Șeful Patronatului IMM-urilor din Sibiu: Avem aproape patru firme la 1.000 de locuitori. Nevoia de antreprenoriat a crescut

Cu un an înainte de pandemie, la Sibiu a fost creat Patronatul IMM-urilor (IMMPact). Organizația este condusă de Adrian Rada și are aproape 300 de companii cu aproximativ 3.000 de angajați.

Patronatul județean a fost creat în 2019, înainte de pandemie – perioadă în care multe firme au avut nevoie de sprijin. Cum ați caracteriza începutul activității patronatului, din punctul de vedere al adeziunii, al îndeplinirii scopurilor propuse?

A fost o provocare în primul rând pentru că era o organizație tânără și în al doilea rând, în 2020 a venit pandemia. Și atunci activitățile noastre au fost cumva restrânse și în 2020, și în 2021, dar am reușit în principal atrăgând prin ideile pe care voiam să le implementăm. Și atunci membrii au început să vadă că începem să facem anumite acțiuni. Deja noi eram familiarizați foarte mult cu ce înseamnă activitatea patronală. 

Aderând la Consiliul Național al IMM-urilor (CNIPMMR), am luat din experiența celorlalți colegi și am început diferite acțiuni. Am avut vizite importante la Sibiu, am participat la întâlnirile de la București, unde se fac lunar întruniri pe anumite teme. Am intrat în comisii de dialog etc.

Ce mesaje primiți de la oamenii de afaceri sibieni și cum acestea s-au schimbat în ultimii ani?

Nu demult am făcut un sondaj și am văzut de ce are nevoie mediul antreprenorial. Am sondat undeva la 200 de angajatori. Din ei, 199 au răspuns că au nevoie de comunitate – primul lucru. După aceea, au nevoie de informare și apoi de sprijin. Cam acestea trei au fost nevoile clare pe care IMM-urile ni le-au transmis.

Cum e dialogul cu administrația locală, județeană?

Vedem la ora actuală o deschidere și receptivitate din partea autorităților în ceea ce privește măcar ascultarea mediului antreprenorial. Nu întotdeauna propunerile noastre se finalizează, dar clar că dialogul a început să fie tot mai mare. Și asta se datorează și comunității. Adică ea a înțeles că participând și fiind activi într-o astfel de zonă, automat decidenții pleacă urechea și la nevoile noastre.

Dar câtă încredere au oamenii de afaceri din Sibiu în administrație?

Este o reticență. Adică nu este curajos antreprenorul să creadă. Până la urmă asta este – curajul de a crede că există dialog, că există puterea de schimbare, că există puterea de ascultare. Aici văd cumva o reticență. De exemplu, la întâlnirile noastre am chemat și autorități și în momentul întrebărilor, acestea nu prea erau. Adică lipsea acel dialog normal între autorități și oamenii de afaceri, pentru că ei sunt cumva reținuți.

CITEȘTE ȘI: „La ora actuală nu mai putem privi individual Zona Industrială Vest”. Șef patronat, despre noul pol de dezvoltare al Sibiului

La una din ultimele întâlniri cu reprezentanții Clubului Economic German spuneați că Sibiul nu merge prea bine în ceea ce privește atragerea de fonduri europene în domeniul energetic. Ați putea să detaliați, vă rog?

Vă dau niște date: la nivel național, s-au depus în luna iunie peste 1.000 de proiecte pe PNRR privind eficiența energetică. Nici până acum nu există un rezultat legat de câștigător, legat de ce urmează. În luna octombrie s-au deschis mai multe programe de finanțare pe zona eficienței energetice atât pentru reabilitare, cât și pentru zona de produse de energie pentru consumul propriu.

În primul rând, aici a fost o problemă de schimbare a regulilor. Adică știi ceva înainte de deschiderea programelor de finanțare, după care se schimbă cumva regulile. Și aici cumva te dă peste cap în depunerea de proiecte.

În al doilea rând, au fost depuse foarte puține proiecte într-o competiție... Noi avem nevoie de eficiență energetică, de producție de energie, dar interesul este foarte scăzut, inclusiv la Sibiu. Și atunci ne putem întreba de ce? Nu pentru faptul că nu avem nevoie, ci pentru faptul că sunt câteva cauze: schimbarea regulilor, nepredictibilitatea, implementarea greoaie, documentația stufoasă. Există nevoie, există bani și cumva îngreunăm lucrurile pentru absorbția lor. Cam aici vedem noi problema reală.

Din alt punct de vedere, vă dați seama că durează 1-2 ani implementarea proiectelor. Sunt anumite tipuri de proiecte care trebuie implementate până la sfârșitul anului 2023. În ce măsură, dacă evaluarea se termină în decembrie sau ianuarie, există procedură de licitație, după care câștigătorul trebuie să aducă echipamentele și toate celelalte dacă nu există contestații? Timpul de livrare al celor echipamente este întârziat și în condițiile respective s-ar putea să nu te mai încadrezi în termen. 

Aceste întârzieri în răspunsurile de finanțări sunt o provocare. Avem o astfel de situație: depunem proiectul acum, ni se dă răspunsul peste 6 luni-1 an, semnăm contractul de finanțare, avem procedura de licitație nu știu cât timp și atunci se fac 2 ani. Plus, niște condiții suplimentare pe partea aceasta. În perioada aceasta prețurile la materiale se scumpesc. Și atunci te duci mai bine și-ți iei un credit, îți implementezi sistemul și nu mai ai probleme. Deci, antreprenorul are nevoie de investiții, de rulaj, dar identificăm niște probleme de birocrație, de întârzieri, de răspunsuri. Și asta nu e doar la nivelul județului Sibiu.

Cum vedeți majorarea salariului minim la 3.000 lei?

Am susținut acest punct de vedere. Trăim într-o societate în care suntem legați unii de ceilalți - atât antreprenorii, cât și angajații și administrația. Toată lumea are probleme la ora actuală. Suntem de acord. La nivel național s-au făcut măsurători în acest sens și chiar a fost ședință de consultare la Guvern unde am susținut acest punct de vedere, mărirea punctului de salarii la 3.000 de lei.

În Sibiu avem și păreri pro, și contra, dar sunt conștienți angajatorii că totul a crescut și trebuie să-i susțină, pentru că altfel își pierd angajații. Există oferte pe piața de muncă clare și se pot duce în altă parte. Nu e o cerință de moft această majorare la 3.000 de lei, este o cerință reală și nevoie reală a angajatului.

Referitor la forța de muncă, în Sibiu șomajul e mic, dar cererea de oameni calificați e mare. Cum vedeți soluțiile care se discută, mesajele oamenilor de afaceri în acest sens?

Au venit oameni din altă parte: a crescut populația, s-au dezvoltat cartiere. De unde au venit aceștia oameni? În primul rând, din alte regiuni ale țării – asta a fost o soluție primă și reală și încă vin oameni din alte zone, Sibiul fiind o zonă foarte atractivă pentru angajații din diferite domenii. Au venit atât din Oltenia, Muntenia, din Moldova s-au relocat, ca să nu vorbim de județele apropiate Mureș, Alba. În al doilea rând, am văzut că a început importul de forță de muncă. De ceva timp, s-a aprobat la Ministerul Muncii acest contingent de 100.000, de mărirea contingentului de oameni care vin din țări non-UE, fără ucraineni. Aceasta probabil va ieși ca și lege în curând. S-a început la 7.000 – 10.000 pe an și acum s-a ajuns la 100.000 de angajați din regiuni non-UE pe teritoriul României.

Investiții noi se mai fac în Sibiu?

N-aș vrea să intru în această zonă. Ar trebui întrebate cluburile de afaceri, camera de comerț – acesta e obiectivul lor de a arăta oportunități. Vă pot spune că avem un dialog permanent cu ei și că există disponibilitate din partea lor, de a atrage companii, de a se extinde. Problema este în ce măsură avem capacitatea, care e direcția în care putem să mergem, care e capacitatea noastră de a asimila aceste investiții.

Clar că în perioada aceasta de criză a crescut cifra de afaceri. Față de anul trecut totul a crescut. Sunt anumite sectoare care poate au fost afectate, dar cei cu care am discutat s-au adaptat, le-a crescut cifra de afaceri. 

În al doilea rând, în 2017-2018 când s-a lansat Start-up Nation în perioada respectivă era o grilă de punctaj, care spunea că până la un anumit număr de firme pe cap de locuitor, adică până în 4 firme la 1000 de locuitori primești un punctaj, iar unde sunt peste 4 firme la mia de locuitori acolo primești un punctaj mai mic. Sibiul era sub 2 firme la 1.000 de locuitori; la ora actuală firmele deschise în Sibiu, pe ultima grilă, erau la nivelul de 3,6 firme la 1.000 locuitori. Este clar că a crescut nivelul. Suntem undeva la nivelul de 22.000 de firme din care PFA-uri sunt aproximativ 5.000, undeva 14.000 firme sunt cu 1-2 angajați. Clar că nevoia de antreprenoriat, de creștere și afaceri a crescut.

CITEȘTE ȘI: În județul Sibiu există dorința de a înființa parcuri industriale și logistice. Șef patronat: Lucrurile trebuie măsurate, cât de mare faci un parc industrial?

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi