„E o datorie față de elita românească din rândul 2 și 3”. La Biblioteca Astra a fost lansat un volum despre fostul vicepreședinte Astra, Silviu Țeposu

„Silviu Țeposu, un senior al ASTREI” este titlul lucrării lansate joi, 19 ianuarie, la Biblioteca ASTRA din Sibiu. Apărută la Editura Armanis din cadrul Bibliotecii ASTRA, lucrarea reprezintă o cercetare amplă și temeinică din punct de vedere istoriografic dedicat vieții, activității și personalității lui Silviu Țeposu (1892-1979). Reputat profesor de istorie și filologie, inspector școlar, publicist, remarcabil conferențiar și vicepreședinte al Astrei, Țeposu a fost un mare susținător al românismului și slujitor al culturii române. 

La evenimentul de lansare, directorul Arhivelor Naționale Sibiu, Alexiu Tatu, a subliniat importanța editării acestui volum, pentru că „scoate în lumină elita românească din rândul 2 și 3”: „E o carte muncită la sânge. Cu aceste tipuri de cărți, noi ne facem datoria față de elita intelectuală românească din rândul doi și din rândul trei. Toată lumea știe, a auzit de Iorga etc. Când e vorba de un Țeposu sau, să spunem, de Vasile Aaron – știți, lumea crede că e un cartier, de aceea facem o pledoarie pentru întoarcerea la carte (...) Aceste cărți o să rămână”, a spus Tatu.

Volumul este Structurat în trei mari capitole, iar temele pe are le urmărește se referă la contextul istoric și cadrul politic în care s-a format profesional Silviu Țeposu, activitatea didactică-pedagogică desfășurată în sfera învățământului și activitatea depusă în cadrul Asociațiunii ASTRA, în special al Despărțământului Sibiu. 

Lucrarea include, de asemenea, un interviu acordat de prof. dr. Lucia Ana Țeposu-Marinescu, unica fiică a marelui astrist Silviu Țeposu. Despre aceasta, în cadrul evenimentului a vorbit cu mult interes prof. dr. Karl-Zeno Pinter, arheolog și istoric. Potrivit lui, Lucia Țeposu-Marinescu este „arheologul român cu cea mai mare vizibilitate în Occident”.

„A vrut să studieze Medicina la început, datorită faimosului unchi, Emil Țeposu, dar alege drumul Istoriei. Cam toate șantierele arheologice unde a ajuns, au fost în zona Sibiului (...) Poate un lucru care i-a influențat cariera a fost orașul acesta în care trăim și despre care mie îmi spunea că are o relație specială – „Hassliebe” e un termen în germană care se traduce mai greu, însemnând dragoste cu durere, cu tristețe sau cu ură chiar. A iubit Sibiul copilăriei, în care a mai trăit vechile structuri patriarhale, dar adolescența i-a fost groaznic marcată, pentru că locuința pe care tatăl său Silviu a clădit-o, i-a fost confiscată. A fost momentul în care a plecat la Cluj, apoi la București (...) Clujul a făcut ca această personalitate să se promoveze mai departe înspre București, dar mai ales înspre Europa (...)

A fost profesoară la Cluj. Îmi pare rău că n-a fost și la Sibiu, măcar un semestru. Am fost la ea și am implorat-o aproape să vină, dar m-a refuzat. A spus toate la timpul lor, sunt tineri care trebuie să facă lucrul acesta. Ea era de fapt un spirit tânăr. Acest spirit a făcut ca lumea de specialitate să recompenseze acest lucru: a fost membru corespondent al Institutului german de arheologie, cel mai prestigios din lume, a fost recompensată și de statul român cu Serviciul Credincios în rang de Cavaler și, nu în ultimul rând, orașul pe care l-a tratat cu „Hassliebe”, i-a oferit titlul de cetățean de onoare acum 5 ani, în ianuarie 2018. Cred că aceasta a fost și împăcarea cu orașul copilăriei, pe care l-a reîntâlnit la bătrânețe, cred eu, cât se poate de plăcut”, a povestit Karl-Zeno Pinter.

Pe lângă Bibliografia selectivă, dar și catalogul Fondului Documentar Silviu Țeposu aflat în patrimoniul Bibliotecii ASTRA, volumul mai conține autografe, dedicații pe foi de titlu, cărți de vizită, file de corespondență, fotografii.

În Concluziile volumului monografic „Silviu Țeposu, un senior al ASTREI”, autoarea Irina Racovițan notează astfel: „Silviu Țeposu este un senior al Astrei. El face parte din galeria aproape nesfârșită de iluștri cărturari ardeleni care, prin truda lor pentru ridicarea prin cultură, prin educație a poporului de rând, au făcut ca Astra, în cei circa 100 de ani de existență până la desființarea din 1950, să devină un simbol național.” (p. 220) 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube