Arta vizuală „îi sperie” pe cei din administrația locală, necunoscutul îi face să nu sprijine artiștii vizuali din Sibiu iar lipsa unor spații în care să-și expună lucrările îi face pe artiști să se simtă străini în orașul în care s-au născut. Sunt câteva puncte de vedere expuse de 11 artiști sibieni joi, 20 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă care a marcat deschiderea expoziției „buget zero și câțiva metri pătrați”.
Evenimentul a avut loc la vila numărul doi, de pe strada Ion Rațiu, loc în care artiștii Casandra Vidrighin, Stefan Jammer, Adriana Chiruta, Anca Stătică, Sebastian Moldovan, Roxana Ionescu, Chris Balthes, Constantin Fîntînă, Iulian Bisericaru, Robert Simon, Alex Mirutziu și curatoarea Liviana Dan și-au expus, cu „buget zero”, lucrările în fața publicului sibian.
„Nu am întâlnit o administrație culturală din acest oraș care să aibă empatie”
Una dintre nemulțumirile principale ale artiștilor este lipsa de implicare și de deschidere a administrației pentru arta contemporană. Prin demersul lor își doresc să se facă auziți în orașul natal, să-i aducă pe oameni, și, în special, pe tineri, mai aproape de arta contemporană.
Liviana Dan, curatoarea evenimentului, a vorbit despre lipsa spațiilor de expunere ale artiștilor, dar și despre contradicția dintre titlul de capitală culturală, primit de Sibiu în 2007, și sprijinul real oferit de administrație artei contemporane.
„În Sibiu, lucrurile se înăspresc și se accentuează, pentru că Sibiul a fost totuși capitală culturală europeană ori având un statut de nivelul acesta și după atâția ani de când Sibiul a fost capitală Culturală (…) nu există un spațiu pentru arta vizuală, nu există galerii comerciale. Trebuie să vă gândiți că o galerie, care are un bloc de artiști și se luptă să-i reprezinte în țară și în străinătate, este de fapt instituția care susține întreg sistemul de artă contemporană, pentru că artiștii au nevoie de bani ca să facă ceva în viața lor. Sibiul n-are galerii comerciale, n-are spații alternative și n-are spații conduse de artiști. Mereu a funcționat într-o tensiune realmente feroce, au fost mereu grupuri, au fost mereu neînțelegeri între instituțiile care se ocupă de administrația culturală a orașului, lucruri care au generat un deșert vizual. Primăria și grupurile care ar trebui să se ocupe de artă vizuală trăiesc într-un deșert vizual. Dacă acceptă filmul teatrul, muzica, cât nu-mi dau seama, pentru că nu știu exact care este relația lor și cu aceste instituții, este clar că arta vizuală îi sperie, nu îi interesează și niciodată nu au fost un sprijin pentru artiștii care au trăit și au lucrat în Sibiu”, a spus Liviana Dan în deschiderea evenimentului.
Sibianca a subliniat și ideea potrivit căreia, deși Sibiul este un oraș ofertant, mai ales din punct de vedere al părții estetice, partea artei nu este încurajată, pentru că de fiecare dată artiștii se confruntă cu lipsa de implicare, de responsabilitate și de empatie din partea autorităților locale.
„Într-adevăr, Sibiul este un oraș conservator, este un oraș mic, trăiește de sute de ani pe ideea de imagini frumoase, la Sibiu e frumos, sunt panseluțe, sunt flori de nu mă uita, turnuri, ora albastră a orașului, care aduce melancolie și nostalgie, există prăjituri bune, există un confort al trupului, dar Sibiul are nevoie totuși și de artă și lucrul ăsta începe să devină chiar agasant, nu se poate ca o capitală culturală să nu-și susțină și să nu-și sprijine artiștii care trăiesc aici. Acesta este lucrul cel mai ciudat. Nu e nevoie însă de mult, este nevoie de implicare, e nevoie de responsabilitate și e nevoie de empatie, ori eu cred că aici este problema. Nu am întâlnit o administrație culturală din acest oraș care să aibă empatie.
Un alt punct de vedere expus a fost faptul că artiștii din Sibiu au ajuns să fie cunoscuți în alte orașe din țară și din străinătate, iar în orașul lor sunt „aproape invizibili”.
„Noi nu încercăm să rezolvăm cu acțiunea aceasta toate problemele, dar ne-am gândit să începem totuși. Lumea să vadă că există artiști foarte buni, artiști de nivel internațional, care trăiesc aici necunoscuți, sunt mult mai cunoscuți în mari capitale de artă contemporană din lume și în Sibiu nimeni nu știe de ei și nimeni nu este interesat de ei”, a mai adăugat aceasta.
Directorii și managerii continuă „schilodirea instituțiilor de artă din Sibiu”
Alexandru Mirutziu, unul dintre cei 11 artiști organizatori ai acestui eveniment a vorbit despre cei de la conducere, care nu fac altceva decât să ducă la „schilodirea instituțiilor de artă din Sibiu”.
„Eu vreau să atrag atenția unui fenomen care se petrece nu de azi de ieri, ci de ani buni în Sibiu. Nu pot să nu observ cum o nu știu câtă garnitură de directori, manageri sau așa ziși purtători ai sfaturilor bune, șoptitori de serviciu i-am numit eu, formați în școli și universități în marea lor majoritate după anul 2000, care în loc să pună la regim ceea ce Dorin Tudoran numea oportunismul exterminator continuă ceea ce se poate numi, de fapt schilodirea instituțiilor de artă din Sibiu și nu numai și deci și a apetitului pentru relevanță, nu dăm exemple pentru că exemplele sunt pentru proști”.
„Paul Goma se întreba în 1997 dacă există oare o mafie artistică în România, nu există, spune el, pentru că în România sunt numai găști, înțelegeri verbale și din priviri.(..) Nu poți face ceea ce Paul Goma numește o sită de mătase din noua generație, nici din noua generație de fapt pentru că și cei din noua generație se modelează și acceptă corupția, impostura, cu față urâtă și la propriu și la figurat. În buna tradiție comunistă tot funcțiile sunt vânate, ocupate de privilegiați ale căror proiecte se vor șterge odată cu scoaterea în afara parapeților. Nu e suficient să fi, ci trebuie să faci, spune tot el, ei fac, în timp ce artiști cu program își cârpesc viața într-un oraș în care timpul trece ca o vită împiedicată. La final am un îndemn sau un autoîndemn, un citat din „Luxul indiferenței” de Dorin Tudoran. Oricât de greu vă va fi mâine, nu uitați că nimeni nu trăiește într-o teroare mai cumplită decât zdreanța care se dă covor de buhara, căci nimeni nu știe mai bine ca preșul cât de negru și de amar e noroiul de care se șterg pe el picioarele celor care vin și se duc. Oricât de sus ar ținti megalomania preșului, vocația lui rămâne praful. Curaj, fruntea sus și fiți fericiți că nu v-ați făcut cârpă.”
Legătura mai puțin strânsă dintre administrația locală și artă a fost accentuată și de Casandra Vidrighin. Ar trebui să existe o coeziune pentru că tot ce se întâmplă este pentru comunitate.
„După cum se vede, Sibiul nu e prea prietenos cu artiștii care s-au născut aici, cu artiștii care revin aici, care se relochează aici. Se pare că e oarecare lipsă de viziune în dezvoltarea unei structuri care să poată genera resurse financiare. În primul rând în vederea artelor vizuale este foarte greu de obținut, ce vreau eu să subliniez este că noi vrem să susținem un cadru care să vină în primul rând în folosul comunității în care noi ne aflăm. Din punctul meu de vedere, arta naște o evoluție, o emancipare și e foarte important să trăiești într-un oraș plin de creație, de frumos, de dinamism”
„Intoleranță feroce” pentru arta contemporană
Faptul că administrația locală nu-și cunoaște artiștii și nu merge la evenimentele lor este un alt minus pe care artiștii sibieni l-au prezentat.
„Nu știu de unde vine această intoleranță feroce, nu vor să înțeleagă că artiștii și arta îi fac și pe ei mai nobili. O doamnă primar care are legături foarte bune cu o societate de artă, imediat este văzută altfel, în toată Germania, în toată Austria. Intoleranța aceasta, nu merg la vernisaje, nu cunosc artiști, nu știu ce e arta bună, acceptă numai o estetică deviată care va aduce Sibiul la un nivel Caracal. Într-adevăr este o problemă, aici în Sibiu legată de artă”, a completat-o Liviana Dan.
Pentru tineri
Tot demersul organizat de ei este pentru comunitate, dar mai ales pentru generația tânără care vine din urmă.
„Aș ține ateliere pentru copii oriunde, sunt fascinată de rolul terapeutic al artei, în Sibiu m-a salvat când eram copil faptul că puteam să merg la balet și la teatru pe gratis, ce li se oferă copiilor acum? Și dacă punem în balanță faptul că mulți copii au situații problematice acasă, că unii dintre ei sunt foarte sensibili, funcția terapeutica a artei, accesul acelor copii la artă ar putea fi salvator”, a apreciat și artista Adriana Chiruta.
De ce nu e implicată administrația? „Din necunoaștere”
Întrebată care ar fi motivele pentru care administrația nu este implicată în sprijinirea lor, Liviana Dan a spus că răspunsul este unul simplu: „necunoașterea”.
„Din necunoaștere, tot ce nu înțelegi și ce nu știi te sperie ori ei sunt speriați pentru că nu știu. Artele vizuale au această capacitate de vizionare pe care celelalte arte poate nu o au așa de pregnantă. Când ești obișnuit să vezi doar tablouri cu naturi statice, cu nuduri în poziție, sau numai turnuri, sau numai ochii orașului, vezi o instalație sau o performanță făcută la modul radical sau vezi o structură care nu mai are nicio legătură cu ce știi tu despre lumea în care trăiești, nu ești obișnuit, nu poți accepta așa ceva și atunci ai puterea să decizi că nu este bună și trebuie aruncată.
Față de Cluj suntem cu 50 de ani în urmă. Peste tot, și la Iași și la Timișoara și la Cluj și la București există nuclee foarte bune. Față de lumea artei adevărate nici nu mă pot gândi cât de în urmă suntem. Artiștii funcționează foarte bine și la Berlin, și la Viena, ei funcționează bine, dar aici nu pot face nimic.”, concluzionează Liviana Dan”.
Programul complet al evenimentelor în perioada 20-30 aprilie:
21.04.2023
ora 18:00 - ”Când ai buget zero, vremurile sunt foarte personale”, discuție moderată de Alex Mirutziu. Vor fi prezenți artiștii: Casandra Vidrighin, Stefan Jammer, Constantin Fîntînă, Iulian Bisericaru, Roxana Ionescu, Anca Statica, Adriana Chiruta, Robert Simon, Chris Balthes, Sebastian Moldovan și curatoarea Liviana Dan.
22.04.2023
ora 18:00 - Fitness for dreamers: atelier Adriana Chiruta
24.04.2023
ora 18:00 - Artă participativă: GENESIS | Roxana Ionescu, Anca Statica
25.04.2023
ora 18:00 - Artist talk: Cum se naște un concept artistic? | Roxana Ionescu, Iulian Bisericaru
26.04.2023
orele 12:00 - 16:00 - Tur ghidat cu elevii de la Liceul de Artă, Sibiu | Constantin Fîntînă
ora 18:00 - Când ai buget zero, vremurile sunt foarte personale. Discuție cu Roxana Ionescu și Alex Mirutziu
28.04.2023
orele 12:00 - 16:00 - Tur ghidat cu elevii de la Liceul de Artă, Sibiu | Constantin Fîntînă
ora 18:00 - 5 soluții performative de schimbare socială: atelier Adriana Chiruta 29.04.2023 ora 18:00 - Act performativ cu material auriu și efecte sonore | Casandra Vidrighin, Chris Balthes.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Vizualizari: 3466
Ultimele comentarii
Acum 5 ore
Plop
Acum 6 ore
Xxx
Acum 6 ore
Hai Liberare!
Acum 7 ore
Pol-Pot
Acum 7 ore
Dege Aba