Joi,
28.03.2024
Cer Senin
Acum
8°C

Epilog la „WikiLeaks la Spitalul de Psihiatrie”: Acuzațiile de agresiuni, furturi, incompetență, violențe și sex cu pacienți se încheie cu ”vânătoarea” celui care vorbește. ”A depus 27 de reclamații în ultimii cinci ani”

Epilog la „WikiLeaks la Spitalul de Psihiatrie”: Acuzațiile de agresiuni, furturi, incompetență, violențe și sex cu pacienți se încheie cu ”vânătoarea” celui care vorbește. ”A depus 27 de reclamații în ultimii cinci ani”

Turnul Sfatului scria în mai 2021 un articol cu detalii șocante legate de activitatea unei părți a personalului medical de la Spitalul de Psihiatrie Gheorghe Preda din Sibiu.

”O situație izolată, la nivelul unei secții a spitalului” în 2021. Un caz de viol asupra a trei paciente în 2022

Totul a pornit de la 73 de documente cu rapoarte, sesizări, referate, evaluări, plângeri scoase din rapoartele comisiilor disciplinare, scrisori către Ministerul Sănătății. Acestea au fost transmise redacției Turnul Sfatului din interiorul spitalului, iar zecile de hârtii reflectă o parte din activitatea angajaților din cadrul Secției II a spitalului în ultimii ani.

Un conflict între medicul șef al secției și asistentul șef, despre asta era vorba de fapt. Fiecare tabără a aruncat cu ce a avut la îndemână împotriva celeilalte, iar de aici s-a ajuns la acuzații asumate, sub semnătură.

Au apărut detalii despre agresiuni, limbaj vulgar, consum de alcool în timpul serviciului, furturi din produsele de îngrijire și alimente, violențe împotriva pacientului. Totul culmina cu acuzația că unul din asistenți, protejat de una din tabere, ar fi făcut sex cu o pacientă în salonul acesteia.

Conducerii spitalului i s-au prezentat atunci documentele și s-a explicat că este vorba de o situație izolată, la nivelul unei secții a spitalului.

Puțin mai târziu, în septembrie 2022 un asistent medical e acuzat că a violat trei paciente. În același spital, cazul fiind încă pe rolul Tribunalului Sibiu.

Citește și: 

WikiLeaks la Spitalul de Psihiatrie. Agresiuni, furturi, incompetență, violențe, sex cu pacienți

”Cele 27 de reclamații menționate în ultimii cinci ani au generat între 80 și 90 de documente la nivelul spitalului”

Între timp, am mai primit documente legate de acest spital, iar una din persoanele cu care Turnul Sfatului a discutat inițial chiar a transmis Ministerului Sănătății că este avertizor de integritate în instituție. După acel moment a fost băgată în două comisii disciplinare și cel mai probabil i se va desface în curând contractul de muncă.

Am solicitat conducerii spitalului mai multe răspunsuri legate de întrebările puse de această angajată, iar răspunsul desfășurat în aproape 20 de mii de semne subliniază că persoana respectivă e o problemă pentru instituție: ”Timpul alocat conceperii adreselor de răspuns este unul ridicat, întrucât niciodată un răspuns nu este suficient, iar angajata reclamantă revine cu noi întrebări sau folosește parțial, trunchiat părți din răspuns, pentru a își genera noile reclamații. Cele 27 de reclamații menționate în ultimii cinci ani au generat între 80 și 90 de documente la nivelul spitalului care includ interpelări, solicitări de analize, de puncte de vedere de la diverse compartimente, comisii și consilii, răspunsuri ale celor interpelați, poziții publice în media, etc”, se precizează în răspuns.

Partea bună este că în ultimii ani au încetat acuzațiile legate de abuzul la adresa pacienților, furturile din alimente, dialogul suburban, însă au rămas câteva acuzații: unii angajați sunt defavorizați de conducerea spitalului, instituția e deficitară în cazul unui incendiu, nu sunt aparate de aer condiționat, fișele de pontaj sunt măsluite, e prea puțin personal medical și prea mulți pacienți și nu sunt respectate anumite norme ce țin de inspecția muncii.

”Arma” conducerii: comisiile de disciplină

În acest an, avertizorul de integritate din spital a fost convocat la două comisii de disciplină și este clar că se încearcă ori concedierea sa, ori să i se inducă o stare de frică pentru a se potoli.

I se impută neîndeplinirea sau împlinirea parțială a unor sarcini de serviciu, însă mult sub nivelul celor relatate din acest spital în ultimii ani.

De exemplu, i se impută că nu a recoltat exudat faringian și nazal unei paciente și că nu a efectuat planurile de îngrijire pentru doi pacienți internați recent. A primit sancțiune scrisă, însă ea spune că lucrurile nu sunt atât de simple.

”Informarea medicului șef cu privire la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu este doar parțială și nu corespunde realității. Invocând anexele referatelor întocmite de subsemnata, precizează următoarele:

  1. a) în dată de 29.09.2022,efectivul de pacienți a fost de 24,nu 21, așa cum afirmă în scris,
  2. b) în dată de 09.11.2022 ,efectivul de pacienți a fost de 27 pacienți, un singur asistent medical,
  3. c) în dată de 13.11.2022,efectivul de pacienți a fost de 25 pacienți, un singur asistent medical.

Medicul șef reclamă neefectuarea planurilor de îngrijire a celor 2 pacienți noi internați, fără a menționa volumul mare de lucru, complexitatea situațiilor și necesitatea asigurării supravegheri permanente exprimate de subsemnata în caietul de raport. Având în vedere toate acestea și faptul că medicul șef nu a avut o cerință directă cu privire la sarcini de serviciu, s-a procedat la asigurarea primordială a necesităților și tratamentului pacienților, în detrimentul unei completări birocratice, situație dictată de asumarea priorităților. De altfel, bună credință și onestitatea m-a determinat să notez că cele 2 planuri nu au fost completate”, a transmis asistenta.

”Reclamațiile privind datele de 09.11.2022 și 13.11.2022 nu cuprind informații esențiale, respectiv asigurarea tratamentului și a preocupării pentru 27 și respectiv 25 pacienți ,subsemnata fiind singură, iar fișa postului cuprinde 44 de cerințe. Medicul șef ignoră îngrijirea a 27, respectiv 25 pacienți în comparație cu normativul reglementat la nivel național, în cazul fiecărei non-specialități.

Se pune întrebarea, făcând parte din colectivul secției și fiind prezent în dată de 29.09.2022, asistentul șef de ce nu a realizat și nu a participat la nicio activitate medicală de îngrijire a niciunui pacient internat? Fișa postului asistentului medical șef prevede această activitate, iar acuzațiile medicului șef în acest caz sunt o dovadă de favoritism și discriminare mai ales că, lipsa activității asistentului șef a fost sesizată în scris conducerii, furnizând date concrete de verificare.

Referitor la înscrierile din raport cu privire la neasumarea situațiilor, menționez că aceste notări au rolul de a informa asupra încălcărilor normativului, dat fiind acțiunea de vânătoare de greșeli efectuată de conducerea secției și a instituției. În cazul oricărei situații de accident-incident în rândul pacienților, cu siguranță doriți tragerea la răspundere și incriminarea subsemnatei, indiferent de cât de mare este numărul de pacienți, fără a va asumă faptul că dumneavoastră mă supuneți acestor posibile greșeli.

În cazul reclamat de medicul șef, pacientul nu a fost prejudiciat în niciun fel, dorindu-se doar răzbunare, deoarece reclam constant abuzurile la care sunt supusă, încălcările legii.

Dovezile ce susțin afirmațiile mele sunt anexate referatelor și adresate instituției în care acuză și atenționează medicul șef de anumite neîndepliniri de sarcini”, a spus asistenta ca răspuns la acuzațiile primite.

Citește și: 

Consiliul Județean angajează avocați pentru a reprezenta Spitalul de Psihiatrie împotriva angajaților: se cere sporul pentru condiții deosebit de periculoase. ”Îngrijim 8-12 pacienți, dar în realitate sunt 26”

Cât e legal să care o asistentă la locul de muncă?

I se reproșează clar faptul că trimite sesizări instituțiilor de control din județ, însă spitalul omite să spună cu unele din acestea au fost valide, primindu-se sancțiuni pentru o serie de norme neconforme.

De exemplu, a sesizat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu faptul că angajații sunt obligați să care în spate, pe scări, alimentele și alte lucruri necesare pacienților din cauza faptului că lifturile sunt defecte. Situația ar dura de mai mult timp, iar angajata a reproșat conducerii că nu a rezolvat nici acum problema.

ITM a sancționat spitalul, însă conducerea susține în continuare că problema legală este că nu există o normă a greutății maxime pe care angajații o pot căra în timpul serviciului.

”Astfel, având în vedere faptul că, în urma analizei efectuate la nivelul spitalului, greutatea pe care un angajat trebuie să o manipuleze cu brațele, doar atunci când liftul pavilionului este defect, este de maxim 5,5/6,5 kg/persoană la transportul mesei și că legislația specifică în materie nu stipulează în mod expres cantitatea optimă pe care ar trebui să o manipuleze un infirmier/îngrijitor sau un alt angajat, și care să reprezinte un risc al sănătății acestora, practic spitalul a fost lipsit de instrumentele necesare pentru a identifica un astfel de risc. Iar pentru o abordare corectă și unitară la nivelul spitalului, și pentru a putea identifica modul corect de îndeplinire a măsurii stabilite de ITM, s-a solicitat sprijinul instituției cu atribuții de control în sensul stabilirii unei mase critice, pentru a putea identifica toți angajații spitalului care manipulează greutăți încadrate în riscul identificat. De asemenea, neconformitatea privind lipsa prevederii activităților de reducere a acestui risc vine din faptul că expertul SSM în evaluarea gradului de risc al muncii angajaților nu a identificat ca fiind un risc această greutate de 5,5/6,5 kg/persoană la transportul mesei, greutate manipulată temporar doar în cazul defectării liftului”, răspunde spitalul în urma unei sesizări transmise de Turnul Sfatului.

”Din cele 5 nereguli, 2 au fost soluționate chiar la data controlului, iar celelalte sunt în curs de remediere”

La ISU Sibiu a făcut mai multe sesizări cu privire la lipsa unui plan de incendiu și că lipsesc mijloacele de intervenție împotriva incendiilor în unele puncte din spital.

Instituția admite că s-au găsit nereguli, unele fiind soluționate în prezența inspectorilor, însă vina îi aparține tot angajatei pentru că a trimis sesizările.

”În urma controlului din data de 07.12.2022, Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu a fost sancționat cu ,,avertisment”. Din cele 5 nereguli, 2 au fost soluționate chiar la data controlului, iar celelalte sunt în curs de remediere. Unele dintre nereguli sunt istorice, datorită vechimii clădirii care a fost construită în secolul trecut. Cu toate acestea, prin proiectul derulat pe fonduri europene nerambursabile, care are ca obiect exact reabilitarea pavilionului în care funcționează Secția Clinică Psihiatrie II, care face obiectul sesizării, clădirea va fi dotată cu încă un lift și va cuprinde inclusiv reabilitarea sau înlocuirea totală a celui existent, lucru care va facilita corespunderea din punct de vedere a normelor care fac obiectul verificărilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Cpt. Dumitru Critoru” Sibiu.

Ce este însă de menționat, lucru pe care angajata XXXXX ,,uită” să îl menționeze, este că ISU Sibiu a mai verificat în alte controale și alte aspecte care au făcut obiectul sesizărilor aceleiași angajate, care însă au fost descoperite ca nefiind veridice, așa cum rezultă din nota încheiată de inspectorii ISU în urma controlului respectiv”, transmite Spitalul de Psihiatrie.

Unde e aerul condiționat?

O altă problemă semnalată e lipsa aparatelor de aer condiționat în unele saloane și încăperi, fapt ce ar conduce, conform angajatei, la alterarea unor medicamente, pe lângă starea de disconfort a pacienților și angajaților.

În răspuns se precizează că secția în care lucrează ea sunt montate 26 de aparate de aer condiționat, însă, în replică, ea trimite un video cu mai multe încăperi folosite pentru personal în care acestea lipsesc.

”De exemplu, secția în care dânsa lucrează este dotată cu 26 de aparate de aer condiționat. Unele dintre acestea în cursul anului 2022 s-au defectat, ca orice aparat utilizat. Ulterior, acelea care s-au defectat au fost reparate, sens în care există acte doveditoare la nivelul întregului spital. Cu toate acestea, una dintre plângerile dânsei face referire la temperaturile mari care ar putea afecta medicamentația pacienților, “uitând” să menționeze că medicamentele care prevăd o temperatură mai scăzută sunt ținute în condiții conforme în frigidere, în acord cu recomandările producătorilor, iar cele care trebuie date pacienților stau pe secție doar temporar, de la momentul aduceri lor pe secție din Farmacia spitalului, care are de asemenea condiții conforme, până la momentul în care sunt date pacienților, termen de maxim 72 de ore conform procedurilor spitalului (perioada de weekend, când farmacia este închisă). Invocarea unui aparat de aer condiționat defect ca și aspect care poate duce la alterarea înainte de termen a unor pastile, deși poate părea, la o analiză simplistă, un demers corect, devine unul insinuos și neadevărat atunci când cunoști procedurile spitalului și realitatea funcțională a păstrării pe secție și a eliberării medicamentelor din Farmacia spitalului, un demers în care folosești o posibilă defecțiune ca motiv de întocmire a unei sesizări denigratoare.

Numărul mare de plângeri și sesizări făcute de doamna XXXXX la adresa conducerii unității sanitare, a diverselor instituții de control, inclusiv Ministerul Sănătății, demonstrează faptul că aceasta este o persoană conflictuală, care dorește să își impună, cu orice preț, punctul de vedere și să destabilizeze buna desfășurare a activității secției din care provine și, implicit, a spitalului. În ceea ce privește programările la muncă, solicită în mod constant o programare exclusiv egală între sectoarele de activitate pe secție, sector închis, respectiv sector deschis, deși o astfel de programare pentru o singură persoană, respectiv propria persoană în cazul angajatei în cauză ar pune colegii de muncă în situația ca aceștia să fie programați în mod vădit disproporționat pe cele două sectoare de muncă doar pentru a îi asigura unie persoane un echilibru perfect, lucru care abia în acest caz l-ar face pe asistentul șef să creeze diferențe între abordările în programare la muncă între persoanele care ocupă locuri de muncă cu aceeași pregătire profesională”, concluzionează conducerea spitalului.

Acuzație de modificare a fișelor de pontaj

O altă problemă semnalată arată că pentru unii angajați sunt modificate fișele de pontaj, în sensul în care persoane învoite, care absentează nejustificat de la serviciu sau aflate în concediu medical apar ca prezente la locul de muncă. Acest fapt, pe lângă ilegalitatea clară, ei primind bani pentru o muncă pe care nu o prestează, duce la îngreunarea serviciului pentru alți angajați, iar totul se răsfrânge pe pacienți. Spitalul neagă această acuzație.

”La această adresă, spitalul i-a răspuns reclamantei, confirmându-i că aspectele sesizate sunt în anliză. Conducerea instituției s-a sesizat și a verificat, prin compartimentele interne abilitate, respectiv Birou Contencios, Birou RUNOS, inclusiv conferențiar universitar medic șef al Secție Clinice Psihiatrie II, invocatele nereguli, însă, în urma verificărilor, nu s-au dovedit ca fiind adevărat nici unul dintre aspectele semnalate”, precizează conducerea spitalului.

Angajata aduce în apărarea spuselor ei fișele de pontaj în care unii angajați apar ca prezenți, în contradicție cu unele documente care îi dau învoiți în ziua respectivă.

Proces pentru sporurile salariale

Aceeași angajată, alături de alți 51 de colegi, au luat decizia la începutul anului de a da în judecată conducerea spitalului pentru a cere sporul pentru condiții deosebit de periculoase, spor primit de alte spitale din țară, cu același profil. Spor primit inclusiv de alte instituții aparținătoare de Consiliul Județean, supă cum menționează angajații în solicitarea lor.

”Este singurul angajator din județ care lupta împotriva angajaților”, spunea ea în mesajul transmis atunci Turnul Sfatului.

„Angajații de la Centrul de Psihiatrie de la Râul Vadului au câștigat de un an sporul, deci nu ține explicația că doresc și alte spitale de profil să primească acest spor dacă ne dau ei, nouă. Un coleg afirma și are dreptate, spitalul nostru este singurul angajator din județ care luptă împotriva angajaților. Angajații de la Biblioteca ASTRA, de la ANAF și așa mai departe, toți au câștigat fără împotrivire. La noi se cere să se angajeze avocați”, s-au plâns angajații.

Motivul ține de nerespectarea unor drepturi salariale, spun ei. Drepturi care ar fi fost acceptate în alte instituții publice din județ. Conducerea spitalului a cerut ajutorul Consiliului Județean pentru a fi reprezentat în justiție, în fața propriilor angajați, iar conducerea CJ Sibiu a propus consilierilor la ședința din această lună angajarea unui avocat.

”Motivele invocate constau în faptul că instituția nu poate asigura, prin personalul de specialitate juridică angajat, o apărare ideală, din cauza complexității cauzei, coroborat cu gradul foarte ridicat de încărcare în activitatea Biroului contencios al unității sanitare, mai cu seamă că această structură este implicată în procesul de acreditare a spitalului, care se află în plină desfășurare”, se precizează în motivarea proiectului de hotărâre.

Obiectul dosarului este acțiune în constatare a faptului că reclamanții, în număr de 52, toți angajați ai Spitalului Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, lucrează în condiții deosebit de periculoase.

Aceștia consideră că li se cuvine un spor pentru condiții deosebit de periculoase în cuantum de 75% din salariul de bază, nu în cuantum de 50% așa cum este în prezent. 

Răspunsul promit de la Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu

(n. r. Numele persoanei în cauză a fost șters, în ciuda faptului că instituția a luat decizia de a-l publica integral în răspunsul transmis Turnul Sfatului. Este evident că persoana este cunoscută în instituție, însă răspunsul transmis de spital i-ar putea afecta relaționarea socială, în viitor)

Doamna XXXXX este angajata Spitalului Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu din data de 11.04.2011. Analizând relația dânsei cu angajatorul - Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, în ultimii 5 ani, am constatat că între anii 2018-2023, la secretariatul spitalului se regăsesc înregistrate un număr de 27 de plângeri și sesizări, fără să mai punem la socoteală numeroasele adrese formulate către presă și către diferite instituții de control, inclusiv Ministerul Sănătății, rezultând astfel o medie de aproximativ o sesizare la 2 luni.

Obiectul sesizărilor pe care angajata și-a făcut un obicei să le depună sunt, în general, acuzații aduse persoanelor care ocupă funcția de asistent șef în cadrul Secției Clinice Psihiatrie II și director de îngrijiri, medicului șef al secției în care își desfășoară activitatea sau la adresa conducerii spitalului.

Astfel persoanele care au reprezentat la un anumit moment obiectul sesizărilor angajatei sunt ultimii 3 asistenți șefi ai secției clinice de psihiatrie II, ultimii 2 directori de îngrijiri ai spitalului, medicul șef al secției, conferențiar universitar doctor precum și ultimii 3 manageri ai instituției, deci practic cam toți cei care la un moment dat au fost șefi ierarhici ai angajatei reclamante.

În aceste sesizări sau plângeri, angajata reiterează acuze referitoare la: grafice de lucru, repartizare preferențială, întocmire pontaje, discriminare, mobbing și bullying.

Cu toate acestea, prin adresele pe care le-a formulat nu a probat actele și faptele care, în mod presupus și într-o interpretare de o manieră pur personală, i-au adus acesteia efectele menționate mai sus – discriminare, mobbing sau bullying.

Nemulțumirile dnei. XXXXX fiind strict legate de unele carențe sau rigori ale sistemului medical, gradul de ocupare al forței de muncă, condițiile de exercitare a activității, dotările secției, spațiile de servire a mesei etc. și, mai ales, animozitățile sale față de o parte din personalul secției sau asistentele șefe, altele decât cea care i se părea dânsei potrivită pentru această funcție.

În ciuda multiplelor plângeri depuse, nu a făcut niciodată dovada că doar ei i se alocă un număr mai mare de pacienți față de restul personalului care ar fi favorizat de către medicul șef de secție, în legătură cu care se invocă constant acuzații de discriminare. Numărul relativ egal de pacienți internați pe secție este dat de înregistrările spitalului, iar perioada de internare a acestora variază de la 8/9 zile la peste 30 de zile astfel că alocarea mare doar unei singure persoane care lucrează în schimburi de 12 cu 24 este practic imposibilă.

Cu toate acestea, adresele angajatei reclamante au fost înregistrate și au fost analizate fie în ședințe de Comitet Director, fie au fost direcționate către diversele compartimente ale spitalului în ale căror atribuții de verificare și control intrau aspectele care făceau obiectul sesizărilor. Timpul alocat conceperii adreselor de răspuns este unul ridicat, întrucât niciodată un răspuns nu este suficient, iar angajata reclamantă revine cu noi întrebări sau folosește parțial, trunchiat părți din răspuns, pentru a își genera noile reclamații. Cele 27 de reclamații menționate în ultimii cinci ani au generat între 80 și 90 de documente la nivelul spitalului care includ interpelări, solicitări de analize, de puncte de vedere de la diverse compartimente, comisii și consilii, răspunsuri ale celor interpelați, poziții publice în media, etc. Angajata inclusiv invocă aspecte din activitatea unor persoane care istoric nu mai sunt angajați ai instituției la momentul invocării acestora în adresele în care aduce diverse acuzații. De asemenea, în unele adrese invocă situații generale, neconcrete, cu ipoteze abstracte, sau, dimpotrivă, situații exprese, cu caracter excepțional, dar generalizate, de pildă temperaturi extreme, și își motivează aspectele sesizate ca fiind aspecte cu caracter general. De exemplu, secția în care dânsa lucrează este dotată cu 26 de aparate de aer condiționat. Unele dintre acestea în cursul anului 2022 s-au defectat, ca orice aparat utilizat. Ulterior, acelea care s-au defectat au fost reparate, sens în care există acte doveditoare la nivelul întregului spital. Cu toate acestea, una dintre plângerile dânsei face referire la temperaturile mari care ar putea afecta medicamentația pacienților, “uitând” să menționeze că medicamentele care prevăd o temperatură mai scăzută sunt ținute în condiții conforme în frigidere, în acord cu recomandările producătorilor, iar cele care trebuie date pacienților stau pe secție doar temporar, de la momentul aduceri lor pe secție din Farmacia spitalului, care are de asemenea condiții conforme, până la momentul în care sunt date pacienților, termen de maxim 72 de ore conform procedurilor spitalului (perioada de weekend, când farmacia este închisă). Invocarea unui aparat de aer condiționat defect ca și aspect care poate duce la alterarea înainte de termen a unor pastile, deși poate părea, la o analiză simplistă, un demers corect, devine unul insinuos și neadevărat atunci când cunoști procedurile spitalului și realitatea funcțională a păstrării pe secție și a eliberării medicamentelor din Farmacia spitalului, un demers în care folosești o posibilă defecțiune ca motiv de întocmire a unei sesizări denigratoare.

Numărul mare de plângeri și sesizări făcute de doamna XXXXX la adresa conducerii unității sanitare, a diverselor instituții de control, inclusiv Ministerul Sănătății, demonstrează faptul că aceasta este o persoană conflictuală, care dorește să își impună, cu orice preț, punctul de vedere și să destabilizeze buna desfășurare a activității secției din care provine și, implicit, a spitalului. În ceea ce privește programările la muncă, solicită în mod constant o programare exclusiv egală între sectoarele de activitate pe secție, sector închis, respectiv sector deschis, deși o astfel de programare pentru o singură persoană, respectiv propria persoană în cazul angajatei în cauză ar pune colegii de muncă în situația ca aceștia să fie programați în mod vădit disproporționat pe cele două sectoare de muncă doar pentru a îi asigura unie persoane un echilibru perfect, lucru care abia în acest caz l-ar face pe asistentul șef să creeze diferențe între abordările în programare la muncă între persoanele care ocupă locuri de muncă cu aceeași pregătire profesională. Cu toate acestea, o obligație legală în acest sens nu există, pentru că legea nu prevede în nici un fel reglementarea pe cele două sectoare de activitate, iar programarea relativ egală vine din intenția asistentei șefe de a asigura condiții egale tuturor angajaților care ar fi dezechilibrați dacă exclusiv angajatei reclamante i s-ar asigura programarea turelor absolut egale între cele două sectoare, așa cum aceasta pretinde. Prin astfel de abordări dezechilibrate și persuasive, mereu acuzatoare, a creat o atmosferă de lucru greoaie și indezirabilă, astfel că în luna iulie a anului 2022 au înaintat adrese către conducerea spitalului alți angajați, colegi de muncă cu asistenta reclamantă pe Secția Clinică Psihiatrie II, care refuză să mai lucreze în ture cu aceasta din cauza atmosferei pe care o creează.

Față de sesizările înaintate, atunci când au fost necesare detalii pentru a putea avea informațiile necesare clarificării acestora, angajata a refuzat prezența în biroul managerului, la invitația acestuia. Atunci când au fost invocate acțiuni de discriminare și bulling efectuate de către conducerea secției, conducerea spitalului i-a solicitat, în repetate rânduri, acceptul pentru o delegare temporară pe o altă secție (cu păstrarea atribuțiilor de serviciu și a salarizării), în scopul protecției acesteia, însă angajata reclamantă a refuzat să răspundă acestei propuneri, ba chiar a acuzat conducerea că dorește să o scoată din secția respectivă pentru ca dânsa să nu mai poată sesiza aspectele presupus nelegale din secție. O astfel de abordare ridică serioase semne asupra realității discriminării pe care o acuză constant, pentru că probabil angajata încă nu și-a clarificat, pentru sine, rolul în care dorește să fie văzută, de victimă discriminată față de colegii de muncă sau de dezvăluitor de așa-zise încălcări crase ale legii în modul de funcționare al spitalului.

La finalul anului 2022, doamna XXXXX a acționat în instanță Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, pentru aceleași motive formulate în cuprinsul cererilor, plângerilor și notificărilor,  respectiv normarea și programarea muncii rezultată dintr-o interpretare eronată a textului de lege, respectiv condiții de muncă, înlăturarea oricărei forme de discriminare, mobbing și bullying, cu solicitarea de obligare a unității sanitare la plata unei despăgubiri în valoare de 86.000 lei reprezentând daune materiale și daune morale. Astfel, pe rolul Tribunalului Sibiu se regăsește înregistrat dosarul nr. 2051/85/2022, iar în data de 02.03.2023 instanța de judecată a respins acțiunea formulată de reclamanta XXXXX, în primă instanță, și a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată, aspect pe care aceasta a omis să vi-l comunice.

Astfel, în acord cu toate aceste realități care descriu cadrul mai larg al relației angajat-angajator existente la acest moment, raportat la întrebările dumneavoastră, vă aducem la cunoștință următoarele:

1. Adresa la care faceți referire nu reprezintă o întrebare sau o solicitare formulată în temeiul Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Prin adresă, se solicita să fie verificate informațiile furnizate, respectiv presupusele neregului identificate de doamna XXXXX și nu de mai mulți angajați, așa cum în mod eronat ați fost informați. La această adresă, spitalul i-a răspuns reclamantei, confirmându-i că aspectele sesizate sunt în anliză. Conducerea instituției s-a sesizat și a verificat, prin compartimentele interne abilitate, respectiv Birou Contencios, Birou RUNOS, inclusiv conferențiar universitar medic șef al Secție Clinice Psihiatrie II, invocatele nereguli, însă, în urma verificărilor, nu s-au dovedit ca fiind adevărat nici unul dintre aspectele semnalate. În cazul în care se dovedeau adevărate afirmațiile angajatei, conducerea instituției ar fi luat măsuri corespunzătoare în acord cu prevederile legale. Ori, în aceste condiții, aspectele invocate fiind sesizări privind încălcări ale legii și nu o solicitare sau o petiție, odată verificate și nevalidate nu au impus obiectul unui răspuns care în esență nici nu a fost solicitat prin sesizarea inițială. În acest sens, chiar în adresa făcută se solicita cercetarea acelor informații, ceea ce conducerea instituției a și făcut. De asemenea, reclamanta invoca și plângerea către organe de cercetare penală și către Ministerul Sănătății, lucruri care fie au fost abandonate, fie au fost făcute, însă cel mai probabil nu s-a dat curs, posibil din aceleași motive ale aspectelor neprobante, pe care le-a identificat și conducerea instituției și asupra cărora nu am să mai revin.

2. Controlalele din luna februarie a anului curent au avut loc din cauza sesizărilor formulate de către doamna Iuliana XXXXX la diverse autorități, precum Direcția de Sănătate Publică a Județului Sibiu, Direcția Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sibiu și Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu.

Plângerea a fost inițial înaintată către conducerea spitalului, înregistrată cu nr. 15.534/27.12.2022. La aceasta reclamanta a primit răspunsul cu numărul 15881/30.12.2022, care însă se pare că nu a fost suficient.

În urma primirii răspunsului respectiv, angajata a considerat de cuviință să depună plangerea inițială și la celelalte 3 instituții menționate. Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu nu a fost sancționat de către Direcția de Sănătate Publică a Județului Sibiu, care, în urma controlului efectuat, a constatat faptul că se respectă legislația aplicabilă în materie, că există circuite funcționale separate pentru aprovizionarea cu materii prime, că accesul personalului este conform, că distribuirea hranei către secții și transportul alimentelor către secții se face în condiții de siguranță, nu s-au constatat alte neconformități privind activitatea desfășurată;

Direcția Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Sibiu nu a constatat neconformități în urma controlului ce a avut același obiect, acest aspect fiind menționat în cuprinsul procesului-verbal de constatare.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu a constatat 5 neconformități referitoare la instrucțiuni, instruiri și riscurile aferente desfășurării acestei activități. Pentru punerea în aplicare a Planului de Măsuri rezultat în urma controlului, conducerea a solicitat pentru 3 din cele 5 măsuri rezultate clarificări suplimentare.

Astfel, având în vedere faptul că, în urma analizei efectuate la nivelul spitalului, greutatea pe care un angajat trebuie să o manipuleze cu brațele, doar atunci când liftul pavilionului este defect, este de maxim 5,5/6,5 kg/persoană la transportul mesei și că legislația specifică în materie nu stipulează în mod expres cantitatea optimă pe care ar trebui să o manipuleze un infirmier/îngrijitor sau un alt angajat, și care să reprezinte un risc al sănătății acestora, practic spitalul a fost lipsit de instrumentele necesare pentru a identifica un astfel de risc. Iar pentru o abordare corectă și unitară la nivelul spitalului, și pentru a putea identifica modul corect de îndeplinire a măsurii stabilite de ITM, s-a solicitat sprijinul instituției cu atribuții de control în sensul stabilirii unei mase critice, pentru a putea identifica toți angajații spitalului care manipulează greutăți încadrate în riscul identificat. De asemenea, neconformitatea privind lipsa prevederii activităților de reducere a acestui risc vine din faptul că expertul SSM în evaluarea gradului de risc al muncii angajaților nu a identificat ca fiind un risc această greutate de 5,5/6,5 kg/persoană la transportul mesei, greutate manipulată temporar doar în cazul defectării liftului. Ce este de menționat, pentru a identifica relevanța acestei activități, este că la nivelul analizei de risc rezultată din noua evaluare, făcută după control, punctajul de risc rezultat, din reanalizare, nu s-a modificat, rămânând același cu cel rezultat în expertiza de risc efectuată inițial pentru ambele profesii care au atribuții în manipularea hranei pentru pacienții internați în cadrul spitalului.

Concluzionând, 2 din neconformitățile constatate au fost deja remediate de către responsabilul cu sănătatea și securitatea în muncă din instituție, iar pentru celelalte 3 au fost luate măsuri de îndeplinire, însă au fost cerute detalii suplimentare întrucât legea este vagă și nu prevede o greutate expresă, iar specialistul SSM de la nivelul instituției nu a apreciat că greutatea de 5,5/6,5 kg/persoană la transportul mesei, manipulată cu brațele, pe scările spitalului doar atunci când liftul este defect, reprezintă un risc. Sancțiunea acordată de inspectorul ITM în acest caz a fost de avertisment scris.

Dorim, de asemenea, să menționăm faptul că în perioada noiembrie 2022 – februarie 2023, de când a fost mutată bucătăria spitalului într-o nouă clădire și care a modificat parțial traseul pe care se transporta în trecut mâncarea pacienților, nu sunt înregistrate la nivelul instituției concedii medicale care să aibă ca și cod vreo afecțiune provocată de ridicatul sau manipularea greutăților. Mai mult decât atât, reclamația către Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu nu a fost formulată de către îngrijitorii și infirmierii care prestează această muncă, ci de către angajata reclamantă care are cu totul alte atribuții, respectiv îngrijirea medicală a pacienților, iar la nivelul instituției mai sunt și alte secții aflate în situația Secției Clinice Psihiatrie II care făcea obiectul reclamației, care nu sunt dotate cu lift, mâncarea fiind transportată pe scări, și care nu au sesizat acest aspect ca fiind unul care îi încurcă în activitatea de zi cu zi.

Ca și o dovadă palpabilă a întrebării dacă angajata reclamantă este o „țintă” a conducerii vă lăsăm pe dvs să concluzionați meționându-vă însă că, deși cel mai probabil și-a neglijat atribuțiile de serviciu, privind îngrijirea medicală a pacienților aflați în responsabilitate în momentul în care s-a deplasat prin curtea spitalului, părăsindu-și pacienții pe secție, pentru a filma modul de transport al mâncării de la bucătărie la secție, pentru a nu fi considerată ca abuzată, nu a fost cercetată disciplinar referitor pe această temă, așa cum de altfel nu a fost cercetată și pentru alte mici neconformități pe care le-a avut în activitatea de muncă zilnică și pentru care sunt păstrate dovezi înregistrate.

3. Cercetările disciplinare ale doamnei XXXXX au avut ca obiect neîndeplinirea sarcinilor de serviciu prevăzute în fișa postului și care reprezentau carențe grave în activitatea acesteia. Comisia de cercetare disciplinară a sancționat-o pe aceasta strict pe baza dovezilor din dosarele de cercetare disciplinară la care, pentru apărare, s-a prezentat cu avocat. Însă, subliniem faptul că doamna XXXXX are dreptul legal să conteste deciziile emise de angajator în termenul legal la Tribunalul Sibiu, însă, conflictuală fiind, refuză să le primească cu luare la cunoștință și semnătură. Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorului în interes public, calitate pe care și-a atribuit-o, o protejează cu privire la aplicarea oricărei sancțiuni disciplinare ca urmare a raportărilor interne, externe sau divulgării publice (art. 22 coroborat cu art. 26), însă nu înlătură obligația de a își îndeplini atribuțiile de serviciu pentru care este remunerată în cadrul spitalului. Atribuțiile rezultate din respectarea procedurilor spitalului sunt importante, obligatorii și aplicabile tuturor angajaților, indiferent dacă aceștia le înțeleg și le respectă sau le consideră motive formale, așa cum se pare că este cazul angajatei în discuție.

Vă reaminitim, încă o dată, faptul că doamna XXXXX a acționat în instanță Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu, pentru aceleași motive formulate în cuprinsul cererilor, plângerilor și notificărilor, iar acestea au făcut obiectul dosarului nr. 2051/85/2022 aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, angajata pierzând, în primă instanță, acest proces cu angajatorul. În data de 02.03.2023 Tribunalul Sibiu a respins acțiunea formulată de reclamanta XXXXX și a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată.

4. În urma controlului din data de 07.12.2022, Spitalul Clinic de Psihiatrie ,,Dr. Gheorghe Preda” Sibiu a fost sancționat cu ,,avertisment”. Din cele 5 nereguli, 2 au fost soluționate chiar la data controlului, iar celelalte sunt în curs de remediere. Unele dintre nereguli sunt istorice, datorită vechimii clădirii care a fost construită în secolul trecut. Cu toate acestea, prin proiectul derulat pe fonduri europene nerambursabile, care are ca obiect exact reabilitarea pavilionului în care funcționează Secția Clinică Psihiatrie II, care face obiectul sesizării, clădirea va fi dotată cu încă un lift și va cuprinde inclusiv reabilitarea sau înlocuirea totală a celui existent, lucru care va facilita corespunderea din punct de vedere a normelor care fac obiectul verificărilor Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Cpt. Dumitru Critoru” Sibiu.

Ce este însă de menționat, lucru pe care angajata XXXXX ,,uită” să îl menționeze, este că ISU Sibiu a mai verificat în alte controale și alte aspecte care au făcut obiectul sesizărilor aceleiași angajate, care însă au fost descoperite ca nefiind veridice, așa cum rezultă din nota încheiată de inspectorii ISU în urma controlului respectiv.

În cazul în care apreciați că, pentru identificarea existenței sau nu a bunei credințe a celor două părți angajat/angajator mai sunt necesare și alte detalii, vă stăm la dispoziție cu cele necesare.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

8 comentarii

Laura

Acum 1 an

Am citit cu atentie si cred ca doamna in cauza este mai degraba pacient, nu angajat. Este din ciclul “Si eu am omorat oameni” al d-lui Bratu.
Raspunde

Je Guevara

Acum 1 an

Degeaba ati notat "XXXXX" numele persoanei daca ati dat numarul dosarului de la trbunal...
Raspunde

Je Guevara

Acum 1 an

Degeaba ati notat numele doamnei cu "XXXXX" daca ati dat numarul dosarului de la tribunal...
Raspunde

Adina

Acum 1 an

Poate sunt rude cu cei de la spitalul judetean care legau pacientii covid de pat...
Raspunde

Danax

Acum 1 an

Gresit, legau patu de ei, ca sa nu fuga. E mult mai greu sa fugi cu patul dupa tine.
Raspunde

Ioji

Acum 1 an

Dupa cum se pare se incearca discreditarea si de o parte si de cealalta. Oameni buni ar fi bine sa existe o discutie intre managerul spitalului si persoana care face aceste sesizari si sa se analizeze punct cu punct toate aspectele si problemele care sunt si sa se incerce remedierea acestora. Avind in vedere conditiile care sunt prin spitale, o persona care sesizeaza problemele este o resursa care demonstreaza ca ii pasa, iar rezolvarea problemelor inseamna cistig pentru pacienti.
Raspunde

Jean

Acum 1 an

O dispută între două doamne s-a transformat in ceva sinistru! Una mai inteligentă acționează cu discreție iar cealaltă cu stil de chivuță din frustrare pentru că nu face față aruncă în luptă inclusiv impresii ridicate la rang de adevăr. Când toată lumea îți spune că ești beat te duci și te culci. În cazul de fata toți sunt beți și doamna nu-i lasă să doarmă! Cam asta e situația! Dacă măcar o parte din acuzații erau adevărate disciminari amenintari santaj loviri dosare penale un om sănătos pleca din acel loc! Poate asta e problema cu sănătatea mintala! Dacă tot e plin spitalul de psihologi și psihiatri invidiați de tot orașul pentru salarile mai mari ca a majorității aleșilor din primărie de ce nu fac testării cu toți angajați?
Raspunde

Wikileaks my ass!

Acum 1 an

Turnul Sfatului ia apărarea angajatei care le toarnă lor vrute și nevrute din spital. Bratu se face că uită că nu orice reclamagiu este avertizor de integritate, mai ales atunci când este în conflict cu administrația. Aici apare un conflict de interese. Reclamagiul se agață de orice doar să-i dea la gioale conducerii.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus