Episcopul greco-catolic Inocențiu Micu Klein, născut la Sadu, în Sibiu, omagiat de presa Italiană. ”Aproape că a fost aruncat pe fereastră de membrii Dietei Transilvaniei de la Sibiu pentru că a îndrăznit să ceară drepturi pentru români”

Jurnaliștii italieni de la ”Abitare a Roma”, un ziar care apare de 36 de ani în capitala Italiei, îi acordă un amplu spațiu Episcopului greco-catolic, Inocențiu Micu Klein, născut în Sadu, în 1692.

Totul pleacă de la placa ce se află la Biserica Sfinții Sergiu și Bacchus din Piazza Madonna dei Monti din Roma, scrisă în românește: ”Celui ce a luptat și suferit pentru neamul său – Inocențiu Klein Micu”.

”Limbajul, conținutul, datarea relativ recentă în acea biserică foarte veche, te face să înțelegi că acea mărturie de marmură este un cenotaf, care are exact 100 de ani, și care este dedicat unei personalități românești de mare valoare pentru istorie. Cu puțina română pe care o avem, traducem textul comandat de Societatea pentru Comemorarea Eroilor – 1923”, scriu jurnaliștii italieni.

Biserica unde a fost îngropat inițial Inocențiu Micu Klein. Sursa foto: Turismo Roma

”Cele câteva cuvinte, solemne, incisive și de mare impact, impun o evocare a personajului care, descoperim noi, este Inocențiu Micu Klein născut Ion Micu în Transilvania spre sfârșitul secolului al XVII-lea și mort, exilat la Roma, în 1768. De origine umilă, apoi episcop, el s-a ridicat la cele mai înalte funcții ale Bisericii greco-catolice românești unite cu Roma, personalitate care s-a distins atât de mult pentru afirmarea latinității României și pentru unitatea ei într-un mare stat, și care a trebuit să sufere persecuții, deportări și martiriu pentru aceste aspirații”, se precizează în articol.

Este descrisă lupta sa pentru drepturile românilor din Transilvania.

”A murit exilat, pentru că a luptat eroic pentru a obține și apăra împotriva Imperiului Austro-Ungar, drepturile clerului și ale poporului, pentru patria sa românească din principatul Transilvaniei. A sa a fost o "luptă aprigă" care a obținut în cele din urmă de la Imperiul Austro-Ungar la care România a fost anexată, primele reforme sociale, emanciparea șerbilor cu sfârșitul asupririi sociale și etnice. Astfel, pentru prima dată, copiii șerbilor au avut dreptul să aibă și să frecventeze școlile pe care Micu Klein însuși le-a construit. Pentru a garanta aceste drepturi, poporului român i s-a acordat un loc și drept de vot între statele și ordinele țării, atât în dietele cât și în congresele transilvănene.

Faptul că a dorit apoi un sinod între bisericile greco-catolică și ortodoxă a înfuriat-o pe împărăteasa Maria Tereza în așa măsură, încât, din cauza unor noi ciocniri în domeniul confesional, aceasta a decis să-l închidă în cea mai sumbră închisoare din Austria.

Inocențiu Micu Klein a reușit însă să scape și să trăiască 24 de ani în exil la Roma, unde a murit și a fost înmormântat în această biserică”, scriu jurnaliștii italieni.

În 1997, rămășițele pământești ale episcopului s-au întors în România, așa cum și-a dorit el însuși.

”La 23 ianuarie 1744, aproape că a fost aruncat pe fereastră de membrii Dietei Transilvaniei de la Sibiu pentru că a îndrăznit să ceară drepturi pentru români. În același an, au existat tulburări în rândul credincioșilor din cauza călugărului sârb Visarion Sarai, trimis în Transilvania de către mitropolitul ortodox sârb de Carloviț, care i-a îndemnat pe românii ortodocși să respingă greco-catolicismul și preoții greco-catolici. Pentru că nu a intervenit împotriva lui, Inochentie a fost privit cu ochi răi de austrieci. Ca urmare a acestor tulburări și pentru că a cerut mereu drepturi pentru români, Inochentie Micu a fost chemat la Viena și anchetat pentru rebeliune împotriva statului. Împărăteasa Maria Tereza intenționa să îl arunce în închisoare, așa că Inochentie Micu a părăsit Viena pentru a se exila la Roma.

Timp de mai mulți ani, s-a încercat să o convingă pe Maria Tereza să-i permită lui Micu să se întoarcă în Transilvania, dar încercarea a eșuat. În 1751, Inocențiu Micu a demisionat din funcția de episcop și a primit o pensie anuală, care i-a fost plătită pentru tot restul vieții.

A rămas în exil la Roma timp de 24 de ani, până la 22 septembrie 1768.

Datorită luptei sale cu autoritățile vremii pentru afirmarea drepturilor națiunii române din Transilvania și pentru crearea de oportunități educaționale pentru români, Inochentie Micu Klein este considerat fondatorul spiritualității românești moderne”, mai scrie în articol.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro