Profesor la ULBS, despre situația din Europa: Occidentul are nevoie de „Coridorul de Mijloc” prin care să se conecteze cu țările din Caucaz, iar România joacă un rol esențial

Occidentul poate să-și diversifice lanțurile de aprovizionare dacă ar pune accent pe dezvoltarea rutei „Coridorului de Mijloc” spre țările din Caucaz. „Coridorul de Mijloc” ar fi o alternativă promițătoare pentru conexiunile de export și energie din Europa până în Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan și Georgia, iar prin Marea Neagră, până în Turcia, crede Silviu Nate, profesor asociat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, care împreună cu unul dintre membrii fundației americane Heritage, expertul în securitate națională James Jay Carafano, au semnat un comentariu privind situația actuală în Europa în contextul discuțiilor despre necesitatea diversificării resurselor sale.

„Coridorul de Mijloc, cunoscut oficial ca Ruta Internațională de Transport Transcaspică (Trans-Caspian International Transport Route - TITR), ar putea deservi europenii la fel de bine ca și Coridorul de Nord controlat de ruși, care până de curând era ruta preferată pentru transportul feroviar de marfă între Uniunea Europeană și Asia”, menționează cei doi autori în articolul „Occidentul ar trebui să fie deschis pentru Coridorul de Mijloc” („The West Should Welcome the Middle Corridor”), apărut în publicația americană The National Interest.

Cei doi vorbesc despre importanța acestui „coridor”, mai ales în contextul în care și China „a sperat să-l monopolizeze” prin Inițiativa Belt and Road, expansiune ce este privită, potrivit autorilor, cu scepticism, din cauza neîndeplinirii tuturor promisiunilor de către Beijing. „Coridorul de Mijloc nu va fi niciodată cea mai ieftină rută de transport, dar într-o lume din ce în ce mai agitată, în care diversificarea lanțurilor de aprovizionare reduce riscul, ar putea fi viabilă și rentabilă”, subliniază Nate și Carafano.

Autorii subliniază că nu este clar în ce măsură unele economii europene percep Coridorul de Mijloc ca pe o oportunitate, dar că Inițiativa celor Trei Mări „necesită mai mult angajament american și european pentru a contrabalansa ofensiva geoeconomică a Chinei și a conecta Caucazul cu Occidentul”.

„Este crucial pentru Europa ca proiectele semnificative de investiții și infrastructură să urmărească înlăturarea vulnerabilităților geopolitice, în loc să le acumuleze. Inițiativa celor Trei Mări reprezintă o alternativă politică la fluxurile lanțului de aprovizionare dominate de regimuri autoritare. Înainte de invazia rusă a Ucrainei, Uniunea Europeană (UE) și-a declarat intenția de a extinde Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) către statele Parteneriatului Estic. Scopul principal a fost dezvoltarea capacităților de transport ale Georgiei și Azerbaidjanului. În Planul său economic și de investiții din iulie 2021, UE a alocat, de asemenea, asistență financiară pentru a consolida coridorul de transport digital din Marea Caspică și conectivitatea la Marea Neagră”.

În acest context, comentariul semnat de Silviu Nate și James Carafano subliniază rolul pe care România îl joacă în regiune:

„România este un partener strategic al Statelor Unite și s-a dovedit a fi un aliat de încredere și activ pe flancul estic al NATO. Cu sprijinul occidental pentru a-și crește capacitățile feroviare și rutiere, România ar putea deveni un nod comercial și militar vital la Marea Neagră, legând Caucazul și Ucraina de restul Europei. Reconstrucția postbelică a Ucrainei, coordonată în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, ar putea integra nucleul funcțional al Europei, din Polonia prin România. Acest lucru ar consolida securitatea regională și ar promova stabilitatea economică și politică între Marea Neagră și Marea Baltică.

Acest efort, împreună cu munca pentru o zonă a Mării Neagră „liberă și deschisă” și un Coridor de Mijloc funcțional, ar oferi întregii Europe lanțuri de aprovizionare flexibile și diversificate. Este o rețetă pentru prosperitate și stabilitate – și o oportunitate pe care Occidentul nu ar trebui să o rateze”.

Silviu Nate este licențiat în Științe Politice; în anul 2003 a obținut o bursă de studii din partea The Fund for American Studies și a absolvit International Institute for Political and Economic Studies al Georgetown University din Washington. Este președintele Centrului pentru Cooperare Internațională și Studiul Păcii și președintele Leaders Sibiu, are o experiență de 15 ani în domeniul ONG și a proiectelor derulate în cadrul societății civile. A absolvit două programe de masterat în domeniile securității naționale și internaționale; a obținut titlul de doctor în domeniul științe militare și informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din București. Tot el a contribuit și la strategia de internaționalizare a ULBS.

Precizăm că odată cu izbucnirea războiului ruso-ucrainean transporturile de mărfuri pe cale maritimă sunt în pragul unei profunde schimbări de paradigmă. Dacă în 2021, transportul marfurilor din China și din Asia, în general, înspre Europa se realiza cu precadere prin Rusia, 68% dintre mărfurile pe axa Est - Vest fiind transferate maritim pana in Rusia, apoi preluate pe cale rutiera sau feroviara prin Rusia și Belarus, înainte de a ajunge în Europa, situația s-a schimbat în acest an. În prezent, transportul de mărfuri pe așa-numitul „Coridor de Mijloc”, pe ruta maritimă trans-caspică, cu pornire din Asia de Sud-Est și China, prin Kazakhstan, Marea Caspică, Azerbaijan, Georgia înainte de intrarea în Europa este previzionat să crească de 6 ori în acest an, scrie Agendaconstrucțiilor. Publicația amintește și că ruta Coridorului de Mijloc prezintă o serie de riscuri pentru transportatori, din cauza infrastructurii precare, care pot genera potentiale întârzieri.

Sursa foto: JSC NC KAZAKHSTAN TEMIR ZHOLY

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi