Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
20°C

Analiză. Cifrele din agricultura sibiană: la jumătate față de 1990. Stăm mai bine doar la oi și albine

Analiză. Cifrele din agricultura sibiană: la jumătate față de 1990. Stăm mai bine doar la oi și albine

Terenurile însămânțate cu principalele culturi au scăzut la jumătate în județ, față de 1990. Efectivele de animale sunt și ele mult împuținate, excepție făcând doar oile și familiile de albine, iar producțiile agricole sunt și ele sub nivelul de acum 30 de ani.

Unde au dispărut terenurile agricole?

115.427 de hectare era suprafața cultivată cu principalele culturi în 1991. În 2019, suprafața mai era de 59.715 de hectare. Însă acesta nu e recordul absolut negativ al suprafeței cultivată cu principalele culturi în județ, în ultimii 32 de ani. În 2007, suprafața cultivată era de 51.474 hectare, cea mai mică din ultimii aproape 35 de ani. A crescut apoi până la 73.128 de hectare în 2015, ca apoi să scadă din nou. Procentual, suprafața cultivată în 2019 este de 49% din suprafața cultivată în 1991 și arată felul în care a regresat agricultura în județ, în ultimii ani.

Nu același lucru s-a întâmplat însă la nivel național. Deși a scăzut foarte mult suprafața cultivată, proporția e mult mai mică, de puțin peste 10%. Erau în 1990 cultivate 9,4 milioane de hectare, iar în 2019 suprafața era de 8,73 de milioane hectare.

Directorul Direcției Agricole, Roxana Cristina Enescu, susține că principala cauză este transformarea terenurilor agricole în fânețe, dezvoltarea infrastructurii și a pieței imobiliare.

”În urma analizării datelor referitoare la suprafața productivă a județului Sibiu, se poate observa o scădere a suprafeței arabile principalele cauze fiind reprezentate, în opinia noastră, de schimbarea formei de proprietate a terenurilor agricole înregistrate în anul 1990, aici putem aminti creșterea suprafețelor de pășuni și fânețe naturale datorită creșterii numărului de ovine și bovine, dezvoltarea rețelei de infrastructură rutieră, scoaterea terenurilor din circuitul agricol în scopul dezvoltării proiectelor imobiliare comerciale și rezidențiale”, susține directorul executiv al Direcției Agricole Sibiu, Roxana Cristina Enescu.

Se cultivă mai mult porumb. Singura creștere

Una din puținele culturi care se cultivă pe o suprafață mai mare în județ, față de anii 90, este porumbul.

În 1991 era o producție în județ de 59 de mii de tone, în timp ce în 2019 producția a crescut în județ la peste 137 de mii de tone, mai mult decât dublu, însă și suprafața cultivată este puțin mai mare, de la 20 de mii de hectare, la 25 de mii de hectare. La cartofi, însă, producția a scăzut. De la puțin peste 100 de mii de tone în 1990, la 51 de mii de tone în 2019. Același lucru s-a întâmplat și în cazul grâului. În 1991 se nota o producție de 73 de mii de tone, iar în 2019 producția a scăzut la sub 20 de mii de tone, mai puțin de jumătate.

Au dispărut și animalele

În cazul efectivelor de animale scăderea este la fel de dramatică. În cazul păsărilor, în 1990 era un efectiv de 2,55 de milioane de păsări în județ. În 2020, ultimul an care apare în statisticile Institutului Național de Statistică, mai erau trecute în registre doar 708 mii de păsări, doar 27,76% din efectivul care era în urmă cu 30 de ani.

La bovine, scăderea este mai mică, însă cifrele de acum sunt mult mai mici decât cele de acum 30 de ani. De la 92.500 de bovine, câte erau în 1990, mai sunt acum 38 de mii, 41% din efectivul din 1990.

Aceleași scăderi se întâlnesc și la cabaline (16.700 în 1990, la 4.404 în 2020), porcine (179.000 în 1990, la 52.586 în 2020).

Singurele creșteri în cazul efectivelor din agricultură se întâlnesc la ovine și la familiile de albine. În cazul ovinelor, în 1990, în județ era un efectiv de 367 de mii, iar 30 de ani mai târziu s-a ajuns la 548 de mii.

În cazul familiilor de albine, în 1990 acestea erau în număr de 27.200, în județ, iar în 2020, numărul a crescut la puțin peste 32 de mii.

Ca să comparăm ce se întâmplă în județ cu ce există la nivel național, ne putem uita pe alte cifre, cele care indică efectivul de animale la 100 de hectare de teren. În cazul ovinelor, în județ erau în 1990 127 de ovine la 100 de hectare, în timp ce la nivel național cifra era de 106. 30 de ani mai târziu, în 2020, erau 206 de ovine, în Sibiu, la 100 de hectare, aproape dublu. La nivel național, în 2020, mai erau 93 de ovine, mai puțin decât în 1990.

Și în cazul porcilor Sibiul stă mai bine decât media națională. Erau în județ 82 de porci la 100 de hectare în 2020, față de 44, în același an, media națională.

La bovine, media națională e mai bună decât cifrele din județ. 14,8 bovine sunt în medie la 100 de hectare, în țară, în timp ce în Sibiu sunt 14,2 bovine la 100 de hectare.

Gheorghe Dănulețiu: ”Nu mai sunt ciobani, pășunile se dau cum se dau, pentru că primarii sunt părinții pășunilor

Gheorghe Dănulețiu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor (APC), susține că deși cifrele în cazul ovinelor sunt mai bune acum decât în anii 90, se poate vedea o scădere în ultimii ani. Dă vina pe prețuri și pe faptul că nu se mai găsesc ciobani.

”Nu știu cum a fost în ultimii ani, dar în ultimii doi au scăzut efectivele foarte mult. În ultimii ani ani au scăzut cifrele. Nu mai sunt ciobani, pășunile se dau cum se dau pentru că primarii sunt părinții pășunilor. Ei dictează la cine se dau, nu contează că ai animal, că nu ai animale. Oamenii se descurajează, prețul la miei a scăzut de la 18-20 de lei, la 13 lei. Porumbul s-a scumpit, medicamentele s-au scumpit, dar prețul cărnii a scăzut. A scăzut de aproape că nu mai merită să faci nimic. Dacă va fi și secetă, va fi foarte mare problemă”, spune cel cunoscut sub numele Ghiță Ciobanu.

Apel pentru creșterea bivolilor

Valea Hârtibaciului, cunoscută pentru creșterea turmelor de bivoli, aproape că nu mai are acum niciun astfel de animal. Nu mai are cine să le crească și nici nu există un lanț pentru valorificarea produselor.

Asociația Culturală Villa Abbatis a inițiat în urmă cu câțiva ani o serie de programe pentru salvarea bivolițelor de pe Valea Hârtibaciului.

Tinerii de aici au strâns bani pentru a cumpăra bivolițe ce au fost donate apoi la familiile mai puțin înstărite din această zonă.

”Ideea a luat naștere acum doi ani, de a achiziționa o bivolă, așa se spune aici, nu bivoliță, și de a o plasa la o familie cu o situație precară, dar nu atât de precară, cât să nu să se și poată îngriji de ea”, spunea în urmă cu doi ani Cătălin Mureșan, secretarul Asociației. S-au strâns atunci bani pentru patru bivolițe, iar pentru cea de-a cincea urmează să se aducă în urma acțiunii de la semi-maraton.

Față de acum 20-30 de ani, în zona Văii Hârtibaciului, numărul acestor animale a scăzut cu 90%. ”Creșterea bivolelor este o tradiție pe care noi o fixăm în timp undeva la 1700. Unii spun că Samuel von Brukenthal a fost cel acare a adus aici bivolii, de undeva din India. S-au aclimatizat foarte bine astfel că s-a ajuns după război ca în satele de aici din Transilvania să fie un adevărat stup de bivoli. (…) Azi, în satul meu, în Alțâna, mai sunt 40 de bivole. E puțin față de acum 30 de ani când erau 4-500 de animale”, povestește Ștefan Vaida.

Scopul lor este să nu lase bivolițele să dispară în cei cinci-șase ani ce vor urma. Ani considerați a fi critici pentru o societate în schimbare. ”Acțiunea noastră se poate considera chiar naivă, dar e important să păstrăm această ciurdă de 40. Suntem încă în societatea asta de tranziție și cred că în cinci, șase ani, societatea se așează și sunt șanse să supraviețuiască aceste animale”, mai spunea Ștefan Vaida.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

Claus

Acum 1 an

Cand o sa aiba acces la fonduri toata lumea,agricultura o sa fie promitatoare in Romania,insa asa cand doar unul are acces la fonduri,si nu poate duce mai mult de cat are,aici e problema... Coruptia AFIR e mare,daca nu esti de-al casei nu prea pupi fonduri,ca pamant si oameni mai sunt,insa pacat de Sibiu,si toata zona asta,ca are sanse sa fie zona agricola generoasa prin prisma faptului ca poate oferi mult mai mult decat ceea ce ofera.
Raspunde

Adina

Acum 1 an

Trebuie sa se ajute gospodarii intre ei. Sa fie extirpata mentalitatea asta in care fiecare trage pentru turta lui. Fiecare sat sa aiba macar un om cu tractor si sa mearga sa le are si celorlalti pamantul, omul sa plateasca doar motorina, sa se ajute oamenii intre ei ca atunci apare plus valoarea, atunci incepe sa prospere satul. Fiecare sa le ofere celorlalti din ce are in surplus. Nu sa asteptam tot timpul dupa altii, ba sa ne dea fonduri, ba sa primim subventii, si noi stam toata ziua la birt sau jocuri de noroc. Din mentalitate pleaca. Sa le fie draga munca, sa vezi ce agricultura se face. Si sa fie lasat Daea sa redeschida irigatiile, ca le-a mai deschis odata si cum a venit Orban le-a inchis la loc.....
Raspunde

Emil

Acum 1 an

Prăpădul dictaturii majoritare.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus