Efectul filmat al gardurilor electrice în județul Sibiu: urșii sunt redirecționați către casele oamenilor

Urși tineri sau bătrâni, pui de urs, șacali și alte animale se văd obligate să circule tot mai aproape de așezările umane, din cauza suprafețelor tot mai întinse închise cu garduri electrice. Aceste modificări în traseele animalelor sălbatice sunt documentate în cadrul proiectului Peisaj Deschis, derulat pe Valea Hârtibaciului.

Reprezentanții asociațiilor reunite în cadrul Federației Peisaj Deschis au dat publicității primele imagini surprinse de camerele video ascunse în apropierea mai multor localități de pe Valea Hârtibaciului. Asociațiile s-au reunit în federația mai sus amintită pentru a documenta și atrage un semnal de alarmă asupra impactului negativ pe care agricultura intensivă și extensivă practicată de tot mai multe mari corporații îl are asupra întregii zone.

În afara faptului că marile companii agricole transformă peisajul mozaicat al Văii Hârtibaciului într-unul specific monoculturilor întinse pe sute de hectare, studiile în derulare arată că și fermele de vite schimbă radical zona. Acest lucru nu afectează doar biodiversitatea „ultimului peisaj medieval al Europei”, după cum descriu reprezentanții Peisaj Deschis, ci sporesc interacțiunile omului cu marile carnivore, precum urșii, care sunt obligați să-și schimbe traseele din cauza gardurilor electrice care au ajuns să fie  întinse pe sute de km.

„În ultimii câțiva ani, am văzut semne de urși aproape de sat și am auzit povești că animalele sălbatice distrugeau tot mai multe culturi și luau tot mai multe oi. Presa v-ar spune că problema sunt prea mulți urși, dar am văzut și alte motive pentru care se întâmplă asta.

Din cauza numărului tot mai mare de ferme de creștere a vitelor Angus pe Valea Hârtibaciu, tot mai multe pășuni au fost împrejmuite cu ample rețele de garduri electrice. Aceste garduri reduc habitatele naturale aflate mai departe de sate, habitate pe care animalele sălbatice le-ar folosi și le-ar ocupa în mod normal. De asemenea, aceste rețele de garduri electrice blochează coridoare ecologice (identificate de un studiu internațional), ceea ce înseamnă că libera circulație a animalelor sălbatice și în special a carnivorelor mari este restricționată”, arată Joe England, cercetător britanic cooptat în cadrul proiectului Peisaj Deschis.

„Dă impresia de «prea mulți urși»”

Cercetarea derulată în cadrul proiectului Peisaj Deschis a analizat punctual și situația din zona pitorescului sat Hosman. Trei mari suprafețe împrejmuite de garduri electrice în zona Hosmanului au dus la scoaterea din „circuitul biodiversității” a peste 600 de hectare de pășune. Efectul direct și imediat al îngrădirii acestor suprafețe cu garduri electrice a fost cel de blocare a coridoarelor ecologice, ceea ce a dus la redirecționarea animalelor sălbatice către așezările omenești. 

Din cauza gardurilor electrice care le-au blocat coridoarele de deplasare, urșii sunt redirecționați către marginile satelor

Pentru a exemplifica acest lucru, cei de la Peisaj Deschis au realizat și o hartă. „După cum puteți vedea pe hartă, în jurul satului Hosman există trei mari suprafețe împrejmuite (împreună au peste 600 de hectare), care obstrucționează coridoarele ecologice. Am instalat «capcane pentru camere» (camere ascunse – n.r.) de-a lungul acestor garduri pentru a identifica unde și cum se mișcă acum animalele prin acest peisaj. Ceea ce am observat este o densitate mare de animale sălbatice care sunt conduse prin zonele deschise rămase, adesea cu urme bine călcate de-a lungul gardurilor din cauza mișcării crescute a animalelor deviate în jurul zonelor îngrădite. Din păcate, aceste garduri redirecționează animalele mai aproape de sat și de terenul agricol din jur. Acest lucru duce la mai multe conflicte cu oamenii și dă impresia de «prea mulți urși», când, în realitate, aceste carnivore mari au doar mai puțin spațiu pentru a se hrăni și pentru a se mișca”, descrie Joe England, pentru cititorii Turnul Sfatului.

Devine Valea Hârtibaciului istorie?

Valea Hârtibaciului este una din zonele asupra căreia industrializarea comunistă și-a pus cel mai puțin amprenta. Perioada imediat post-revoluționară, una a crizelor, a adâncit și mai mult sărăcia în zona Văii Hârtibaciului, care a avut astfel „șansa” păstrării unui peisaj pe care străinii, în special, îl descriu drept având un potențial imens în contextul dezvoltării ecoturismului și a micilor afaceri.

Doar că acest potențial se pierde sub presiunea marilor corporații care, de asemenea, au descoperit pe Valea Hârtibaciului o zonă în care își pot extinde afacerile în mod profitabil. Profitabil doar pentru aceste corporații, susțin cei de la Peisaj Deschis. Potrivit lor, în acest moment, cele mai mari amenințări la adresa ecosistemelor de pe Valea Hârtibaciului sunt „schimbările aduse peisajului prin agricultura industrială la scară largă, cum ar fi consolidarea terenurilor, transformarea pășunilor în terenuri arabile, distrugerea mozaicului peisagistic și a culturii din jurul acestuia”. 

Peisajul mozaicat al Văii Hârtibaciului se transformă în mod accelerat într-unul al marilor suprafețe cultivate cu aceleași culturi. Sursa foto: Peisaj Deschis

Iar toate aceste transformări au loc în mod accelerat. „În ultimul an am observat în mod deosebit o mulțime de pajiști și pășuni arate pentru a le transforma în suprafețe mari cultivate cu porumb. În procesul de rentabilizare a peisajului pentru marile întreprinderi agricole, se pierd multe structuri mici valoroase, cum ar fi gardurile vii, zonele umede și marginile câmpurilor, care sunt atât de importante pentru biodiversitate și frumusețea peisajului. Vedem aceste schimbări ca un pericol uriaș pentru dezvoltarea regiunii, deoarece fermierii mici și mijlocii sunt din ce în ce mai depășiți de aceste mari afaceri agricole. Nu numai că amenință mediul, ci și oportunități pentru comunitățile rurale, cum ar fi ecoturismul și dezvoltarea afacerilor mici”.

Reprezentanții Federației Peisaj Deschis au început să organizeze diferite întâlniri cu locuitorii de pe Valea Hârtibaciului, pentru a le explica ce pierd în mod ireversibil prin acceptarea acestor transformări ale zonei în care locuiesc. Totodată, oficialii federației spun că vor continua să participe la grupurile de lucru organizate de Consiliul Județean Sibiu pentru planificarea teritorială (actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județului Sibiu). „Autoritățile și-au arătat interesul și sunt acum în discuție despre cum pot acționa în acest sens”, arată reprezentanții Federației Peisaj Deschis.

Citește și Cel mai natural peisaj al județului Sibiu este otrăvit, nivelat și îngrădit. „Peisaj deschis” a fost înființată să-l salveze

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro