Noua directoare a Arhivelor din Sibiu: Chiar și noi trebuie să ne îndreptăm atenția spre era digitală - acces la informații fără restricții și fără „dosarul cu șină”

După pensionarea istoricului Alexiu Tatu, noua conducere a Arhivelor din Sibiu este asigurată de Ioana Mărginean, absolventă a Academiei de Poliție „Al. I. Cuza” din București.

În cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru Turnul Sfatului, Ioana Mărginean ne-a spus mai multe despre studiile și activitatea sa de până acum, despre temele sale de interes, dar și despre cum decurge procesul de digitalizare a documentelor la Sibiu și care sunt planurile sale din funcția de directoare. Totodată, noua directoare a Arhivelor din Sibiu atrage atenția asupra stării clădirii instituției - prima construită în România cu destinația de Arhive -, asupra necesității instruirii și atragerii mai multor specialiști și recomandă (re)introducerea palegorafiei româno-chirilice, paleografiei și limbilor latine, germane (scrierea gotică) și maghiare în Facultățile de Istorie.

În primul rând, vă rog să ne spuneți pe scurt despre dvs. - unde v-ați născut, ce ați studiat, de când lucrați la Arhive, care sunt domeniile dvs. de interes, de cercetare?

Mă numesc Mărginean Marilena Ioana și sunt născută la data de 13.07.1993. Am urmat cursurile Facultății de Arhivistică din cadrul „Academiei de Poliție Al. I. Cuza”, București, în perioada 2012-2015. După finalizarea studiilor am lucrat o scurtă perioadă la un operator economic autorizat în prestarea de servicii arhivistice, cu intenția de a căpăta experiență în domeniul arhivistic. 

La Sibiu am ajuns în urma concursului organizat de Arhivele Naționale pentru postul vacant de consilier din cadrul Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale, unde mi-am început activitatea în 19 ianuarie 2016. În paralel, între anii 2016-2018 mi-am continuat studiile cu un master profesional „Arhivistică Contemporană”, în cadrul facultății mai sus amintite. 

Pe viitor mă gândesc la un doctorat în istorie, având ca temă de interes perioada celui de-al Doilea Război Mondial sau poate chiar perioada comunismului. 

Cine v-a propus să preluați conducerea instituției și cum ați primit vestea: v-ați dorit acest lucru?

Hotărârea numirii mele ca împuternicit pe funcția de conducere a fost luată de către conducerea Arhivelor Naționale. Vestea am primit-o și o văd ca pe o provocare, căreia sunt hotărâtă să îi fac față.

Care sunt planurile, gândurile, intențiile dvs. la conducerea Arhivelor din Sibiu; ce proiecte doriți să implementați sau să continuați?

După cum a menționat și dl. dr. Tatu Alexiu în interviul acordat [ziarului dvs.], la nivelul Arhivelor Naționale sunt în derulare două proiecte importante de digitalizare a arhivelor: eVITALA și eANR. Având în vedere că făceam parte din proiecte ca și responsabil intern voi încerca să continui ceea ce am început și să duc la bun sfârșit, chiar dacă asta înseamnă multă muncă, pe lângă activitățile curente în noua calitate.

CITEȘTE ȘI: INTERVIU Alexiu Tatu, după 20 de ani la șefia Arhivelor: Am avut o corespondență asiduă cu Arhivele Secrete ale Vaticanului pentru obținerea actului de atestare a Sibiului

Pe viitor vor exista și alte proiecte de digitalizare a documentelor la nivelul Arhivelor Naționale. Chiar și noi, Arhivele, trebuie să ne îndreptăm atenția spre era digitală și să ne adaptăm noilor cerințe ale societății, caracterizată de capacitatea de a transmite și de a avea acces la informații fără restricții și fără bine-cunoscutul „dosar cu șină”.

De asemenea, pentru mine o mare provocare este sediul în care ne desfășurăm activitatea. La acest capitol, lucrurile încă trenează și din păcate cladirea este într-un proces lent de degradare. Acest fapt afectează atât condițiile de păstrare ale documentelor, imaginea orașului, dar și condițiile de lucru ale angajaților, unde aș face o mică paranteză și aș menționa că majoritatea lucrătorilor este reprezentată de femei.

Știu că digitalizarea documentelor de arhivă este un proces în desfășurare: la ce etapă se află acum în Sibiu, la ce se lucrează și care sunt următoarele etape? Totodată, vă rog să precizați perioadele de implementare, dar și valoarea proiectelor care se implementează.

Date referitoare despre cele două proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile sunt publicate și pe site-ul Arhivelor Naționale. Sibiul se află pe ultima sută de metri. Momentan se lucrează la indexarea informațiilor din registrele de stare civilă și la conversia digitală a acestora. Dintre cele două proiecte, cel drag mie este Proiectul eANR - „Spre guvernare digitală. Stare civilă electronică în cadrul Arhivelor Naționale ale României”. Acesta a fost finanțat cu suma totală de 26.226.838,30 lei, având ca perioada de implementare datele 15.12.2020-15.06.2023.

Cel de-al doilea proiect eVITALA – „Consolidarea capacității Arhivelor Naționale de furnizare a serviciilor publice” se referă la facilitarea accesului la cercetare și digitalizarea instumentelor de evidență (inventare și registre de intrare-ieșire), fiind finanțat cu suma de 8.604.820, 18 lei. Perioada de implementare a fost inițial 11.11.2019-10.09.2021, dar a fost prelungită până în 11.11.2023, care ar fi și  termenul final de încărcare pe platformă.

Câte persoane muncesc acum la Arhivele din Sibiu?

După plecarea dl. dr. Tatu Alexiu am rămas 9.

Sunt suficienți sau vă doriți să atrageți și noi specialiști?

Numărul angajaților în cadrul instituției noastre este puțin pentru a acoperi nevoile întregului județ, deoarece pe lângă activitatea de la sediu (relații cu publicul, cercetarea în vederea eliberării actelor la solicitările petenților, sala de studiu), în atribuțiile noastre intră și activitatea de teren (acordarea asistenței de specialitate și controlul la unitățile creatoare și deținătoare de documente), care au fost suprapuse cu proiectele mai sus menționate.

În ceea ce privește atragerea specialiștilor țin să menționez că posturile vacante vor fi scoase la concurs la nivel central și publicate pe site-ul Arhivelor Naționale. Ne dorim personal implicat, muncitor și pasionat de cercetare, având în vedere că „stăm pe o comoară”.

Aveți un mesaj pentru cercetători, istorici, studenți care își doresc să studieze documente de arhivă? Ce le transmiteți?

Oricine își dorește să studieze documente de arhivă o poate face prin intermediul Sălii de Studiu. Cercetarea documentelor pe care le deținem se face în condițiile legii și sperăm ca pe viitor să punem la dispoziția cercetătorilor cât mai multe documente în format electronic. Nădăjduiesc ca interesul tinerilor pentru cercetare să fie din ce în ce mai mare și aș recomanda (re)introducerea palegorafiei româno-chirilice, paleografiei și limbilor latine, germane (scrierea gotică) și maghiare în Facultățile de Istorie. Avem mare nevoie de specialiști și aceștia sunt din ce în ce mai puțini.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi