Un britanic pasionat de păsări trăiește de 3 ani în județul Sibiu și studiază natura din Podișul Hârtibaciului. „Protecția mediului nu este încă o prioritate majoră aici”

Un britanic pasionat de păsări a ajuns printr-o întâmplare în județul Sibiu și nu a mai plecat de aici din 2020. Studiază comportamentul păsărilor, relația lor cu întreg ecosistemul local și s-a implicat activ în activitățile asociației Hosman Durabil, dar mai ales în proiectul numit „Peisaj Deschis”. Împreună cu echipa din care face parte atrag atenția asupra intensificării agriculturii și schimbărilor din peisajul rural.

Joe England vine din Regatul Unit, dintr-un loc numit Stratford-upon-Avon, pe care unii îl cunosc ca fiind locul de naștere al lui William Shakespeare. „După ce am studiat Conservarea Vieții Sălbatice la Universitatea din Kent, mi-am urmat pasiunea pentru păsări timp de aproximativ 5 ani în mai multe țări din lume. Am lucrat 6 luni în Australia, ajutând studenții doctoranzi să cerceteze o specie particulară de pasăre; apoi 2 luni în Borneo ca naturalist rezident la o cabană. În cele din urmă, am ajuns să lucrez în Fiji timp de 3 ani ca ornitolog pentru expedițiile anuale organizate de Operation Wallacea”, ne povestește britanicul.

Drumul spre Sibiu

În anul 2020, atunci când a izbucnit pandemia, a ajuns în România: nu a putut să-și continue jobul în Fiji din cauza restricțiilor de călătorie, dar i s-a dat ocazia să vină în Transilvania să predea stagiarilor despre ecologie și conservare la Centrul de Faună Sălbatică Angofa, lângă Sighișoara. „Deși a fost doar un contract de 3 luni, a fost suficient pentru a mă îndrăgosti de peisajul bogat și de cultura de aici. Nu am vrut să plec și, după ce am căutat modalități de a rămâne aici, am descoperit micul sat Hosman, Asociația „Hosman Durabil” și o comunitate care locuiește acolo și care m-a făcut imediat să mă simt binevenit și care avea proiecte pe care le-am simțit importante și interesante”, spune Joe England despre drumul său spre Sibiu.

„Conexiune dintre natură și oameni la Hosman e ceva extrem de dificil în altă parte a Europei”

Ca pentru mulți dintre turiștii străini care ajung în Transilvania, o serie de preconcepții ale britanicului au fost spulberate din start. În special, cele legate, evident, de mitul Dracula. „Sibiu și Transilvania mi-au distrus rapid așteptările mele foarte neinformate și naive despre România. Aveam viziuni despre noroi, peisaje reci și sumbre și despre poveștile lui Dracula care oferă mereu o senzație constantă de mister întunecat și gotic. N-aș fi putut greși mai mult de atât. Ajungând în vară aici, în schimb, am găsit câmpuri cu flori sălbatice pe care nu le-am mai văzut vreodată, insecte sărind de sub picioarele tale în timp ce mergeai și un peisaj care a fost format și încă se formează de oameni, cultură și meșteșugurile lor. În cele din urmă am înțeles termenul de "mozaic de peisaj"; o combinație bogată de diferite utilizări ale terenului, împletite cu influențele tuturor micilor fermieri cu metodele și culturile lor”, ne relatează britanicul Joe England. Despre această legătură dintre oamenii din mediul rural și natură care continuă să facă zona Podișului Hârtibaciului atât de diversă spune că „este ceea ce face această regiune atât de fascinantă pentru cineva ca mine”. „Este extrem de dificil să găsești acest lucru în altă parte a Europei, mai ales în Regatul Unit”, punctează ornitologul.

În acești aproape 3 ani spune că a reușit să vadă destul de multe din județul Sibiu, nu suficient însă, visând să descopere și alte regiuni ale țării. „Fiind interesat de păsări, desigur Delta Dunării este în topul listei mele, dar aștept un program liniștit de primăvară pentru a face vizita și a profita la maximum de ea!”

„Păsările sunt un indicator foarte bun al sănătății generale a ecosistemului”

Joe England precizează că nu e doar unul dintre acei ornitologi care e interesat numai de speciile rare sau colorate de păsări: „Desigur, sunt frumoase, dar ceea ce mă interesează cel mai mult este ecologia și comportamentul păsărilor și conexiunile cu restul ecosistemului”. 

„Majoritatea timpului îmi petrec observând păsări din interes personal, dar am încercat să găsesc modalități de a implica această pasiune în munca asociației noastre și în proiectele sale. Aceasta se realizează în două forme: în primul rând, am organizat ateliere de păsări în timpul lunilor de primăvară și vară, pentru persoane interesate, grupuri corporative și școli. Scopul acestora este de a crea conștientizare și de a inspira oamenii să arate mai multă apreciere și interes pentru păsări, în special printre tineri. Acestea s-au dovedit destul de populare și îmi place foarte mult să îmi împărtășesc cunoștințele și pasiunea cu oamenii care vor să afle mai multe.

În al doilea rând, anul trecut am dezvoltat un studiu pentru a efectua cercetări asupra păsărilor din regiune, ca parte a proiectului nostru mai larg "Peisaj Deschis". Scopul principal al acestui studiu este de a identifica modul în care comunitățile de păsări sunt afectate de intensificarea agriculturii și de schimbările din peisaj. Situl Natura 2000 "Podişul Hârtibaciului" este cea mai mare zonă protejată terestră din România și este desemnată în principal pentru diversitatea ridicată a păsărilor și prezența speciilor de păsări extrem de importante la nivel european și global. Este, prin urmare, important să se identifice modul în care aceste specii răspund la schimbarea rapidă a practicilor agricole”, explică britanicul. El subliniază că studiul nu are doar scopul de a măsura calitatea populațiilor de păsări. „Păsările sunt un indicator foarte bun al sănătății generale a ecosistemului, iar dacă anumite specii scad, acest lucru poate indica adesea o amenințare specifică sau o schimbare în peisaj care necesită atenție. Nu am ajuns la nici o concluzie fermă încă, dat fiind că avem doar date pentru un an, dar întrucât acest studiu se repetă an de an, vom obține o imagine mai precisă a modului în care comunitățile de păsări se schimbă și de ce s-ar putea întâmpla acest lucru”.

„Din păcate, protecția mediului nu este încă o prioritate majoră aici”

Concluziile principale la care a ajuns ornitologul legate de activitățile pe care le-a derulat în toată această perioadă în județul Sibiu denotă o bună cunoaștere a domeniului și a locului pe care natura în general îl ocupă în preocupările localnicilor – de la antreprenori la autorități. Una din observațiile triste ale acestuia este că, din păcate, protecția mediului nu este încă o prioritate majoră aici. 

„Cele două principale organizații pentru protecția faunei sălbatice (SOR și Milvus) sunt situate în Cluj și nu pot ține pasul cu ritmul schimbărilor care au loc aici, iar autoritățile naționale și locale nu au suficient personal și nu sunt echipate pentru a gestiona situl Natura 2000. Practic, nu există monitorizarea biodiversității, ceea ce face extrem de dificilă măsurarea impactului a ceea ce s-a întâmplat deja. În plus, nu există nicio aplicare a legislației existente pentru această zonă protejată. Dar cel mai important, fermierii mici și comunitățile rurale care sunt vitale pentru protejarea sitului și veritabili custozi ai peisajului, nu sunt susținuți sau nu li se oferă stimulente pentru a-și continua stilul de viață. Ceea ce rămâne este un peisaj protejat pe hârtie, dar deschis exploatării pe teren. Întreprinderile agricole industriale au cumpărat terenuri în ultimii 20 de ani, l-au consolidat, l-au împrejmuit și au introdus noi practici intensive. Pe măsură ce acest lucru s-a întâmplat, mozaicul s-a năruit, peisajul cultural este izolat, iar fermierii mici nu fac față competiției”, ne-a explicat England ceea ce a cunoscut în Podișul Hârtibaciului.

„Aici nu e prea târziu pentru a învăța din greșelile care s-au făcut în Vest”

„Peisaj Deschis” este un proiect creat în cadrul Asociației Hosman Durabil anume ca și reacție la cele descrise de Joe England - pentru a se opune acestor dezvoltări, a crește conștientizarea a ceea ce se întâmplă și a sprijini comunitățile rurale. „Proiectul combină aspectele sociale și de mediu ale acestei probleme, deoarece într-un peisaj ca acesta ele sunt inseparabile. Printre activitățile noastre sunt incluse cartografierea extinsă a peisajului și a amenințărilor acestuia, interviuri cu micii fermieri locali, monitorizarea biodiversității, organizarea de ateliere și întâlniri pentru a crește conștientizarea și a împărtăși cunoștințele, contestarea încălcărilor observate și influențarea politicienilor și a celor care iau decizii la nivel local. Dorim să formăm o federație pentru a uni organizațiile și asociațiile care sunt preocupate de această problemă, astfel încât să putem implica mai multe persoane și să avem o voce mai puternică”, mai spune britanicul.

În opinia sa, dezvoltările care au loc în zone precum Podișul Hârtibaciului „au distrus deja peisajul rural și biodiversitatea din vestul Europei” și crede că în România „greșelile făcute în Occident din acest punct de vedere” pot fi încă prevenite. „Abia acum, societatea și guvernele [din Europa] se trezesc la consecințele deceniilor de industrializare și exploatare. Înverzirea urbană, reîmpădurirea și zonele cu emisii scăzute sunt toate o încercare de a compensa și de a restabili un fel de echilibru și legătură cu lumea naturală. Mă îndoiesc că va fi vreodată realizat, dar aici nu este prea târziu pentru a învăța din unele dintre acele greșeli”, concluzionează Joe England, un pasionat de păsări care s-a îndrăgostit de Transilvania și de peisajul județului Sibiu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor