Construcția spitalelor prin PNRR, în pericol să nu se mai poată realiza. Un raport al Băncii Mondială susține că România are mai multe investiții întârziate

O analiză realizată de experți ai Băncii Mondiale pentru guvern arată că există ”un risc critic” ca România să piardă trei mari proiecte din PNRR. E vorba despre metroul de la Cluj, cele 27 de spitale și secți spitalicești noi, dar și campania de împădurire, informează G4Media.

Riscul major vine din întârzierea diferitelor stadii ale proiectelor (studii, lansarea licitațiilor, începerea lucrărilor), potrivit documentului citat. Toate aceste proiecte trebuie terminate până la finalul anului 2026, când se încheie finanțarea din PNRR.

Metroul din Cluj, împădurirea și spitalele

Cele 27 de spitale noi sunt pe lista proiectelor pe cale să se piardă finanțarea. Asta, după ce ministrul Alexandru Rafila a reușit să treacă prin guvern abia în 22 februarie lista cu cele 27 de spitale și secții noi care ar fi trebuit construite cu bani din PNRR. Opoziția și experți din domeniu au acuzat întârzierea cu un an a acestei decizii.

Un alt proiect este metroul din Cluj. Finanțat cu 300 de milioane de euro, proiectul abia a trecut de faza contestațiilor. Contractul de aproape două miliarde de euro pentru proiectarea și execuția magistralei M1 la Cluj-Napoca poate fi semnat cu Asocierea Gulermak – Alstom după ce contestația depusă de Dogus, firma concurentă, a fost respinsă. Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a respins la 7 aprilie contestația Dogus.

Asocierea Gulermak – Alstom – Arcada a câștigat contractul cu o ofertă de 9 miliarde de lei.

Campania de împădurire și reîmpădurire este un alt proiect pe cale să rămână fără finanțare. Campania a fost lansată abia în noiembrie 2022. Măsura de investiții din PNRR – Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri – are un buget de 730 milioane de euro și vizează realizarea a 56.000 hectare de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice.

Rafila: Spitalul din Sibiu e prea scump. Cîmpean: Proiectul nostru e cel mai matur

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat luna ianuarie motivul pentru care construcția noului spital județean din Sibiu nu a putut fi finanțată cu bani din PNRR: era prea scump.

„Au fost trei spitale... proiectele lor valorau 500 de milioane de euro fără TVA, deci 600 de milioane de euro cu TVA. Finanțabil din PNRR, aplicând cofinanțarea de 40% ar fi fost 300 de milioane, or limita aprobată de Guvernul României a fost de 199,99 milioane euro. De ce există lege. Ca să trecem peste ea? (...) Cei de la Sibiu au știut de la început acest lucru, am avut discuții cu ei, i-am rugat să găsească soluții. Totuși, gândiți-vă că un spital regional este în jur de 600 de milioane de euro. Nu știu dacă un spital județean trebuie să coste la fel de mult ca un spital regional, inclusiv din punct de vedere al resursei umane disponibile”, a spus atunci ministrul Sănătății.

De cealaltă parte, autoritățile județene din Sibiu au susținut că în ciuda valorii mari, spitalul de aici trebuia finanțat tocmai pentru că proiectul era încheiat și se putea începea construcția lui, adică exact ce se impută acum: întârzierea proiectelor pentru care s-au cerut bani prin PNRR.

”Condițiile Comisiei Europene pentru a acorda astfel de finanțări erau, o dată, să ai un proiect matur, pe care să-l promovezi, pentru că noi aveam deja alocați acei bani pentru spitalele regionale. La momentul în care am purtat discuțiile și înainte să apară alte reglementări, cei de la Comisia Europeană ne-au spus dacă proiectul Spitalului Județean Sibiu este mai avansat decât cel al spitalelor regionale și constată că nu se pot cheltui acei bani pe spitalele regionale, avem șansa, cu un proiect matur, să luăm noi bani de acolo. Acestea erau discuțiile la acel moment. Ulterior, s-au modificat lucrurile. Pentru a primi finanțare, pe lângă faptul că trebuia sa fie un proiect matur, trebuia să îndeplinească anumite condiții la care Comisia Europeană ținea. Referitor la numărul de paturi, nu ne spuneau că trebuie să fie 620 sau nu știu câte. Dar ca să finanțeze o investiție în sănătate, era o condiție să se reducă numărul de paturi, deoarece că era cunoscut faptul că în România sistemul de sănătate nu este foarte eficient. Și atunci aceasta era una dintre condiții. Altă condiție care trebuia îndeplinită era aceea condiție de «verde», adică spitalul să fie prietenos cu mediul. În plus, mai era și cerința de a avea toată administrarea și totul digitalizat”, preciza Președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean într-un interviu acordat Turnul Sfatului.

Raluca Turcan, președinta PNL Sibiu, avertiza în urmă cu două luni ministrul Sănătății „riscă să compromită majoritatea proiectelor pe sănătate cuprinse în PNRR”, argumentând cu faptul că proiectele sunt întârziate.

”În situația în care ministrul Rafila va continua să conducă Ministerul Sănătății utilizând aceleași metode arbitrare, riscă să compromită majoritatea proiectelor pe sănătate cuprinse în PNRR. Și nu va fi doar o piatră de moară în CV-ul unui om politic, ci mai ales o mare nedreptate pentru cei aproximativ 467 de mii de sibieni si pentru multe alte sute de mii de locuitori ai județelor din jur”, susținea Turcan.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube