Vineri,
01.07.2022
Parțial Noros
Acum
23°C

Am livrat mâncare prin Sibiu cu un curier Glovo. Trei lei bacșiș, stat la cozi și opt comenzi livrate în patru ore

Am livrat mâncare prin Sibiu cu un curier Glovo. Trei lei bacșiș, stat la cozi și opt comenzi livrate în patru ore

Îi văd zilnic prin oraș cu ghiozdanele galbene în spate, cu mașina, pe jos sau cu bicicletele. Cât de greu poate să fie? Cât câștigă? Cum e să fii curier Glovo în Sibiu? Ce livrează cel mai des? Cu întrebările astea am plecat la drum atunci când am livrat comenzi prin Sibiu împreună cu un curier Glovo și am văzut cum e să faci această meserie.

Pentru că nu îi vom face publică identitatea, îl vom numi Răzvan pe cel pe care l-am însoțit timp de patru ore la livrări prin oraș. Pe Răzvan l-am întâlnit într-o seară, când cu poftă mare de a mânca „ceva bun”, dar cu zero dorință de a găti, mi-am zis că merit o răsplată după un weekend în care am umblat dintr-o parte în alta și nu am avut timp să fac mare lucru pe acasă. Zis și făcut. Am comandat pastele favorite de la un restaurant din oraș și le-am primit acasă în aproximativ 20 de minute. L-am abordat pe Răzvan, curierul care mi le-a adus, și l-am întrebat dacă m-ar putea lua cu el într-o zi de lucru. Mi-a explicat că livrează part-time și că, dacă vreau, îl pot însoți la livrări într-una din zile, după ce termină munca la job-ul său principal, dacă programul îmi permite.

De ce Glovo?

Am stabilit să ne întâlnim joia care a trecut, la ora 19.00. Răzvan este mecanic, lucrează de luni până vineri, cu program între orele 8.00 și 17.00 și a început să livreze cu mașina pentru Glovo din toamna anului trecut. În timpul săptămânii lucrează patru-cinci ore, după ce termină treaba la locul său de muncă principal, iar sâmbăta și duminica lucrează șapte sau opt ore, în funcție de cum îi permite timpul.

Am așteptat nerăbdătoare experiența de a livra cu el pentru că eram convinsă că mă va face să văd cu alți ochi meseria de livrator și că voi putea să aflu mai multe despre cei care au grijă ca mâncarea să fie caldă când o primim sau ca produsele comandate să ajungă în siguranță la noi. Așa cum stabilisem, la ora 19.00, am urcat cu Răzvan în mașină și am început cursa livrărilor. Am plecat din zona centrală și nu a durat mult până să auzim sunetul care ne alarma să mergem înspre locul din care trebuia să ridicăm prima comandă.

„De ce Glovo? O să fiu foarte sincer cu tine. Eu m-am apucat de Glovo din dorința de a câștiga niște bani în plus, pe lângă cei de la job-ul de mecanic pe care îl am. Am mai lucrat și la Tazz, iar apoi am decis să mă mut pe Glovo. Sunt la ei din toamna anului trecut. Într-adevăr, pot zice că pentru mine condusul este o relaxare și m-am gândit cumva să fac un lucru constructiv din asta”, spunea Răzvan în timp ce primeam alarma pentru comanda pe care urma să o livrăm.

Start la comenzi!

„Uite, am și primit prima comandă. Avem de ridicat de la Mesopotamia din mall-ul nou și trebuie să mergem cu ea pe Bulevardul Victoriei, la numărul 31”.

Aplicația este destul de simplu construită. În momentul în care primesc comanda, telefonul sună, iar apoi pe ecran apare locul din care trebuie ridicată, destinația de livrare și traseul. Are la bază localizarea și, în funcție de care curier este mai aproape de destinație, îl selectează automat. Aplicația le arată cu aproximație timpul în care restaurantul le va pregăti mâncarea, în cazul în care cumva ajung mai repede să poată să aștepte în mașină și să nu stea la coadă. În momentul ridicării, curierii trebuie să facă o poză cu bonul sau cu punga respectivă, dovadă care arată că aceasta a ajuns la livrator și care generează în aplicație mesajul „Curierul a ridicat comanda”. După ridicare și livrare, curierul redevine disponibil și telefonul sună din nou.

Am ajuns la mall-ul nou în câteva minute și am mai așteptat puțin în mașină până comanda să fie gata. Am mers la casă cu ghiozdanul galben, am ridicat-o în vreo trei minute pentru că a fost gata destul de repede și nu erau foarte multe persoane la rând, am făcut poza cu bonul și ne-am reîntors la mașină.

„De obicei, noi avem prioritate, în sensul că, dacă sunt oameni la rând, nu este nicio problemă să ne băgăm în fața lor ca să ne ridicăm comanda. Când ne văd, angajații primesc practic un semnal că ar trebui să fie deja pregătită”, mi-a detaliat Răzvan.

La doar câteva minute după ce am ridicat comanda, am ajuns la căminele studențești unde ne aștepta un tânăr. Când sunt aproape de destinație, curierii sună clienții pentru a le spune că ajung sau pentru a le cere lămuriri în caz că nu cunosc exact adresa unde trebuie să fie livrate produsele. Tot de la Răzvan am aflat că numărul de telefon al clienților este protejat și că apelurile se fac către un număr standard. Singurele detalii pe care livratorii le văd sunt numele alese de clienți în aplicație și adresa.

Livrări cu de toate

În timpul petrecut între livrarea comenzilor am profitat de ocazie pentru a-i cere lui Răzvan tot felul de informații despre livrările pe care le face. „Sibienii comandă acasă de toate. Livrăm de la mâncare, până la apă, hârtie igienică, și dacă ești curioasă, da, chiar și prezervative și produse de igienă”.

Răzvan mi-a explicat că în ceea ce privește mâncarea, în topul preferințelor sibienilor se află Mc Donald s și KFC. De acest lucru m-am convins și eu la finalul zilei, atunci când am tras linie și mi-am dat seama că din cele opt comenzi pe care le-am livrat, două au fost de la Mc.

„La Kaufland se așteaptă mai mult”

A doua comandă pe care urma să o ridicăm era de la Kaufland-ul din Șelimbăr și trebuia să o ducem la o adresă de pe strada Doamna Stanca. La Kaufland, cumpărăturile pe care curierii le ridică sunt făcute de angajații supermarketului și luate de curieri de la casele express.

„Se întâmplă ca aici să așteptăm mai mult din diverse motive: poate nu au făcut încă cumpărăturile și le fac în momentul în care ajungem noi, poate nu găsim o persoană pe care să o întrebăm despre comanda noastră sau poate produsele nu au fost încă scanate”, mi-a detaliat tânărul.

Ce se întâmplă dacă întârzie? „Noi nu suntem vinovați de aceste întârzieri, deși oamenii au tendința de multe ori să se răzbune cumva pe noi și să ne ceară socoteală. Dacă întârziem și se adaugă minute în plus la timpul inițial, suntem plătiți în plus cu zece bani pe minut”.

Răzvan avea dreptate când îmi spunea că se așteaptă mai mult la Kaufland. Mi-am dat seama, pe măsură ce înaintam cu comenzile, că cele mai multe clipe de așteptare au fost aici și la MC-ul de pe centru, în jur de 20-25 de minute. Am mers cu Răzvan și am bătut la ușă la fiecare comandă pe care am livrat-o, am urcat multe scări, am mers și cu liftul, dar ni s-a întâmplat și să fim așteptați de oameni afară, în fața casei lor. Am zâmbit fiecărui om pe care l-am întâlnit, i-am dat comanda caldă și apoi ne-am continuat drumul.

„În principiu, noi ducem mâncarea până la ușă, dar ne bucurăm că mai sunt și oameni care ne așteaptă afară. Nu mai risipim atât de mult din timpul pe care îl avem și, până la urmă, timpul înseamnă o comandă în plus”.

Comenzile ridicate din centru, o adevărată aventură

Din cele opt comenzi pe care le-am livrat, patru le-am ridicat din centrul orașului: două de la Mc, una de la Tango și una de la Maestro. Spun că au fost o adevărată aventură pentru că o singură dată am găsit loc de parcare, în rest am lăsat mașina pe avarii și am mers repede ca să ridicăm comenzile, sperând că nu vom avea vreo problemă cu poliția.

„Este destul de dificil aici, nu sunt locuri de parcare și atunci mergem cumva la noroc. E și mai greu când avem de așteptat mai mult și știm că am lăsat mașina pe avarii sau pe loc nepermis. Eu încerc să mă mișc cât de repede pot ca să nu am probleme. Am lăsat și în parbriz numărul de telefon, numele și mesajul că sunt curier și revin”, povestește Răzvan.

Din cele patru comenzi ridicate din centru, la Mc am așteptat cel mai mult. La prima comandă a mers mai repede, am stat în jur de cinci minute, dar când am revenit pentru a doua am pierdut în jur de 20 de minute în fața restaurantului care era plin ochi. Erau foarte mulți tineri la mesele de pe Bălcescu, iar interiorul era plin de oameni care-și așteptau mâncarea. Am intrat înăuntru de vreo două ori ca să vedem cum stau lucrurile, dar comanda nu era încă în pregătire. Așa că nu ne-a rămas decât să așteptăm.

„Se pierde mult timp la așteptatul ridicării comenzilor. Și în trafic mai pierdem timp, dar eu mi-am făcut unele trasee, știu unele scurtături și mă strecor destul de repede. Cel mai mult cred că am așteptat pentru o comandă în jur de o oră”, mi-a povestit Răzvan în timp ce așteptam în fața restaurantului din centru.

Comanda serii, un pachet de țigări

Cea mai mică comandă a serii a fost un pachet de țigări. L-am plimbat de la Kaufland-ul de pe Alba Iuliei până pe Calea Turnișorului.

„Nu e prima comandă de acest fel, am mai avut, pentru mine sunt normale. Da, este o comandă mică, dar oamenii pot comanda orice vor, de unde vor, noi livrăm”.

Dacă tot am avut parte de o sumă mai mică, l-am întrebat pe tânăr câți bani cheltuie sibienii, în medie, pentru o comandă. „În general, majoritatea comenzilor sunt între 50 și 100 de lei. Avem și peste 100 de lei, dar sunt mai rare”.

Cum se înțeleg între ei livratorii din Sibiu

Cât timp am mers de la un restaurant la altul, nu am putut să nu observ și relațiile dintre livratori. Pe parcursul serii, Răzvan s-a salutat cu cel puțin șase, a stat de povești cu ei și s-au întrebat cum le-a mers în ziua respectivă.

„Noi ne cunoaștem destul de bine între noi. Mulți lucrăm part-time, dar sunt și care se întrețin exclusiv din asta. Avem și un grup de whatsapp în care mai povestim. Ne ajutăm, dacă mai sunt restaurante noi sau dacă nu știm exact unele adrese, întrebăm pe grup și suntem ajutați”, mi-a spus Răzvan.

Am primit bacșiș

Deși nu ne prea făcusem speranțe mari cu bacșișul, penultima comandă ne-a adus singurul bacșiș al serii: trei lei. Curierul nostru mi-a explicat că mai primește bacșiș din când în când, dar sibienii nu sunt chiar cele mai darnice persoane.

„Uite, am făcut și primul nostru bacșiș, am primit trei lei. Se mai întâmplă să primim și bacșiș, dar destul de rar. Eu zic că am fost norocoși în seara asta. Cred că cel mai mare bacșiș pe care l-am primit a fost de zece lei”.

E profitabil?

Nu ai cum să nu te întrebi dacă merită să faci Glovo. Răzvan spune că da, mai ales dacă îl faci part-time și dacă ești consecvent în ceea ce faci. Devine astfel o sursă de venit în plus față de cea pe care o ai deja. Sunt zile și zile, unele cu mai multe comenzi, altele cu mai puține. Lunar, ajunge să câștige în jur de 2.000 de lei, după ce scade toate cheltuielile.

„Eu zic că e o variantă foarte bună de a face un ban în plus. Din punctul meu de vedere, da, e profitabil. Trebuie să fi consecvent, să ști cum să-ți faci programul și să te ții de el. La finalul lunii, după ce scad comisionul care merge către aplicație și cheltuielile pe combustibil rămân cu peste 2.000 de lei”.

„Suntem priviți cu superioritate”

Cât am mers cu Răzvan dintr-o parte în alta a orașului, am încercat să fiu atentă și la reacția oamenilor atunci când văd un curier Glovo. „Nu ți se pare că se uită cumva de sus la noi?”, m-a întrebat Răzvan.

„Nu cred, tind să cred că s-au obișnuit cu voi”, i-am zis eu. „Da, dar sunt unele atitudini de superioritate. Câteodată, au impresia că întârzierile depind de noi și ne tratează cumva de sus. Voi sunteți curieri, voi sunteți responsabili”, mi-a răspuns Răzvan.

98 de lei – final de zi

Ultimele comenzi m-au găsit destul de obosită. Răzvan a observat și m-a întrebat dacă vreau să merg acasă. I-am zis că vreau să stau până la final ca să văd rezultatele complete ale celor patru ore pe care le-am petrecut cu el. La 23.00 am terminat de livrat. Bilanțul serii arăta așa: opt comenzi livrate, trei lei bacșiș și 98 de lei, sumă strânsă.

„Se poate și mai bine. A fost o zi bună, dar mereu se poate mai bine. Am pierdut destul de mult timp la MC și la Kaufland, timp în care mai puteam lua lejer încă o comandă. Dar chiar și așa, a fost o zi bună”, mi-a spus tânărul când l-am întrebat cum ne-am descurcat.

„Te apuci și tu?”

După ce am terminat treaba și am văzut exact ce presupune a fi curier, Răzvan m-a întrebat „Ți-a plăcut. Te apuci și tu?”. Am ezitat pe moment să spun dacă mi-a plăcut sau nu. Acum, după ce au trecut mai multe zile de la experiența mea cu Răzvan, pot spune că da, mi-a plăcut, dar că a fost destul de obositor, mai ales dacă muncești part time, pe lângă un job full time.

La un calcul simplu, Răzvan muncește nouă ore la job-ul principal și patru ore la Glovo, adică 13 ore pe zi, fără weekend-uri libere. „Nu obosesc, mie îmi place să am activitate continuă, îmi place să merg dintr-o parte în alta”, mi-a mărturisit Răzvan.

Ce mi-a plăcut și ce nu mi-a plăcut la toată experiența

Dacă ar fi să spun trei lucruri care mi-au plăcut la toată această experiență ar fi următoarele.

1. E o meserie care implică destul de multă comunicare atât cu clienții, cât și cu personalul restaurantelor. Cunoști oameni noi și interacționezi cu ei.

2. Relațiile dintre livratori. De fiecare dată când se întâlnesc se salută, râd și întreabă cum le-a fost ziua.

3. Clienții zâmbitori.

Trei lucruri care nu mi-au plăcut:

1. Așteptatul la cozi.

2. Ca șofer trebuie să stai destul de mult timp pe telefon în timp ce conduci, preiei comanda, o finalizezi, suni clienții. Este destul de dificil, lucru pe care mi l-a confirmat și Răzvan.

3. Aglomerația din restaurante.

La finalul livrărilor, curierul m-a întrebat dacă îl mai însoțesc și altădată. M-am gândit  că o să merg cu el și într-un weekend ca să văd cum decurg lucrurile atunci, având în vedere că weekend-urile de vară sunt pline de turiști, mașini, iar locurile de parcare lipsesc. Aș fi curioasă să văd ce rezultate am avea și după o zi de weekend. A fost o zi plină pentru mine, dar am fost mulțumită că am putut să încerc ceva nou și să văd cum e să faci și altceva. Și până acum, alegeam să cobor în fața casei atunci când mi se livra o comandă pentru că sunt multe scări de urcat până la ușa apartamentului meu. După toată experiența, o să continui să fac asta cu atât mai mult. Cinci minute de urcat și coborât pentru mine pot însemna o comandă în plus pentru ei.

P.S. Nu am împărțit bacșișul.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Adina Torop

de Adina Torop

Reporter Speciale

adina@turnulsfatului.ro

Comentarii

5 comentarii

Cornel Opinceanu

Acum 1 săptămână

Verbul "a merita" nu are diateza reflexiva. Mai pe intelesul tuturor, "se merita" e incorect. De la FB nu avem pretentii, dar de la publicatii da, "ziaristilor".

Raspunde

Contra

Acum 1 săptămână

Era culmea sa impartiti bacsisul. cred ca nici castigul lui din seara aceea nu l-ati impartit...
Raspunde

Vic

Acum 1 săptămână

Interesant articolul si subiectul ales

Raspunde

???

Acum 2 zile

Numai sa nu fi luat mancare de la mama vitrega.
Raspunde

Iosif

Acum 1 zi

Da este foarte adevărat tot ce ai povestit,cam asa se întâmplă pe timpul programului de livrare..
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus