arini. ”Practic, cu câteva mii de euro au primit o stradă””. După publicare, domnul C. C., unul dintre proprietari, a acceptat să stea de vorbă cu reporterul Turnul Sfatului. Am discutat despre lanțul amintit mai sus, despre numeroasele procese din jurul acestui imobil, interesele imobiliare în zonă, dar și respectul față de proprietatea privată. Facem precizarea că domnul în cauză nu a dorit să-i publicăm numele, meseria sau fotografia, însă și-a dat acordul pentru publicarea interviului înregistrat.

 

De cât timp locuiți în capătul străzii Zaharia Boiu?

Locuiesc la terminalul străzii Zaharia Boiu de 31 de ani.

Am înțeles că de câteva săptămâni dvs. ați pus în capătul străzii un lanț, care să delimitați proprietatea privată de cea publică.

Nu eu personal l-am pus, ci împreună cu vecinii. Haideți că vă explic cum stă treaba. În urma unei sentințe privind terenul aparținând CF 527 Sibiu, s-a luat măsura respectivă, de comun acord cu celelalte trei familii care stau în imobilul situat la numărul 39, pentru a delimita accesul pe terenul aparținând imobilului înscris în carte. Respectiv casa din fundal.

Așadar, alături de dvs. în acest imobil mai locuiesc alte trei familii. Dvs. când și cum ați cumpărat apartamentul acesta?

L-am cumpărat și atât. Ce contează? L-am cumpărat în anul 1996.

Ok. Explicați-ne, vă rog, cum ați intrat pe urmă și în proprietatea terenului din jurul clădirii?

Eu nu am făcut nimic. Totul s-a făcut datorită faptului că CF-ul din 1915, cu ridicatul casei aceasta, terenul era înscris. Planurile de amplasament și delimitările arată terenurile aparținând acestui imobil. Scrie în planșa în care se ținea evidența cadastrală la momentul respectiv. Acolo este schema poziționată, fără ceea ce astăzi este parte construibilă, care a fost făcută de societatea comunistă prin anii 60. Problema este că odată cu cumpărarea casei ni s-a oferit posibilitatea de a benefica de efectele legii 18, art. 36, terenul aferent caselor se poate transfera co-proprietarilor care au cumpărat. Datorită unor interese către parcul Sub Arini, s-a dezmembrat suprafața de 1.100 de metri, care mie nu mi-a fost atribuită. Au fost interese să se facă un teren de tenis aici. Către alee, la podeț. La vremea respectivă era un consilier care juca tenis aici și i-am zis: ”Eu vă înțeleg că vreți felia asta. Nu mă opun, din 5.000 de metri pătrați, să-mi dați și mie să facem cărțile”. Am vorbit cinstit. Mi-a spus: ”Gata, facem!”. Promisiuni deșarte... A trebuit să-i atrag în instanță pentru ca în 2001 să obțin dreptul, conform suprafeței, dreptul de proprietate definitiv și irevocabil. Judecătorie, tribunal, curte de apel... tot ce trebuie.

 

De acord cu dvs., sentință definitivă și irevocabilă. Nu înțeleg totuși de a trebuit să se judece la Prahova, la Ploiești, și nu la Sibiu?

Domnule, asta e cu totul altă traistă cu altă gâscă. Acolo eu sunt acela din umbră. Nu face obiectul acelei discuții. E treaba mea.

 

De ce nu vreți să ne spuneți?

Pentru că acolo vecinii mei co-proprietari au intentat proces de vecinătate. Revin la ce m-ați întrebat la început. Când s-a făcut procesul verbal de vecinătate, care a fost expertizat și pentru care m-am judecat, primăria Sibiului a fost invitată. Sentința de delimitare a fost trimisă către ei, ca parte din proces. A cui e obligația acum să actualizeze informația pe Wikipedia, sau cum îi mai spune? Caz concret cu poziția turistului... (n. r. când ne-a întâlnit, o turistă străină a intrat în curte arătând că Google Maps îi indica pe telefon că acesta este drumul către parc). Deci acest act a fost transmis ca hotărâre de la Curtea de Apel în 2018. A trecut 2019. 2020. 2021. 2022.

Imagine aeriană cu proprietatea 

Vreți să spuneți că primăria trebuia în acest timp să închidă strada?

Dacă luăm în calcul că la intersecția cu strada Rennes există indicator cu un capăt înfundat, drum închis. Păi, dacă cel care intră pe urmă trebuie să facă multe manevre ca să întoarcă și se plânge de asta, atunci să-și asume.

 

Mi-ai spus că aveți un exemplu concret, cineva a intrat în curte și ați fost amendat pentru asta?

Acum vă spun. Am vrut să beneficiez de drepturile de proprietate pentru care plătesc impozit și o mașină de Alba-Iulia nu m-a lăsat. Că de când e ăsta terenul meu?! Tipul lucra la Direcția Națională Anticorupție din Alba-Iulia și văzând că l-am blocat a chemat un echipaj de poliție. I-am zis: ”Domnule, sunteți pe proprietate privată!”. Am fotografiile și documentele. Soția, pentru că a intervenit în discuție și n-a vrut să se legitimeze, pentru că era pe terenul ei, a fost amendată. Și s-a considerat că tipul a parcat pe un teren, că n-a știut că e privat. I-am arătat semnul (n. r. panou informativ cu harta și numărul de la Cartea Funciară). Mi-a spus că acela nu este semn. I-am spus că este semn publicitar prin care eu îți arăt că este proprietate privată.

Panoul informativ din curte

Altfel spus, aceasta este genul de situație care apare din cauza faptului că nu era clar delimitată limita proprietății, cum se întâmplă acum.

Just. Atunci eu am primit 900 de lei amendă și soția 500 pentru că cineva a parcat la mine în curte. Au fost cazuri când soția a venit la zece noaptea de la lucru și aici a fost acostată. Normal că, până m-a sunat, ce să-l mai prind eu pe ăla?

 

Vreți să spuneți că ați închis terenul și pentru că intrau noaptea oameni străini.

Exact aici, în fața corpului de clădire. Consumau heroină, au fost cazuri când am dat telefon la intervenții, l-am văzut pe unul care uite așa tremura. Intrase în sevraj. Am sunat la 112. Având copii mici, veneau cu viteză mare, nefiind niciun indicator pe stradă de reducere a vitezei. Făceau praf... Eu, de aici de la colțul casei, până să ajung să circul pe trotuar, îmi era frică să merg, că mă mișc mai greu și poate mă lovea vreunul. Normal că trebuia făcut ceva. După ce a apărut hotărârea aceasta definitivă, eu m-am adresat primăriei, ca un gentleman. Să spună care este procedura de delimitare. Până atunci am făcut cerere la Poliția Municipiului Sibiu, după cazul acela în care m-a fript. Le-am arătat documentele și le-am spus că drumul nu este marcat de către organele abilitate, respectiv administrația locală și poliția municipiului. Datorită acestui fenomen, de nepunere de acord a celor două instituții, s-au creat niște altercații.

 

Altercații în sensul de violențe?

Și violență. După ce am pus lanțul, a venit unul care stă aici, pe stradă, și a tras de el cu mașina. Eu veneam dinspre Rennes, că merg pe jos. I-am spus: ”Bă, nu e frumos ceea ce faci!”. Nu vă povestesc ce mi-a zis! Am vrut să-l execut. Îți spun sincer.

 

Nu vă referiți la propriu. V-am spus că înregistrez.

Nu să-l execut, dar să-l corectez. Pe onoare mea. Era beat. I-am spus: ”Fii atent aici, munte cu munte se întâlnește! Cu mine te vei întâlni și să n-ai norocul să fim doar noi doi!”. Nu se poate treaba asta, să spună că eu sunt moldovean? Să mă duc la mine acasă?!

 

Ce relevanță are asta?

Exact! Problema este că în momentul de față, prin închiderea accesului am limitat accesul hoților care furau. Acum, dacă poliția publică a municipiului Sibiu ar fi venit la fiecare solicitare, era o obișnuință. Eu, acum o lună, am parcat la Banca Transilvania pe trotuar și am plătit 50 de lei amendă. Eu vreau să-mi spună Poliția Locală, care e plătită din banii mei, la intervențiile în momentul când ocupau terenul meu de ce nu veneau? Că am fotografii. Spuneau că nu e teren proprietate publică. Deci dreptul proprietății e de mai multe feluri. Drepturile mele unde sunt apărate?

Planșă cu limitele proprietății

Am înțeles asta, haideți să revenim la subiectul principal. Sibiul nu este un oraș plin de spații verzi, de fapt avem un singur parc de mari dimensiuni, care începe chiar în spatele casei unde locuiți. Văzând noua situație și terenul închis, mulți sibieni se tem că poate în loc de copaci și verdeață aici o să apară blocuri și construcții. Aveți astfel de intenții?

Dezvoltarea strategică nu se spune niciodată. Deoarece este un plan de urbanism zonal și un plan urbanistic general.

 

Vă permite planul urbanistic să construiți ceva aici?

Dvs. vă dați seama cât vă costă să vă dau eu informațiile astea? Vreți să primiți totul pe tavă? Eu știu despre ce e vorba aici, documentat. Păi, dacă e treaba să înțelegem dezvoltarea strategică, vă spun eu, cetățean al Sibiului, cum stă treaba. A fost hotărâre a Consiliului Local a Municipiului Sibiu prin care se decidea să se facă o clădire cu 13 nivele, 147 de apartamente, proiect fondat și de o mare societate de proiectări din Sibiu. Iar jos avea o capacitate de 300 de locuri de parcare.

 

Unde vă referiți?

Uite aici, lângă terenul de tenis. Între mine și blocul turn. Se vorbea atunci despre dreptul de a se construi peste o conductă magistrală de apă de peste 80 de cm. Era un proiect de peste 150 de milioane de euro.

 

Ce încercați să spuneți este că dacă în trecut s-a discutat despre așa ceva, nu este exclus ca și în prezent să fie interese imobiliare la fel de mari.

Aceleași interese sunt. Și unde e lanțul ăla pus trebuia să fie acces. Că ei, inițial, făcuseră să aibă acces de pe Victoriei, dar nu le-au dat voie cei de la bloc, având pământul înscris. Aceasta este o variantă. Lotul acesta de pământ paralel cu casa face tâlcul disjungerii. Ce înseamnă asta? Ce rol a avut acest proces cu disjungerea? Eu am obținut dreptul de folosință pe cei peste o mie de metri pătrați...

 

Din ce înțeleg eu, în jurul acestor terenuri sunt foarte multe procese, undele încheiate, altele încă pe rolurile instanțelor de judecată.

Da, multe. Foarte multe. Au fost vreo 12, dacă le iau pe toate. Am momente, în cumpăna vieții mele, când am vrut să-mi dau demisia din cauza acestor procese. Suntem puși într-un proces al picăturii. Acum mie îmi vine rândul la groapă. Dintre proprietarii inițiali, care nu contează că au fost cu chirie sau nu, eu am rămas. Un cunoscut om de afaceri din Sibiu i-a dat un telefon anul trecut neveste-mii și i-a oferit 300.000 de euro. I-a zis: ”Nu vă bucurați de suma asta pentru suprafața pe care o dețineți?”. 1.500 de metri pătrați avem acum, după vecinătate. Partea mea, cu teren și imobil. I-am răspuns: ”Nu știu de unde ați aflat dvs., dar noi nu suntem interesați să vindem”. Ei, așa m-am interesat și eu pe piața imobiliară și am aflat că sunt mulți oameni de afaceri care vor să cumpere. Dar nu oferă prețul...

 

Adică nu oferă prețul corect.

Bineînțeles.

 

Altfel spus, dacă cineva vă oferă mai mult, ați fi dispus să vindeți.

Nu. Știți din ce cauză? Între bani și singura mea dorință, care ar fi să văd casa astă refăcută, aș alege casa. Atunci pot să mor.

 

Ca să renovați casa trebuie să vă puneți de acord cu restul proprietarilor, nu vă trebuie investitor.

Nu-i interesează, ei vor să vândă.

 

Toată lumea în afară de dvs.?

Da, eu mă opun pentru că nu mi se oferă o suprafață ca lumea. Dvs. nici nu știți ce zonă de aur este aici. Eu aici am rațe sălbatice, am văzut fazani, iar concertul care mi se oferă dimineața pe Trinkbach, eu nu știu dacă îl mai găsesc undeva.

 

Ca să trag o concluzie, după atâtea procese și nemulțumiri, ați fi totuși dispus să vindeți.

Nu pot să iau în calcul această provocare deoarece sunt în măsură să discut cu un potențial cumpărător ca de un om de afaceri la un om de afaceri. Nu vreau să trăiască cu impresia că banul face totul. Eu am fost tras de mânecă de un arhitect stabilit în Australia, la Canberra, care în 1996 a filmat casa aceasta. El spunea: ”Această casă a fost perla Sibiului în anii 1930”. I-am spus, sincer să fiu, că nu suntem demni de ea. N-am crezut ca după 31 ani să nu găsești înțelegerea, suma necesară, să faci fațada și să faci acoperișul. În două faze.

 

Ce vreți să spuneți dvs. este că nu sunteți demni, ca actuali proprietari și locatari ai acestei case, să-i restabiliți gloria de altădată.

Just! Asta și să se aprobe la primărie solicitarea, să rezolvăm problema circulației și parcarea. Nu vedeți că de patru ani nu s-a aprobat? Despre ce vorbim? Nu se vrea. Acum s-a reluat procedura că de patru ani am depus actele la primărie. Că a fost cu Covidul, că a fost una, alta... Aici este problema, eu știu cine vânează această locație? Despre ce vorbim? Din ce cauză? Înainte am avut proces cu primăria că au vrut să facă pistă de biciclete. Păi, acum cu globaliștii, vin cu exproprierea. Mi-ați pus o întrebare: Ce responsabilitate îmi iau eu în fața societății sibiene că în următorii zece ani eu voi reuși să fac un proiect aici? Asta e politica globaliștilor care luptă pentru expropriere. La Davos s-a hotărât treaba asta! Eu vă arăt hotărâre de Consiliu Local, anulată, că voiau să-mi facă pe aici pistă de biciclete. Și vă mai puneți întrebarea de ce nu vor să-mi aprobe o poartă? Credeți că au renunțat la interesele lor meschine? Aceasta este societatea sibiană!

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

7 comentarii

Unsibian

Acum 1 lună

Da ce arogant este domnul proprietar având în vedere că a pus mâna pe suprafața respectivă pe nimic prin hoție. O fi hoția aia legală, bazată pe o lege dubioasă de la Iliescu citire, dar la urma urmei tot hoție se numește. Alo domnu proprietar, va spun eu de ce nu aveți liniște, de ce nu va puteți bucura de proprietate, pentru că în lumea asta există totuși și o răsplată după faptă, iar imobilul cu terenul aferent nu au fost dobândite de dumneavoastră sau de ceilalți locuitori prin mijloace cinstite sau morale, chiar și fiind acoperite de legile hoției din momentul respectiv.
Raspunde

2

Acum 1 lună

Bai frate, ce bine ca se termina cu proprietatea privata! Bai, ce nu intelegeti voi, NU pentru asta ati venit pe Terra ! Pentru cu totul si cu totul altceva! Dar nu prea mai aveti timp sa aflati, e gata ! Va duceti cu sau fara proprietate !
Raspunde

Ty

Acum 1 lună

Bine ca toți moldovenii sunt proprietari pe munca sasilor
Raspunde

Hmm...

Acum 1 lună

Ciudățenie sau coincidenta, dar parca tot un moldovean urla prin presă sa nu-i mai fotografiem casa de langa Podul Minciunilor ca ii luam vopseaua! Ha ha! Tari in simțul proprietății băieții. De erau și sașii așa, da-s blegi!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Max rasinareanul

Acum 1 lună

Fiecare om cu norocul lui. Daca a fost in 1996 omul potrivit la locul potrivit, de ce nu ? Oricare dintre noi n-am fi facut la fel ?
Raspunde

Till Eulenspiegel

Acum 1 lună

Prin Legea 112 se vindea doar locuinta nu si terenul.Cititi-o!
Raspunde

Gheorghe

Acum 1 lună

O lege prost gandita care a creat multe portite ptr o imbogatire usoara, ptr "smecheri". Trebuia sa faca referire la despagubiri/retrocedari dupa 1947, nu de la Mihai Viteazul si trebuia o data limita, nu prelungiri. Ce treaba are terenul de la 1900 toamna cu ce a fost cand a cumparat apartamentul?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus